Alfabetul Rus 6s2f36

Alfabetul rus De la Wikipedia, enciclopedia liberă Alfabetul rus modern este o variantă aalfabetului chirilic.

Cuprins Componența alfabetului Regulile de folosire ale lui И și І (Pre-1918) Tastatura rusească Note

Componența alfabetului Literă Literă majusculă mică Nume

Vechea denumire

IPA

Exemplu

Valoare Unicode numerică (Hex)

a în tată

1

U+0410 / U+0430

-

U+0411 / U+0431

2

U+0412 / U+0432

3

U+0413 / U+0433

4

U+0414 / U+0434

а

а [a]

азъ [as]

/a/

б

бэ [bɛ]

буки [ˈbu.kʲɪ]

/b/ sau /bʲ/

в

вэ [vɛ]

вѣди ['vʲe.dʲɪ]

/v/ or /vʲ/

г

гэ [gɛ]

глаголь [glɐˈgolʲ]

/g/

д

дэ [dɛ]

добро [dɐˈbro]

/d/ sau /dʲ/

Е

е

е [jɛ]

есть [jesʲtʲ]

/je/ or ye în ieri / ʲe/

5

U+0415 / U+0435

Ё

ё

ё [jo]

-

/jo/ or yo în ioc / ʲo/

-

U+0401 / U+0451

Ж

ж

жэ [ʐɛ]

живѣте [ʐɨˈvʲe.tʲɪ][1]

/ʐ/

j în joc

-

U+0416 / U+0436

З

з

зэ [zɛ]

земля [zʲɪˈmlʲa]

/z/ or /zʲ/

z în zahăr

7

А

Б

В

Г

Д

b în bit

v în vine

g în gol

d în dar

U+0417 /

U+0437 иже [ˈi.ʐɨ]

/i/ or / ʲi/

i în in

8

U+0418 / U+0438

/j/

i în iese

-

U+0419 / U+0439

c în cap

20

U+041A / U+043A

и

и [i]

Й

й

и краткое и съ краткой [i [ɪ s ˈkra.tkəj] ˈkra.tkə.ɪ]

К

к

ка [ka]

како [ˈka.kə]

/k/ or /kʲ/

Л

л

эл sau эль [el] sau [elʲ]

люди [ˈlʲʉ.dʲɪ]

/l/ sau l în lampă /lʲ/

30

U+041B / U+043B

М

м

эм [ɛm]

мыслѣте [mɨ.ˈsʲlʲe.tʲɪ][2]

/m/ sau /mʲ/

m în mal

40

U+041C / U+043C

Н

н

эн [ɛn]

нашъ [naʂ]

/n/ sau /nʲ/

n în nod

50

U+041D / U+043D

О

о

o [o]

онъ [on]

/o/

o în cor

70

U+041E / U+043E

П

п

пэ [pɛ]

покой [pɐˈkoj]

/p/ sau /pʲ/

p în pai

80

U+041F / U+043F

Р

р

эр [ɛr]

рцы [rtsɨ]

/r/ sau /rʲ/

r în rar

100

U+0420 / U+0440

С

с

эс [ɛs]

слово [ˈslo.və]

/s/ sau /sʲ/

s în sac

200

U+0421 / U+0441

Т

т

тэ [tɛ]

твердо [ˈtvʲɛ.rdə]

/t/ sau t în tip /tʲ/

300

U+0422 / U+0442

У

у

у [u]

укъ [uk]

/u/

400

U+0423 / U+0443

ф

эф [ɛf]

фертъ [fʲɛrt]

/f/ sau f în față /fʲ/

500

U+0424 / U+0444

Х

х

ха [xa]

хѣръ [xʲɛr]

/x/

h din Mihnea

600

U+0425 / U+0445

Ц

ц

це [tsɛ]

цы [tsɨ]

/ts/

ț în țap

900

U+0426 / U+0446

Ч

ч

че

червь

/tɕ/

c (englezul ch) în

90

U+0427

И

Ф

u în nuc

[tɕɛ]

[tɕɛrfʲ]

ceas

/ U+0447

Ш

ш

ша [ʂa]

ша [ʂa]

/ʂ/

ș în șah

-

U+0428 / U+0448

Щ

щ

ща [ɕɕa]

ща [ɕtɕa]

/ɕɕ/

un ș mai moale ca în totuși

U+0429 / U+0449

Ъ

ъ

твёрдый знак еръ [ˈtvʲо.rdɨj [jɛr] znak]

Note2

pus după consoane, arată că aceasta nu este palatalizată

U+042A / U+044A

Ы

ы

ы [ɨ]

еры [jɪˈrɨ]

[ɨ]5

â în pâine

-

U+042B / U+044B

ь

мягкий знак [ˈmʲækʲɪj znak]

ерь [jerʲ]

-

U+042C / U+044C

э

э [ɛ]

э оборотное [ˈɛ ə.bɐ ˈro.tnə.ɪ]

/e/

-

U+042D / U+044D

ю

ю [ju]

ю [ju]

/ju/ sau / ʲu/

-

U+042E / U+044E

я

я [ja]

я [ja]

/ja/ sau / ʲa/

-

U+042F / U+044F

Ь

Э

Ю

Я

/

ʲ/3

semn care, pus după o consoane, arată că aceasta este palatalizată e în set

iu in iubită

ca pronumele ea

Litere eliminate în 1918 І

і8

-

і /i/ sau десятеричное ca и / ʲi/ [i]

Ѳ

ѳ9

-

ѳита [fʲɪˈta]

/f/ sau ca ф /fʲ/

9

Ѣ

ѣ

-

ять [jætʲ]

/je/ sau / ʲe/

ca е

-

Ѵ

ѵ

-

ижица [ˈi.ʐɨ.tsə]

/i/ sau ca и / ʲi/

-

10

Litere ieșite din uz prin secolul al XVIII-lea 18 Ѕ

ѕ

-

зѣло [ˈzʲɛ.lə]

/dz/, /z/ sau /zʲ/

Ѯ

ѯ

-

кси [ksʲi]

/ks/ sau /ksʲ/

ca кс

60

Ѱ

ѱ

-

пси

/ps/

ca пс

700

ca з

6

[psʲi]

sau /psʲ/

Ѡ

ѡ

-

омега [ɐˈmʲɛ.gə]

Ѫ

ѫ

-

/u/,/ju/ юсъ большой sau ca у or ю [jus bɐlʲˈʂoj] / ʲu/

Ѧ

ѧ

-

юсъ малый [jus ˈmɑ.lɨj]

/ja/ sau ca я 16 / ʲa/

-

-

юсъ большой /ju/ іотированный sau ca ю [jus bɐlʲˈʂoj jɪ 15 / ʲu/ ˈtʲi.rə.vən.nɨj]

-

-

юсъ малый /ja/ іотированный sau [jus ˈmɑ.lɨj jɪ / ʲa/ ˈtʲi.rə.vən.nɨj]

-

Ѭ

Ѩ

ѭ

ѩ

/o/

ca о

ca я

800 -

Regulile de folosire ale lui И și І (Pre-1918) (a) se scrie "i" înaintea tuturor vocalelor și înaintea semivocalei "й" (b) se scrie "и" înaintea consoanelor și ca ultimă literă a unui cuvânt (c) excepția 1: se scrie "и" înaintea (semi)vocalelor în cuvintele compuse (пятиакровый: пяти+акровый, cinci-acri) (d) excepția 2: se scrie "и" în "миръ" pentru "pace, tranquility, concord, uniune", și "i" în "мiръ" pentru "lume, univers, comunitate locală, comune, societate, laicism" și ale lor derivate. Diferența dintre миръ (pace) and мiръ (lume) a dus la jocul de cuvinte legendar al lui Lev Tolstoi, Război și Pace care era numit la origini "Războiul și Lumea."

Tastatura rusească

Note 1. ^ Articolul живете (http://slovari.yandex.ru/dict/ushakov/article/ushakov/07/us186306.htm?text=%D0%B6%D0%B 8%D0%B2%D0%B5%D1%82%D0%B5)din “Толковый словарь русского языка Ушакова” (“Ushakov's Explanatory Dictionary of the Russian Language”; dicționarele fac diferență întreе și ё, cf.: ёлка (http://slovari.yandex.ru/dict/usha kov/article/ushakov/06/us183315.htm?text=%D0%B5%D0%BB%D0%BA%D0%B0) ). 2. ^ Articolul мыслете (http://slovari.yandex.ru/dict/ushakov/article/ushakov/13/us228814.htm) din “Толковый словарь русского языка Ушакова” (“Ushakov's Explanatory Dictionary of the Russian Language”).

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alfabetul_rus&oldid=12019591 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 9 martie 2018, ora 17:39. Acest text este disponibil sub licențaCreative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice ; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.