250941030 Taierile La Cais Piersic Prun 5v1s1c

Recomandări tehnice Tăierile la cais, prun şi piersic

În cazul drupaceelor (cireş, cais, vişin, prun, piersic), tăierile de fructificare se fa c mult mai restrâns decât la restul speciilor. Astfel, la cireş şi vişin, ramura mijlocie se scurtează pentru stimularea noilor formaţiuni de rod, ramura pleată degarnisită se el imină, iar buchetele de mai nu se taie deloc. La prun şi la cais, ramurile buchet şi c ele mijlocii nu se taie, acestea din urmă scurtându-se deasupra primei ramificaţii doa r când sunt bătrâne. În general, tăierile de rodire se fac asemănător la toate speciile amint te, cu excepţia piersicului. Cais

Ramurile de rod sunt brun-roşcate. Momentul, volumul şi gradul de scurtare a ramuril or se stabilesc în aşa fel încât semischeletul să fie mereu reînnoit şi acoperit cu ramuri mi locii viguroase. Se elimină în general ramurile subţiri şi buchetele slabe ale căror flori de regulă avortează sau cele care au fructificat deja de două ori şi sunt epuizate. Când elementele de rod sunt puţine şi dispuse în zona periferică a coroanei, se face doar red ucţia semischeletului din interiorul coroanei cu un sfert din lungime şi a scheletul ui până la jumătate pentru întinerire. Nu se taie ramurile roditoare scurte şi mijlocii, c ele mai lungi doar se scurtează, iar cele cu poziţie dreaptă se înclină. Prun

Ramurile de rod sunt mici şi subţiri, de culoare brun-cenuşiu. Prunul este singura spe cie la care mugurii vegetativi sunt mai mari decât cei floriferi şi se deosebeşte prin tr-o degarnisire prematură mai accentuată decât la alte specii. La prun se aplică în gener al mai puţine tăieri decât la piersic, acestea constând în rărirea buchetelor de mai şi tăier scurtă sau eliminarea ramurilor mijlocii. La soiurile cu ramuri fragile şi subţiri se fac tăieri de reducţie în lemn de 3-4 ani, pen tru fortificare şi ramificare, în vreme ce la soiurile cu ramuri viguroase tăierile su nt mai uşoare, constând în scurtarea la jumătate a prelungirilor şarpantelor pentru a stim ula ramificarea. Cu această ocazie se elimină ramurile care au rodit slab şi prezintă zo ne mari neproductive, precum şi cele epuizate, cele subţiri, situate în vârf, ori cele n epurtătoare de muguri de rod. În fiecare an se fac tăieri de normare a rodului, ce con stau în întinerirea semischeletului care a depăşit 4-6 ani, dar şi eliminarea ramurilor frân te şi uscate. Piersic Faţă de restul tăierilor de fructificare, cele aplicate piersicului sunt puţin mai deose bite, deoarece are o capacitate mare de formare a lăstarilor anticipaţi care apar od ată cu ramura mamă. În acest caz, ramurile pe care cresc aceşti lăstari se scurtează cu un s fert din lungime pentru a nu se rupe sub greutatea fructelor. De asemenea, epuiz area ramurilor mixte care au rodit are loc mai repede decât la alte specii, fapt p entru care, anual, mai mult de jumătate din ramurile de rod se suprimă. Piersicul fructifică în principal pe ramurile mixte. Ramurile sale de rod sunt roşieti ce pe partea însorită şi verzi-gălbui pe cea umbrită. La piersicii tineri, tăierile de produ cţie constau în rărirea ramurilor mixte, eliminarea salbelor şi a buchetelor. Ramurile m ixte viguroase se scurtează la 60-70 cm sau se elimină dacă se află în prelungirea semisch eletului. Ramurile de rod care se consideră a fi în plus se taie la 2-3 muguri, când a cestea au diametrul de 2,5 cm, la 4-5 muguri când au diametrul de 4-5 cm şi la 6-7 m uguri când grosimea acestora este mai mare de 6 cm. În acest fel, pe porţiunea rămasă vor apărea noi lăstari care vor fructifica în anul următor, evitându-se astfel degarnisirea po mului. • ramurile de piersic care au fructificat se usucă; • suprimarea ramurilor în plus se face cu cep;

• piersicul se taie mai sever decât toate speciile. Dicţionar Scheletul pomului – este alcătuit din ramurile care pornesc din axul pomului, dar şi u rmătoarele două derivate din acestea. Semischeletul pomului – este dat de ramurile care garnisesc scheletul. Şarpantă - ramură care porneşte direct din axul pomului. Valentina ŞOIMU REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2007 copyright lumeasatului.ro Ramurile de rod la speciile pomicole La pomacee, dupa asemanarea ramurilor de rod, intalnim doua subgrupe : 1. mar si par 2. gutui La 1. 2. 3.

drupacee, intalnim 3 astfel de subgrupe : cires si visin prun si cais piersic si migdal

1. Mar si par Se formeaza din muguri micsti. Intalnim urmatoarele formatiuni : pinten, smicea, tepusa, nuielusa, mladita. Pinten = ramura de rod neflorifera, are 0,3 - 6 cm. Pintenul poate fi scurt, de cativa milimetri, cu un singur mugur vegetativ situat apical, sau poate fi lung, de 5-6 cm, cu 1 mugure vegetativ apical si cativa laterali. Smicea - este o ramura neflorifera, are 15-30 cm, este foarte subtire (diametrul de 2-5 mm), are in varf si lateral mai multi muguri vegetativi Tepusa - ramura florifera, are 1 mugure mixt apical si mai multi muguri vegetati vi laterali. Tepusele pot fi, ca si pintenul, de doua feluri : scurte sau alungi te In primul an dupa rodire axul tepusei se ingroasa si formeaza asa numita bursa d e rod. In anul urmator, pe aceasta bursa se vor forma noi pinteni, tepuse sau nu ieluse, care dupa fructificare se vor ingrosa si ele. Formatiunea care va rezult a din contopirea burselor noi si vechi se numeste vatrade rod. Nuieluse = ramuri florifere de 10 20 cm. Au in varf un mugure mixt, restul later ali vegetativi. Mladita = ramura florifera, 10-20 cm. Are 2-3 muguri micsti (unul terminal care are are inca 2 sub el), restul sunt laterali vegetativi. 2. Gutui: Fructifica tot din muguri micsti. Dintr-un mugure mixt, primavara se formeaza un lastar de 8-12 cm care poarta o singura floare in varf. Dupa fructificare, in a nul urmator acest lastar se ingroasa formand o bursa de rod alungita. Aceasta es te ingrosata in special in partea terminala, rezultand o ramura cu aspect de mac iulie ce prezinta terminal 2-4 muguri micsti din care se vor forma noi lastari.

3. Cires si visin (ramuri de rod) Intalnim urmatoarele categorii de ramuri: Pinten = asemanator cu cel descris la mar si par, are doar muguri vegetativi si se intalneste la pomii tineri Buchet de mai = ramura floriferade 1-3 cm, pe ea se formeaza 4-7 muguri asezati in spirala cate unul la fiecare nod. In mijlocul acestei formatiuni exista un mu gure mixt care asigura cresterea vegetativa, in anul urmator va rezulta astfel o noua ramurade 1-3 cm. De-a lungul timpului, prin cresteri succesive, aceasta ra mura va atinge 12 cm si doar ultima portiune va fi purtatoare de frunze si flori . Ramura mijlocie neramificata = florifera, 10-30 cm, apical are 1-3 muguri vegeta tivi restul fiind floriferi. In fiecare an aceasta ramura se alungeste cu 10-15 cm datorita mugurilor vegetativi din varf. Ramura pleata = se intalneste mai ales visin, mult mai rar la cires. Este foarte subtire, are 2-3 mm diametru. Are 15-60 cm lungime, are in varf un mugure veget ativ, restul fiind floriferi. Dupa rodire, ramura pleata se apleaca cu fructele si ramane in aceasta pozitie cativa ani dupa care se usuca. Cresterile vegetativ e anuale sunt de 10-15 cm lungime, si sunt asigurate de muguri vegetativi apical . 2. Prun si cais Buchet de mai = seamana cu cel de la cires si visin. Are 1-3 cm si se deosebeste de cel de la cires prin faptul ca la noduri are grupe de muguri in loc de un si ngur mugure. In fiecare grupa exista un mugure vegetativ, restul fiind floriferi . Cresterea vegetativa este asigurata de fiecare mugure vegetativ (apical si lat eral) din fiecare grupa. Ramura mijlocie = are 10-15 cm, are in varf un mugure vegetativ, pe toata lungim ea ei prezinta grupe de muguri, in fiecare an fiecare mugure vegetativ dand nast ere la noi ramuri mijlocii Ramura lunga = are in varf un mugure vegetativ iar lateral grupe de muguri dintr e care cel central este vegetativ, cei laterali sunt floriferi. In primul an cai sul poate rodi si pe lastari anticipati. 3. Piersic si migdal Buchet de mai = are terminal un singur mugure vegetativ si lateral 2-4 muguri fl oriferi (la piersic) si 5-8 la migdal. Ramura salba = seamana cu ramura pleata, este foarte subtire (2-3 mm diametru) a re maxim 50 cm, are terminal 1 mugure vegetativ restul fiind floriferi. Aceasta ramura dupa fructificare are tendinta sa se degarniseasca total, formand totusi anual noi ramuri vegetative de 10-15 cm, din mugurii vegetativi din varf . Ramura mixta = ramura de baza in fructificarea piersicului. Are apical 1-3 mugur i vegetativi, la baza ei se gasesc 1-3 muguri vegetativi, restul fiind grupati c ate 3 la fiecare nod, din care cel din mijloc este vegetativ, ceilalti 2 fiind f loriferi. Ramura de prelungire = asigura cresterea in lungime a scheletului, pe aceasta ra mura alterneaza muguri vegetativi si floriferi.

Buchet de mai este cea mai scurta ramura de rod la samburoase, care ajunge la 812 cm in cazul ciresului. Grosimea acestei ramuri nu depaseste 0,5 centimetri. I ntotdeasuna, in varful buchetului de mai se gaseste un mugure vegetativ, inconju rat de 3 pana la 6 muguri floriferi. Mugurele vegetativ asigura cresterea lenta in lungime a ramurii, cu 0,5 pana la 2 cm. Doar ultima portiune va fi purtatoare de frunze si flori. Tags: ramuri de rod, taieri la visin, taieri la cires Atentie, niciodata ramura buchet nu poate fi taiata sau scurtata. Singurul mod i n care poate fi regenerata este eliminarea ramurilor de semi-schelet care poarta ramurile de rod, ceea ce produce cresterea unor noi ramuri, pe care se vor form a noi buchete de rod. Ramura pleata se intalneste la visin. Este foarte subtire, cu 2-3 mm diametru. A re 15-60 cm lungime, are in varf un mugure vegetativ, restul fiind floriferi. Du pa rodire, ramura pleata se apleaca cu fructele si ramane in aceasta pozitie cat iva ani dupa care se usuca. Cresterile vegetative anuale sunt de 10-15 cm lungim e, si sunt asigurate de muguri vegetativi apical. Taierile anuale de rodire la samburoase La samburoase, taierile de rodire se fac intotdeauna deasupra unuia sau mai mult or muguri vegetativi. Taierile de productie dupa ce pomii au dat 4-5 productii s i au rolul de intretinere, pentru a asigura limitarea cresterii in inaltime si i n diametru a pomilor, dar si taieri de imbunatatire a regimului de lumina. Coroana se indeseste cu timpul, sarpantele se suprapun si se arcuiesc unele pest e altele, ceea ce reduce lumina care ajunge la fructe. Taierea de fructificare are ca obiectiv intinerirea ramurilor de rod, care fruct ifica doar cativa ani (4-7 ani). In acelasi timp, are ca scop reducerea numarulu i de muguri de rod, in anii in care acestia s-au format in exces. clubagricultura.ro Taierile A-De formare a coroanei: De preferinta se executa “in verde”vara.In anul doi se trece la dirijarea cresterii, alegerea primelor sarpante(ramuri de ord.1)eventual axul si se pot retine primel e ramurele de rod.Cresterea unei ramuri de rod se influentata nu atat prin taier e ci prin modificare pozitiei( ramura lasata sa creasca la verticala va creste i n lungime fara agrabi fructificarea.o ramura inclinata la45-50grade va incetini cresterea si va grabi fructificarea) de asemenea trebuie realizat un echilibru a sarpantelor in plan vertical si orizontal.Formare coroanelor dureaza 4-5 ani pr in dresarea ramurilor,aplecare-torsionarea-ciupitul lastarilor, orbirea mugurilo r si taierile propriu-zise:se ivesc ocazii cand unele ramuri anuale prea lungi t rebuie scurtate sau inlaturate.La pomii tineri se scurteaza moderat .Nu se scurt eaza ramurile anuale lungi in pozitie verticala caci vor forma lastari puternic, de vigoare slaba aflate la orizontala.Scurtare unei ramuri de rod indiferent cat de scurta intarzie fructificarea,ea se face cu 2-3 mm deasupra unui mugur veget ativ fara a lasa cep.Ramurile de peste2 ani reactioneaza mai bine la taieri.Supr imare totala a unei ramuri este ata mai bine de pomii tineri decat scurtar ea si se face “la inel”(la baza ramurii se gaseste o ingrosare sub forma de inel-gul er) in ras imediat deasupra lui fara a lasa ciot. B-De fructificare

Se executa an de an,feb-mart, prin limitarea inaltimii si largimii.Scurtarea(int inerirea)ramurilor de semischelet la intervale de max 4 ani constituie veriga pr incipa.La pomii tineri taierile mai putine iar la cei maturi mai viguroase.Inain te de a taia se examineaza coroana:Incarcatura cu muguri de rod,lungimea si desi mea ramurilor,repartitia lor,zone degarnisite,pagube facute de ger. In principiu un pom cu ramuri anuale( formate anul precedent) cu vigoare slaba(sub 25cm) cu multi muguri de rod se taie mai intens(mentinand pe semischelete 2-3 ramuri de r od) ;iar cu putini muguri de rod moderat sau deloc.DACA UN POM A AVUT MULTE FRUC E SE TAIE MULT,CU FRUCTE PUTINE SE TAIE PUTIN SI NU SE REDUCE TALIA care oricum nu se reduce decat la cei maturi sau in declin.Pentru a mentine rodul in toate z onele o parte a ramurilor periferice se indeparteaza.Taierile ramurilor se face astfel:cele anuale slabe sau de vigoare slaba se lasa inatacte.cele anuale vigur oase lungi se raresc la 20-25 cm si nu se scurteaza decat daca depasesc50-60 cm si au mai mult de 2 ani.Ramurile anticipate,frecvente la piersic cais si visin s e taie cu prudenta lasand pe cele viguroase.Ramurile lacome de regula se suprima mai putin cele necesare completarea unor goluri sau refacerea unei sarpante.Ram urile de semischelet se intineresc dupa 4-5 ani,se raresc la20-30 cm,ca regula i nspre varful pomului ce lasa semischelet mijlociu si slab iar la bazamai mare.Se mai taie ramuri ce se intretaie cu alti pomi vecini.Tot pt. a taia este necesar sa cunoastem mugurii care se impartin:1vegetativi mai mici,forma conica aflati terminal sau lateral si din ei rezulta un lastar 2florali mai bombati si rotungi ti rezulta o floare sau o inflorescenta. 3micsti tot de rod(la mar par) rezulta inflorescenta insotita de o rozeta cu frunze sau lastar.Toti se gasesc numai pe ramurilr anuale,se formeaza in anul care precede formarea fructelor incepand din iunie-iulie,astfel primavara putem aprecia cantitatea de rod pt, anul in curs. Cei situati la baza ramurilor raman dorminzi si pornesc daca se scurteaza ramura sau se reduce talia.De regula semintoasele au muguri de rod predominant spre v arful ramurii iar samburoasele spre centrul ramurii anuale.Trebuie cunoscute si ramurile de rod pe specii.Taierile pe ramuri anuale se fac deasupra unui mugur v egetal la1-2mm deasupra si lateral oblic. MAR si PAR propriu zise(cu muguri de rod) tepusa nuielusa si mladita si in deven ire(fac muguri de rod in anii urmatori) pintenul si smiceaua; din inflorescente rezulta bursa si vatra de rodire.In general ramurile de rod nu se scurteaza ( cu exceptia mladitei pana la3 muguri) dar se pot rari la 10-15 cm.Se pot scurta ra murile mai lungi de 50-60 cm de peste 2 ani si taia cele atacate,rasucite,crescu te spre interior,prea degarnisite si batrane,care stangenesc alte ramuri mai tin ere,intineri bursele de rod. GUTUI ca ramuri de rod sunt maciuliile aflate pe semischelet gros de1-2 cm de3-5 ani.Cele debile aflate pe ramuri sub 8 cm se suprima lasand numai pe cele vigur oase.Semischeletul se intinereste la 4-5 ani. PRUNUL Fructifica pe buchete de mai,ramuri roditoare mijlocii si anuale lungi. Pana la 4-5 ani nu se executa operatiuni decat in “verde “ prin rarire ,ciupire apoi se pot scurta ramuri mai lungi de 60 cm rariri si intineriri CAISUL Aceleasi ramuri roditoare ca la prun. Necesita taieri in fiecare an spre primavara.Se suprima ramurile anticipate debile si cele asezate prea des.Ramuril e anuale mijlocii se raresc la15-20 cm dar nu se scurteaza,iar cele lungi se scurteaza pana la 1/3 daca depesesc 60 cm.Adeseori se gasesc cate 2-3 ramuri anu ale la un nod din care se retine una.ramurile debile asezate subterminal se tai e caci nu-si mentin rodul.Ramurile de semischelet se intineresc la la3-4 ani las and un cep mic din ai carui muguri dorminzi vor rezulta lastari vigurosi.In iuni e lastarii se raresc si se scurteaza daca au maimmult de 80 cm..Adeseori unele r amuri se usuca care se inlatura imediat. PIERSICUL Ramuri de rod sunt ramura mixta lunga de 40-60 cm,ramura anuala lunga ,ramura salba,ramura anticipata.Dintru-un mugur de rod apare o floare.Este speci

a cea mai pretentioasa la lucrari de ingrijire necesetand taieri viguroase in f iecare an aproximativ asemanatoare cu vita de vie adica fructifica pe lastari d e un an ce cresc pe ramuri mai mari de un an dupa care devin lemnoase si nu mai fructifica.Din ramurile mixte se retin cele intre 45-60 cm mai aproape de baza r amurii mama sau pornite direct din ramura de schelet si nu se scurteaza daca nu depasesc 60 cm.Ramurile anticipate sanatoase se retin pt. fructificare iar cele salbe sau buchete de mai se suprima daca nu sunt folositoare.De regula se suprim a2/3-3/4 din numarul de ramuri de rod. CIRESUL Rodeste pe buchete de mai,ramuri mijlocii,si lungi.Isi formeaza in gener al singur coroana, putine taieri pana la5 ani.Taierile efectuate primavara sau i n verde se fac pe semischelet lung prea prolific sau epuizat. si in mod moderat lasand cel putin 6 ramuri de rod VISINUL Rodeste pe aceleasi ramuri ca ciresul in plus pe anticipate si plete.Tai erile se fac aprox. ca la cires cu specificul ca se executa treptat si indeoseb i la visinii pletosi.O ramura de visin devine mai putin productiva dupa cam 7 an i de rodire NUCULIn primi ani nu se intervine.Taieri spre primavara se intineresc ramurile d e semischelet mai mari de 5-6 ani.Reactioneaza bine la taierile de regenerare C-De Intretinere Se executa asupra pomilor maturi in tot timpul anului cand se observa un declin sau rezultate nefaste din cauza intemperiilor, insecte boli alte cauze.De obicei se suprima la inel sau pana la lemnul sanatos ramurile atacate se pun propte se trateza chimic,se leaga,se inlatura orice factor care ar dauna pomului D-De Intinerire Dau rezultate daca se reduce volumul coroanei la pomii imbatraniti.Axul se retez a cu 1,5-2 m din lungime, deasupra unei sarpante fara a lasa cep iar fiecare sar panta se reduce cu 1/3-1/2 deasupra unei ramuri laterale acare are rol de tragat or de seva.Sarpantele dintr-un etaj se scurteaza toate la acelasi nivel iar subs arpantele sa scada ca lungime de jos in sus,Semischeletul se rareste si si se i ntinereste radical.In iunie lastarii noi se raresc daca sunt prea desi si se ciu pesc cei mai lungi de de 80 cm.

Pentru pomii fructiferi, tăierile în uscat trebuie să înceapă când nu mai sunt aşteptate geru i cumplite. Desigur că nici un an nu este identic cu altul, dar statistic, începutul lunii martie poate fi favorabil începerii lucrărilor de tăiere în uscat, în livezile de p omi. Tăierile executate mai devreme pot slăbi rezistenţa la gerurile care mai pot surv eni. Este stabilit că pomii care nu au fost supuşi tăierilor au rezistat mai uşor geruri lor decât cei care au at acţiuni de tăiere înaintea apariţiei acestor geruri. Acest fapt a fost remarcat mai ales la speciile cu sensibilitate la ger (piersic, cais , păr sau prun). Mărul, atât prin soiurile sale mai vechi, dar mai ales prin anumite s oiuri recent obţinute (Jonagold, Elstar) se dovedeşte de asemenea sensibil la ger. Clasificarea tăierilor la pomi. Tăierile pomilor se pot clasifica după mai multe criterii dar sunt acceptate două şi anu me: - După scopul urmărit - După timpul de executare. În funcţie de scopul urmărit, tăierile se împart în următoarele grupe: - Tăiere de formare. - Tăiere de rodire. - Tăiere de întreţinere

- Tăierea de corectare. - Tăierea de regenerare, În funcţie de timpul de execuţie, tăierile se împart astfel: - Tăierea în uscat. - Tăierea în verde.

Tăierea de rodire Această categorie de tăieri operează asupra ramurilor de rod şi de semischelet, cu scopu l principal de a norma încărcătura de muguri de rod, asigurându-se astfel producţii mari, constante şi de bună calitate pe toată durata de exploatare a livezii. Supraîncărcarea conduce la producţii mari dar de slabă calitate, coroanele se mutilează, p omii nu diferenţiază muguri de rod pentru anul următor şi se declanşează alternanţa de odire. Asupra numărului de muguri micşti ce se lasă la măr şi păr s-au făcut numeroase cercet .Se consideră că ramurile de rod propriu-zise trebuie să fie de 2-3 ori mai puţine decât c ele vegetative, inclusiv pintenii şi smicelele. Mugurii micşti la măr şi păr trebuie să repr ezinte 12-15% din totalul mugurilor sau 20-25%.La sâmburoase, normarea rodului est e mai elastică adică se acceptă o încărcare mai mare la cireş, vişin, prun, cais, dar la pier ic este obligatorie o normare foarte Pentru sămânţoase sunt necesare 50-60 frunze pent ru un fruct, la sâmburoase doar 25-30. Gradul de încărcare la măr, păr şi piersic trebuie să fie foarte precis, exprimat în ţe + nuieluşe sau pur şi simplu în muguri micşti, iar la piersic în ramuri mixte cu lungimea de 40-60cm. Obiectivele tăierilor de rodirediferă şi în funcţie de vârsta pomilor.La cei ti neri, se urmăreşte formarea ramurilor de rod pentru a grăbi intrarea acestora pe rod. În acest sens, la toate speciile şi soiurile, dar mai ales la cele tardive, ramurile de garnisire se răresc iar cele păstrate se înclină sau se arcuiesc. Nu se vor păstra mu guri de rod sau fructe la vârful şarpantelor întrucât arcuirea acestora compromite formarea scheletului. Se menţionează că delimitarea precisă între elementele permanente şi cele nepermanente este absolut obligatorie. În caz contrar, coroanele se exploatea ză foarte greu. La pomii pe rod obiectivul de bază este normarea încărcăturii prin scurtarea semischelet ului inclusiv a vetrelor de rod şi apoi rărirea formaţiunilor de rod pe porţiunile păstrat e. Prin scurtările respective se reduce substanţial numărul de muguri micşti. Bi neînţeles că, această normare este în funcţie de gradul de diferenţiere a mugurilor de rod î nul respectiv. La pomii bătrâni, normarea rodului se face prin aceleaşi operaţiuni tehnice dar mai ales prin reducţie întrucât prin aceasta se stimulează creşterile vegetative care întineresc lem nul de rod. Tăierea de rodire este diferenţiată pe specii, grupe de soiuri, vârsta pomilor, agrotehnica aplicată şi alţi factori. La soiurile şpur de măr şi păr, se scu ază semischeletul garnisit cu ţepuşe şi se simplifică vetrele de rod.La pomii cu coroane r are se păstrează creşterile noi care se scurtează pentru a se garnisi cu ţepuşe tinere, viit oare vetre cu putere mare de fructificare. La soiurile standard de măr şi păr care au coroane dese, aglomerate, se luminează co roana şi se scurtează semischeletul cu 1/3 – 2/3 din lungimea acestuia, în funcţie de vigo are şi încărcătura cu muguri micşti. La gutui, se simplifică şi se reduce semischeletul garni it cu măciulii iar după scurtare se răresc măciuliile la 10-15 cm, iar coarnele de melc se simplifică transformându-se în măciulii simple. La soiurile şpur de prun şi cais,se scurt ează semischeletul tânăr la un număr optim de buchete de mai, iar ramurile îmbătrânite se sup imă s-au se scurtează sever înlocuindu-le cu altele noi tinere. Soiurile standard , necesită numeroase răriri executate asupra semischeletului iar pe acesta se răresc r amurile epuizate şi se înlocuiesc cu creşteri noi. Ramurile de rod lungi se scurtează cu 1/3 – ½ din lungimea lor. La cireş, se fac puţine tăieri de rodire întrucât coroanele sunt rare, ramurile de rod au longevitate mare iar pomii nu sunt afectaţi de alternanţa de rodire. Soiurile de vişin pletoase au nevoie de mai multe tăieri pentru a combate acest fenomen nedo rit.Se suprimă pletele lungi degarnisite şi se înlocuiesc cu creşteri noi, iar semischel etul des se răreşte. La piersic, normarea rodului se realizează prin suprimarea buchet elor de mai şi a ramurilor salbe, iar ramurile mixte se răresc la 20-25 cm.Se păstrează 80-150 ramuri mixte în coroana unui pom, în funcţie de vigoarea pomilor şi a grotehnica aplicată. Unii autori recomandă până la 200 ramuri mixte dar după părerea noastră cest lucru este exagerat. Ramurile mixte şi cele vegetative în plus se suprimă total s

au se scurtează în cepi de 2 muguri în zonele degarnisite ale coroanei. Tăierile care se aplică pomilor trebuie să fie diferenţiate, tratând fiecare pom şi fie care ramură din ansamblul coroanei separat. Astfel, la pomii care abia au intrat p e rod, la care ramurile de schelet cresc viguros, este nevoie ca, în cazul când aces tea au creşteri anuale mai mari de 50-60 cm, să se scurteze prelungirile cu ¼ din lung imea lor, pentru a favoriza, pe de o parte, noi creşteri în vârful acestora şi a stimula , pe de altă parte, garnisirea ramurilor de schelet tinere cu ramuri roditoare.

Taierea pomilor fructiferiObiectivele tăierii: ●.Repartizarea uniformă a semischeletului tânăr de o parte şi de alta şarpantelor (ramurile groase ce pornesc de pe ax) la 20 – 30 cm şi nu deasupra sau dedesubtul lor; ●Apropierea pe cât posibil prin tăieri de reducţie a rodului de şarpante şi subşarpante pentr îmbunătăţirea condiţiilor de hrană. ●Completarea spaţiilor create accidental în urma frângerii ramurilor sub povara rodului sau din alte cauze; ●Aplicarea unor tăieri de reducţie prin care se deschide unghiul de inserţie în partea sup erioară a pomului pentru temperarea creşterii şi unor tăieri de transfer pe semischelet ce reduce unghiul de inserţie (unghiul faţă de v erticală) pentru a stimula creşterea în partea inferioară a pomului; ●Înlocuirea semischeletului viguros din partea superioară a pomului prin tăieri de plafo nare a creşterii de vigoare slabă pentru a evita formarea aşa numitelor “pălării” în special la coroanele aplatizate; ●Scurtarea severă a semischeletului îmbătrânit, în curs de epuizare. ●Asigurarea, prin tăieri de rodire, a unui raport de 3:1 între formaţiunile care prezintă doar muguri vegetativi şi formaţiuni care poartă muguri de rod; şi a unui raport de 8:1 între mugurii vegetativi şi de rod; sau cc a 5-6 muguri de rod pe fiecare cm2 din suprafaţa secţiunii transversale a trunchiului. ●Pomii la care creşterile sunt slabe iar mugurii de rod sunt în exces se vor tăia sever, pe când pomii cu creşteri exagerate şi fără rod nu se vor tăia sau se vor tăia foarte slab, urmând ca normarea producţiei să se facă anul ur mător. Să nu uităm nici de faptul că tăierile aplicate în primii ani de viaţă afectează pomul toată i (schelet) şi cele aplicate în timpul rodirii afectează cel puţin trei ani de la efectuarea tăierii. La fel de importantă este menţinerea subordonării pe verticală a etajelor şi a ramurilor din cadrul etajelor, dar şi păstrarea echilibrului vertical şi cel orizont al Unghiurile de inserţie (faţă de verticală) ne vor ajuta menţinerea echilibrului între creştere şi fructificare. Cu cât creşte unghiul de la verticală spre orizontală, cu atât se reduce lungimea creşterilor şi apar fructele. Avem un echilibru la un unghi de cca 45 , la care avem c reşteri anuale şi producţie de fructe la un nivel echilibrat. Cu cât creşte unghiul spre orizontală se reduce lungimea creşterilor anuale, se măreşte numărul de fructe şi se reduce dimensiunea lor. Pomul doreşte să facă cât mai mul fructe pentru a se înmulţi (modul natural de înmulţire în flora spontană), iar dacă nu intervenim printăiere de normare a rodului, nu vom avea fructe de calitate. Tăierea de formare a pomilor fructiferi După plantare, în funcţie de forma de coroană pe care dorim s-o obţinem se fac tăierile pentru formarea coroanei. De obicei, formarea unei coroane se obţine în 3-4 ani d e la plantare, prin diverse operaţii de modificare a poziţiei de creştere a ramurilor şi lăstarilor (aplecare, arcuire etc.), prin tăieri propriu-zise, prin scurtări sau supr imări de ramuri.După ce a fost formată coroana pomilor, ea trebuie menţinută prin tăi eri de întreţinere şi fructificare.

Tăierile anuale Aceste tăieri sunt necesare deoarece trebuie redusă încărcătura excesivă cu muguri a pomilor fructiferi, atunci când este nevoie, pentru a se stabili mărimea ramurilor, pentru a se stabili alungirea şi întrepătrunderea lor. Se ştie că în coroanele dese, în care nu pătr

e destulă lumină, bolile şi dăunătorii se dezvoltă mult mai re-pede. La pomii care au coroan a deasă, stropirile se fac mult mai greu existând şi riscul ca soluţia cu care se stropeşt e să nu poată fi aplicată pe toate ramurile. Prin tăierile de întreţinere se urmăreşte echili rea vegetaţiei între bază şi vârf.

Tăierile de fructificare Acestea sunt necesare pentru a menţine pomii într-un echilibru fiziologic timp mai înd elungat. La pomii fructiferi aflaţi în plină rodire se urmăreşte normarea încărcăturii cu mug floriferi în raport cu potenţialul acestor pomi. O dată cu trecerea timpului, pomii fructiferi au creşteri vegetative slabe precum şi producţii scăzute. Pentru creşterea dura tei de viaţă şi a potenţialului productiv se aplică la aceşti pomi tăierile de întinerire. Tăierile de întinerire Dau rezultate bune atunci când coroana pomilor se reduce considerabil iar semische letul se întinereşte în majoritate. Se recomandă ca tăierea pomilor fructiferi să se efectueze în perioadă de repaus. Tăierile se pot face şi primăvara târziu dar doar atunci când pomii au suferit de ger, pentru a putea deosebi mugurii sănătoşi de cei atinşi de ger.

O coroană aerisită va duce la fructe egale Merii, cireşii, perii şi prunele pot dezvolta crenguţe subţiri şi scurte pornite direct di n ramurile de bază. În general, pe aceste crenguţe se formează adevăraţi ciorchini de flori ş , ulterior, fructe. În general acestea apar în cazul în care partea centrală a coroanei este prea umbrită, aspect ce va duce în final şi la deteriorarea formaţiunilor florale. Prin urmare, sunt indicate tăierile crengilor stufoase foarte înalte sau crescute răzl eţ în lateral pentru a permite luminii şi soarelui să acceseze toate zonele pomului.

Ramurile neroditoare, adevăraţi paraziţi Ramurile neroditoare sunt de cele mai multe ori parazite şi consumă resursele celor care rodesc. Prin urmare, este indicat să le tai încă din momentul în care acestea apar, deoarece se dezvoltă şi se întăresc foarte rapid. O altă soluţie ar fi altoirea acestora (în cazul în care sunt deja foarte mari). În general, cele mai productive crengi cresc o rizontal sau într-un unghi de maxim 45 grade.