Anonymous - Click - Sanatate 5v4s2e

Lunar

nApUiă-te cw

Nr. 3 ( 6 1 )

M a rtie 2 0 1 4

c lic k s a n a ta te .ro

c

Click! Poftă bună! TOT ce trebuie să ştii despre atacul vascular cerebral

{ ‘S p e c ia l h o m c u itic S P k e p a J ia te d e p o d S tc fd a

d e v e d e ta

c u S S ° te d in a

S p ’i i i

i i S a d ic o i S S a d a k ii S S ^ ld iţ^ o a iv e S S iw ă îă im

d u lc i

Iu te id c e tim

v e d e ia d u td u iu ta fv

CO N CU RSM Ş

S ffă m ia a k je d a te i,

câştigă cu poueitea ta!

2x100 de lei

p a i, a c p a i,

594848914194200061

www.clickpoftabuna.ro

sum ar

Iu perioada poslufuc, Un accident care poate f i prevenit

Click! pentru femei

t[l propune Ajutoare în caz de răceală şi gripă

ieneficiile \Jerapiei 1cu pietre

potrivite în orice zi de post

\\ făcut vărsat de vânt? Aşa îl îngrijeşti! Foto copertă: Shuttersţock

Aşa cum ţi-am promis, ne revedem într-o form ulă nouă, mai bogată din punctul de vedere al articolelor pe care le poţi citi. Vei descoperi multe noutăţi, pre­ cum dosarul, care, în acest număr, este de­ dicat unei probleme de sănătate arzătoa­ re: accidentul vascular cerebral. Cu toate că îl asociem cu înaintarea în vârstă, nu­ mărul cazurilor de atac cerebral a crescut cu un sfert la populaţia tânără în ultimele decenii. Nici nu este de mirare, dacă ţinem cont că totul se deşfăşoară într-un ritm alert şi ajungem adesea să ignorăm sem­ nalele de alarmă pe care ni le dă corpul. Totuşi, nu este prea târziu să-ţi schimbi stilul de viaţă. Află din dosarul nostru I (pag. 11-26) ce măsuri te pun la „adăJj | post“ de un atac cei rebral. Mai multe m: şfaturi sănătoase. ■ ' descoperă în pagi? * Claudia Georgevici, editor coordonator

m

a r t i e

la toate punctele

f W

U rm ătorul n u m ă r apare p e 3 aprilie

Pune-ţi mintea la treabă!

v ," e r i, 7

(T

împreună ■Noile reglementări prevăd ca avertismen­ tele ..legate.de .riscuri le fumaţului.. pentru să­ nătate . să, fie,prezenţe pe a m bele feţe aţe. pa chetelor, p recu m şj pe capac.

Aceste măsuri au fost luate în contextul nu­ mărului mare al de­ ceselor premature cauzate de fumat: 700.000 pe an. Regle­ mentările sunt m e­ nite să-i descurajeze pe tineri să fumeze şi să devină dependenţi de tutun. Autorităţile speră ca numărul ţi­ gărilor fumate să sca­ dă cu 2% în următo­ rii 5 ani.

pentru zâmbete sănătoase!

Ţigările mentolate vor fi interzise

LUNA SĂNĂTĂŢII ORALE M A R T IE 2014

Parlamentul European a votat o legislaţie antifumat mai dură, careva fi introdusă în curând în statele Uniunii Europene. Autorităţile speră ca prin măsurile impuse să reducă numărul fumătorilor cu aproape 2,4 milioane. P ach etele de ţigări v o r conţine şi m ai m u lte avertism en te Directiva Uniunii Europene prevede ca im aginile cu aver­ tismente să acope­ re 65% din toate su­ prafeţele pach e­ telor cu ţigări, inclusiv ca-

pacele acestora. De asem enea, pachete­ le ar trebui să conţi­

nă cel m ult 20 de ţi­ gări. Vor dispărea ţi­ gările mentolate, cu arom ă de fructe sau de vanilie, la fel ca şi pachetele m ici, gen „ruj“, cum părate de femei. Se vor interzice şi menţiuni precum „acest produs nu conţine aditivi" ori cele care ar sugera că un produs este m ai sănătos de­ cât altul asem ă­ nător. Re­ gulile pre­ văd şi un nivel m axim al concentraţiei de nicotină pen­ tru ţigările elec­ tronice.

Martie

Luna Sănătăţii Orale Cum să îţi îngrijeşti cel mai bine sănătatea orală? • • • • •

Spală-te pe dinţi de două ori pe zi pentru a înlătura placa bacteriană care poate să-ţi provoace carii şi probleme gingivale. Spală-te pe dinţi cel puţin 2 m inute pentru o curăţare eficientă şi optimă. Foloseşte apa de gură şi aţa dentară în mod regulat, pentru a înlătura placa dentară din locurile greu accesibile prin periaj. Alege produsele de îngrijire orală care se potrivesc cel mai bine nevoilor tale. Fiecare persoană are nevoi diferite, de aceea este foarte im portant să alegi produsele potrivite nevoilor tale. Mergi la m edicul dentist în mod regulat, el este aliatul tău în ceea ce priveşte igiena orală. Vizitează-I o dată la 6 luni pentru a diagnostica la tim p potenţialele probleme.

BĂUTURA DIN OVĂZ,

alternativă pentru lapte Cauţi înlocuitori vegetali pentru proteiw nele de origine animală? Băutura Alpro din ovăz este o alegere sănătoasă, pen­ tru că este bogată în fibre, calciu şi vita­ mina D. Are un gust natural, este uşor de digerat şi, fiind un produs vegetal, nu conţine lactoză şi nici nu are zahati vA'.'frfLJ ruri adăugate. Noul produs completea­ ză gama Alpro, care include băuturi din soia, migdale, alune, orez, deserturi şi îi alternative pentru iaurt din soia.

OAT

Magneziul combate oboseala în ultim ii 25 de ani, conţinu­ tu l de magne­ ziu din alim en­ taţie a scăzut cu aproape 40%. Lipsa acestui m ine­ ral duce la apariţia obo­ selii, a stresului şi a su­ prasolicitării. Acum, ai la dispoziţie MagneVie

Express, un s u p lim e n t a lim e n ta r care conţine magneziu şi vitam ina B6, ce contribu­ ie la reduce­ rea stărilor de oboseală şi la fu n cţi­ onarea norm ală a siste­ m ului nervos. Produsul se poate istra fă­ ră apă.

Misiunea Colgate este să îţi menţină zâmbetul sănătos. în Luna Sănătăţii Orale, cumpără produse Colgate şi susţine Programul Şcolar pentru sănătate orală! 1% din vânzările Colgate vor fi donate şcolilor din România sub formă de produse Colgate pentru îngrijire orală*

A flă m ai m u lte pe ■f w w w .fa c e b o o k .c o m /c o lg a te R o m a n ia

'conform studiilor din 2005,2007,2009,2011 şi 2012

Text: Claudia Georgevici. Foto: Shutterstock

M a r c a n r. 1 re c o m a n d a tă şi u tiliz a tă d e m e d ic ii d e n tiş ti d in R o m â n ia * * •Perioada campaniei: 27 Februarie - 30 Martie

interviu

Dr. Cătălin Copăescu:

NU SCOT GRĂSIMEA Doctorul Cătălin Copăescu este considerat cel mai bun specialist român în chirurgia obezităţii, având în palmares aproximativ 4.500 de operaţii. Medicul ne vorbeşte despre soluţiile chirurgicale moderne la care se poate apela în caz de obezitate. Revista

Click! Sănătate: în spitalul Ponderas, singurul Centru de Excelenţă în Chirur­ gia Bariatrică, chirur­ gia clasică a fost înlo­ cuită aproape în tota­ litate cu intervenţiile laparoscopice. Sunt acestea mai eficiente pentru persoanele ca­ re vor să slăbească? Doctorul

Cătălin Copăescu: 95% din intervenţii sunt efectuate endoscopic, laparoscopic, toracoscopic, mai exact cu ajutorul unei cam ere de luat vederi, video-asistat. La toate se efectuea­ ză incizii foarte mici, păstrând inte­ gritatea pere­ telui abdomi­ 3 ( f ) nal sau a ce ­ lorlalte arii unde se in­ troduc in­ s tru m e n te le respective, nu neapărat la ab­ domen, poate să fie şi în altă parte.

Odată ajunse la ţesu­ tul bolnav, im agini­ le sunt m ărite de pâ­ nă la io ori şi avem un detaliu am ănun­ ţit asupra a ceea ce trebuie să tratăm. Delicateţea gesturi­ lor chirurgicale este m ult superioară fa­ ţă de tot ceea ce a însem nat chirurgia anterior acestei eta­ pe. Un alt aspect im ­ portant este că inter­ venţia laparoscopică asigură o vindecare m ai rapidă. Revista

Click! Sănătate: Practic, ce se în­ tâmplă în timpul unei astfel de operaţii?

% dbtfae 6 ă h 6 a £ ii k m m n i su n t supraponderali şi obezi şi 48% d in tre fe m e i se co n fru n tă cu kilogram ele în exces.

Doctorul

Revista

Cătălin Copăescu: M ajoritatea sunt in­ tervenţii laparosco­ pice, pentru că se desfăşoară în ab­ domen. „Laparos“ în lim ba grea­ că înseam nă pere­ te, iar „laparoscopie“ înseam nă ve ­ dere în spatele p e­ retelui abdominal. D e aici vine term e­ nul. Cam era de lu­ at vederi intră în ab­ domen şi explorea­ ză întreg abdom enul printr-o găurică de î cm cu instrum en­ te care au diametrul de 0,5 şi 0,5 cm. La final, peretele abdo­ m inal răm âne cu o structură conserva­ tă, iar din punct de vedere estetic, el ră­ m âne cu nişte sem ne care seam ănă, even ­ tual, cu nişte aluniţe. Putem face operaţii şi printr-un singur orificiu, adică toate instrum entele sunt introduse prin om bi­ lic, de exem plu.

Click! Sănătate: Ultimul studiu în do­ meniu arată că 1 din 2 români suferă din ca­ uza kilogramelor în plus. Cum s-a ajuns la asemenea situaţie şi care sunt soluţiile pentru ei? Doctorul

Cătălin Copăescu: Cifrele privind paci­ enţii obezi sunt îngri­ jorătoare, mai ales că sistemul nostru m e­ dical nu stă foarte bi­ ne la capitolul soluţii terapeutice. Concetă­ ţenii noştri nu m erg la doctor pentru di­ agnostic, nu reuşesc să respecte recom an­ dările m edicale şi de dietă aşa cum ar tre­ bui şi atunci una din­ tre soluţii ar putea fi chirurgia pentru aceşti pacienţi. Tre­ buie să stabilim de la început că aceste operaţii nu scot gră­ simea, ci modifică în interior traseul ali­ mentelor, prin m ic­ şorarea stomacului,

Carte de vizită Dr. Cătălin Copăescu Medic specialist în chirurgia obezităţii * Din 1997 - medic prim ar în chirur­ gie generală în cadrul Spitalului Sf. loan, Bucureşti » Din 1995 - acreditare naţională pentru chirurgie laparoscopică şi toracică » Din 2002 - acreditare pentru chirurgie bariatrică > Din aprilie 2010 - colaborator în cadrul Delta Hospital, actual Ponderas » Din 2011 - profesor asociat în chi­ rurgie generală, în cadrul Universită­ ţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila", Bucureşti * Medicul este trainer al rezidenţi­ lo r şi m edicilorîn chirurgia laparo­ scopică - expert din 1994 în centrul de training laparoscopic al Spitalutui Sf. loan. * Lector de tematică medicală la 159 de simpozioane şi congrese, eveni­ mente naţionale şi internaţionale.

cu sau fără trimite­ rea alim entelor mai jos, spre intestin. Revista

Click! Sănătate: în cât timp slăbeşte un pacient cu obezi­ tate care a recurs la operaţie? Doctorul

Cătălin Copăescu: în perioada de după

operaţie, într-un nu­ m ăr de 6 până la 18 luni, pacientul slă­ beşte, va scăpa de multe din tratamen­ tele pentru bolile pe care le trata anteri­ or operaţiei, îşi va schimba garderoba, viaţa, principiile, se va bucura, de fapt, de anii care urmează.

Revista

Click! Sănătate: Care sunt intervenţi­ ile chirurgicale care au ca scop slăbirea? Doctorul

Cătălin Copăescu: Vă voi povesti, pe scurt, despre fiecare dintre ele. î) Cea mai simplă dintre toate procedu­

rile este in elul de si­ licon reglabil (inelul gastric ajustabil sau gastric banding). Re­ prezintă o cureluşă care strangulează sto­ macul, împărţindu-1 în două comparti­ mente, formându-se un fel de clepsidră asimetrică. în porţiu­ nea superioară a sto-

1 H

'1

interviu

macului, â clepsidrei, ajunge m âncarea, ca­ re nu poate trece din­ colo, din cauza inelu­ lui de silicon. Pacien­ tul va m ânca puţin la fiecare masă, dar va avea senzaţia de plin. După 3-4 ore, m ă­ nâncă din nou şi um ­ ple stomăcelul, aflat deasupra inelului, între m ese, va res­ pecta un anumit re­ gim cu anumite prin­ cipii, în care dulciuri­ le vor fi excluse, iar băuturile hipercalorice vor fi interzi­ se. Inelul din silicon va răm âne acolo toa­

tă viaţa, pentru a aju­ ta pacientul să fie cu­ minte ori de câte ori are nişte tentaţii exa­ gerate de a m ânca m ai mult. 2) O altă operaţie pe care o avem la dis­ poziţie se numeşte gastric by. Este cea mai cunoscută operaţie în lum e as­ tăzi, care este efec­ tuată de peste 40 de ani. Ea presupune

împărţirea stom acu­ lui în două com par­ timente, unul desti­ nat alim entelor şi re­ stul stomacului, ca­ re va produce acid ca şi înainte, acid care se întâlneşte cu ali­ m entele undeva mai jos, de-a lungul in­ testinului. Operaţia este foarte eficientă ca procedeu antireflux şi îi ajută pe pa­ cienţi să slăbească şi

din 6-18 luni, pacientul Atăbente al acapă de m ulte din tnatamentele pentm bolile pe cane le tnata antenion opena^uei

t i.'tlffiy .sia Text: Raluca Cocriş. Foto: arhiva personală, AH

să prevină diabetul. După operaţie, paci­ entul va putea m ân­ ca dulciuri, dacă este atras de acestea, spre deosebire de ope­ raţia de inel gastric, unde acest lucru este interzis. 3) D iversie biliop an creatică. Este o operaţie care presu­ pune o ocolire mai amplă a intestinu­ lui, astfel că alim en­ tele vor fi dirijate că­ tre sfârşitul intesti­ nului subţire, aproa­ pe de intestinul gros, şi se vor regăsi foar­ te curând în toale­ tă. Pacientul va avea mai multe scaune în fiecare zi, 5-6, şi va avea voie să m ănân­ ce mult, ba chiar va fi obligat să mănân­ ce minimum 6.000 de calorii în fieca­ re zi. Operaţia, care oferă nişte avantaje atractive, cel puţin la prima vedere, are to­ tuşi nişte dezavanta­ je, fiindcă pierderile vitaminice, m inera­ le, proteinice ale pa­ cienţilor sunt mari, motiv pentru care au nevoie de suplimente vitaminice şi de tra­ tamente pentru tot restul vieţii. Atenţie! Aproxima­ tiv 1-2% din pacien­ ţii din lum e au nevo­ ie de această inter­ venţie. 4) A patra operaţie se numeşte gastric sleeve sau m icşora­ re de stomac, fiind­

că tăiem stomacul de-a lungul său şi re­ alizăm un tub gas­ tric care seamănă cu o mânecă. Restul stomacului se scoa­ te din organism. In­ tervenţia este una di­ ficilă, dar pe cale laparoscopică durea­ ză cam 20-30 de m i­ nute. Această opera­ ţie poate fi efectua­ tă unei gam e extin­ se de pacienţi, de la 4-5 ani până la peste 80 de ani, chiar dacă au complicaţii cum sunt ciroze hepatice sau insuficienţe re­ nale. Vorbim de situ­ aţia care nu le-ar fi putut permite să facă alte intervenţii m eta­ bolice. 5) A cincea opera­ ţie este una mai no­ uă, numită p licatu ­ ra gastrică, prin ca­

Inelul gastric

re se reduc mult di­ mensiunile stomacu­ lui, fără a -1 tăia. Este practic o introducere a stomacului în inte­ riorul său, ca şi cum am avea o haină foar­ te largă pe care nu vrem s-o tăiem, ci îi facem pliuri. Din pă­ cate, tendinţa orga­ nismului este să redimensioneze stoma­ cul şi să îndepărteze pliurile făcute cu aju­ torul firelor speciale. Revista

Click! Sănătate: Sunt diferiţi pacienţii obezi faţă de ceilalţi? Doctorul

Cătălin Copăescu: Majoritatea sunt pa­ cienţi dificili, ca­ re nu pot fi trataţi în orice sală de opera­ ţie, pe orice masă de operaţie. Ei au nevo­ ie de condiţii specifi­

Micşorarea stomacului

ce, cum sunt apara­ tele de anestezie spe­ ciale, aparatele de intubat speciale, m e­ sele de operaţie spe­ ciale, instrumentele speciale cu dimensi­ uni mai mari, până şi paturile sunt dife­ rite. Noi facem ope­ raţii tocmai pacienţi­ lor cu risc foarte m a­ re, cărora li se spune în alte locuri, în func­ ţie de alte afecţiuni pe care le au, să meargă acasă şi să slăbeas­ că, pentru că nu pot fi operaţi aşa. Pot muri în timpul intervenţiei. Revista

Click! Sănătate: Cele 5 intervenţii pot fi decontate de CNAS? Doctorul

Cătălin Copăescu: Pacienţii asiguraţi pot beneficia de acoperi­ rea parţială a opera­ ţiilor în valoare de 500 de euro. Revista

Click! Sănătate: Câţi pacienţi aţi ope­ rat până acum? Doctorul

Cătălin Copăescu: îm preună cu echi­ pa mea, am operat aproximativ 4.500 de pacienţi cu patologie metabolică.

Plicatura gastrică

Revista

Click! Sănătate: Ce greşeli duc la obe­ zitate? Doctorul

Cătălin Copăescu: Creşterea ponderală nu este un proces ca­ re se instalează pes­ te noapte. Nu se în­ tâmplă niciodată să te culci seara şi să te trezeşti cu un număr m are de kilogram e pe care nu-1 poţi con­ trola. Este un proces lung, la care m ajori­ tatea închid ochii, se îm pacă cu această si­ tuaţie şi ignoră ceea ce cântarul arată, în mod sistematic. Eventual, cumpără alt cântar, care poa­ te să nu fie bun şi să arate meu mult, întot­ deauna. Sau nu îl fo­ losesc deloc. Ar tre­ bui ca părinţii să fie responsabili de dez­ voltarea copiilor şi de greutatea pe care o prezintă încă de la vârste fragede. Şi cu fiecare kilogram ca­ re s-a adăugat trebu­ ie să facă ceva, să-l pierdem, fie prin in­ tensificarea activită­ ţii fzice, fie printr-un control mai bun al alim entelor pe care le introducem.

Gastric by

Diversie bilio-pancreatică

g

buletin de analize

ggfflS r3P3niCOl3U,

ICunoscut şi sub denu-

I

~1 —

*

_ _

determina modificări-

îe date de canceriiîde coi'' uter i n ’’în ’’ţi'mpuţ sau asistenţa reiţea-^ ză celule de la nivelul coluluj, care m a ia p o i sunt anaţizaţe la microşcop. Testul poate fi efectu a t în două moduri: în mediu uscat sau lichid. Spre deosebire de metoda în m ediul uscat, în cadrul căreia celulele sunt întinse pe o lamă de sticlă, fixate cu ajutorul unui spray, cea în m ediul lichid (spatula folosită pentru recoltare se introduce într-un lichid

*

.

T P ^ T I . |

I

T

r l T

P

\ / P

t n

CC

P .

riscul de cancer uterin

în care plutesc celulele) are o acurateţe mai mare. „Testul Papanicolau este unul de screening, nu şi cel care poate pune diagnosticu l de cancer cervical, Cu ajutorul lui, femeile se pot îm părţi în două grupuri: cele cu risc scăzut de a dezvolta acest tip de cancer şi cele cu risc înalt", explică medicul ginecolog stagiar LaurenţiuCrăciunaş,de la Spitalul „St. Mary’s" din Manchester, Marea Britanie.

Testul Babeş-Papanicolau se numără printre analizele de rutină pe care trebuie să le facă orice femeie. Cu ajutorul lui, se poate depista dacă suspecte de a fi maligne.

ClIITlte _ pregăteşti Spălăturile vaginale, actul sexual, produsele de igienă intim ă şi tam poanele interne pot duce la m odificarea rezul-

ţaţelor testului. De aceea, cu două zile înainte de efectuarea investigaţiei.esteindicatsăse evite aceşti factori. Procedura este una nedureroasă.

ATUL

Este indicat ca testul Papanicolau să se facă anual

Cel mai in­ dicat este să faci tes­ tul Papanicolau între cea de-a 10-a şi a 15-a zi după prima zi a ciclului menstrual.

Ce e de făcut dacă rezultatul este anormal? De regulă, rezultatul se obţine la două-trei săp­ tămâni de la efectuarea testului. în cazul în ca­ re este anormal, medicul poate in­ Cu trim ite re de la m e­ dica repetarea lui, dicul de fam ilie, fe­ fie alte investiga­ ţii: colposcopia, m eile p o t face gratu­ biopsia de ţesut it te stu l în cadrul Program ului Naţional de de col uterin etc. Screening pentru Cancerul de Col Uterin. iM C W iw d Text; Alina Corneanu. Foto: Shutterstock

Ţara noastră ocupă locul al treilea în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea cauzată de accidentul vascular cerebral (AVC), arată . statisticile. Cifrele nu sunt deloc k optimiste: în ultimii ani, numărul ■ cazurilor de atac cerebral P - n, a crescut cu un sfert la | \ persoanele cu vârsta cuprinsă y \ între 20 şi 64 de ani. \ \ Vestea bună este că k \ \ aproape 80% din \ \ \ acestea pot fi prevenite \ \ \ \ prin controlarea \ \ \ \ factorilor de risc \ \ \ \ Şi prin adoptarea "A \ \ \ unui stil de viaţă \ sănătos.

DOSAR+

este $1 cum

RIŞTI să faci un AVC dacă... ...neglijezi hipertensiunea şi d islip id e m iile (valori m ari ale grăsim ilor d in sânge). ...vreunul d in tre p ă rin ţi a a vu t un AVC.

Atacurile cerebrale sunt o cauză majoră de morbiditate şi mortali­ tate. Aproximativ 20% dintre bolnavi mor, iar restul de 80% rămân cu sechele, mai mult sau mai puţin invalidante. lată de ce accidentul vascular este o urgenţă medicală, fiind nevoie ca tratamentul şi recuperarea să fie iniţiate cât mai repede posibil. Accidentul vascular ce­ rebral şe produce în urma în tre ru pe rii flu x u ­ lui circu la to r de la n i­ velul creierului. Câteva m in ute de privare de oxigen la nivel cerebra l duc la deteriorarea ce­ lu le lo r nervoase, lu ­ cru ce poate avea conşecinţe ..precum p a ra ­ lizia to ta lă sau pa rţială, pierderea capacjtăţ iid e a vorbi şi djficulţă ţi în ceea ce .priveşte efectuarea tre b u rilo r zilnice.

Există două tipuri de accident vascular: is­ chem ic şi hemoragie. Accidentul vas­ cular ischem ic se produce când un vas de sânge es­ te astupat de un ob­ stacol pe traiectul lui sau printr-un cheag de sânge plecat de la trombii organizaţi în inimă sau pe vase­ le de sânge. Este cea mai frecventă formă de AVC (8o%).

...ai m ai avut un accident vascular cerebral sau un accident ischem ic tra n z ito r (AIT). Acesta din urm ă apare când flu x u l de sânge către o p a rte a creierului este blocat sau redus şi se m anifestă p rin sim ptom e precum am eţelile sau fu rn ică tu rile . Aproape o treim e d in tre cei care fac un AIT vo r suferi un atac cerebral în u rm ă to ru l an.

Accident vascular ischemic

1

produce în interio­ rul sau în afara cre­ ierului şi poate n e­ Accidentul vas­ cesita o intervenţie cular hem ora­ n e u r o c h ir u r g ic a lă . gie are loc în urma „în cazul produce­ rii unui accident vas­ ruperii unui vas de cular cerebral, simp­ sânge, care poate fi tomatologia se poa­ malform at congeni­ tal (anevrism e, ante instala m ai lent ) sau dobân­ (în caz de AVC ische­ dit (prin traum atis­ m ic) sau brutal (în m e sau tumori). Hecel hem oragie). Cel se poate m ai adesea, simp­

2

Accident vascular hemoragie

tom ul dominant es­ te durerea de cap, uneori atroce, dar şi apariţia unor stări de confuzie, ameţeli, oboseală, tulburări de m ers, de vorbire, greaţă, vărsături, fe­ bră. Uneori, debutea­ ză direct cu convulsii sau com ă“ , afirmă dr. G eorge PopescuTism ana, m edic pri­ m ar neurolog.

Dr. George I PopescuTism ana,: medic primar 'olog. Centri neurolog, Centrul Medical Mediclass, Bucureşti

în prezenţa unui pacient care se presupune că a avut sau are un accident vascular cerebral, este ne­ cesară o anamneză preco­ ...suferi de unele tu lb u ră ri cardiace (aritm ie , anom alie a unei valve car­ ce, un examen neurologic diace, insuficienţă cardiacă) sau ai a v u t recent un infarct. O tu lb u ra re de amănunţit, electrocardi­ ritm cardiac periculoasă este fib rila ţia auriculară, pentru că duce la fo r ­ ogramă, puncţie lombară marea ch eagurilor de sânge. sau o tomografie compu­ terizată, eventual repetată ...ai diabet zaharat. Această afecţiune favorizează ateroscleroza (de p u ­ la 24 de ore, în cazul sus­ nere pe artere a plă cilo r de aterom , care conţin colesterol şi alte su b ­ piciunii de AVC ischemic. stanţe precum calciul), care duce la îngustarea vaselor, la îngreunarea Acestea vor fi întotdeauna sau chiar la oprirea flu xu lu i sangvin. însoţite de efectuarea ana­ lizelor de laborator (glice...suferi de apnee în somn (m anifestată prin sforăit puternic, cu oprirea mie, hemogramă, coleste­ bruscă a respiraţiei, tim p de câteva secunde). Aceasta duce la creşterea rol, creatinină, examen su­ presiunii sangvine, c o n trib u in d la form area cheagurilor. mar urină etc). în situaţia în care examinarea pacien­ ...eşti dia g n ostica t cu p o liglobulie tului depistează existenţa (creşterea anorm ală a va lo rii g lo b u le lo r roşii). unor tulburări de ritm car­ diac, se va repeta electro­ cardiograma şi se va com­ pleta cu consultul cardi­ ologie. Ulterior, se poa­ te investiga prin rezonan­ ţă magnetică nucleară sau arteriografie, pentru depis­ tarea unei malformaţii sau obstrucţii vasculare, even­ tuale tumori etc. Pentru a diferenţia simptomatolo­ gia neurologică de o criză epileptică, se poate efec­ tua şi o electroence­ falogramă. Acci­ dentul vascular clisd h e cerebral recent U tp k cw ie m im liii instalat sau unui AVC pot diagnosticat, d e zv o lta o fo n n ă de orice natură, de d em e n ţă trebuie imediat d u p ă J ani. spitalizat.

: j !

:

întreabă m edicul Răspunde dr. Garofiţa Nicolae, medic de familie

Putem fi oricând martorii produce­ rii unui accident vascular cerebral. Medicul Tudor Ciuhodaru, specia­ list în medicină de urgenţă, ne spu­ ne care sunt simptomele prin care îl recunoaştem şi care sunt primele măsuri pe care artrebui să le luăm.

chem |c apa re, de obi­ cei, în jumătatea cor­ pii lu i, pe partea opusă zonei din creier în care este cheajguţ. De exemplu, un AVC în partea d reapţă a creieru lui dă simptom? în pa rţea şţângă a rpului. Şim pţpmele un ui AVC hempragjc pot fi şi mi­ la re ce lo r p roduşe de atacul. ischemic, dar m a i pot exista şi a Iţe le, legate de h iperţenşiunea inţracra niană (greţu ri, vă rşăţu ri, nvu lşljjCom ă),

Simptomele pot pro­ gresa, agravându-se în curs de câteva m i­ nute, ore sau zile. T i­ pică este evoluţia de la parestezii spre pa­ reză şi ajungând la paralizie cu hem i­ plegie (paralizie braţ şi picior pe o jum ăta­ te de corp) sau, în ca­ zul atacurilor cere­ brale m ici şi repetate, modificarea treptată a gândirii, a compor­ tamentului, a echili­ brului sau a m işcă­ rii. Simptomele unui AVC m ic nu sunt în­ totdeauna uşor de re­ cunoscut şi pot fi atri­ buite greşit vârstei m ai înaintate sau pot fi confundate cu m a­ nifestările altor afec­ ţiuni.

Care sunt MĂSURILE DE AJUTOR I Dacă se intervine în „ORA“ DE AUR, ^ şansele de recuperare sunt maxime. » Sună la 112 şi spune că eşti lângă o persoană, precizând vârsta, eventual suferindă de unele boli, care, brusc, în tim pul efortului ali­ mentar sau fizic, a început să prezinte un deficit/ deficienţă motorie - nu poate mişca o un picior, o jum ătate de corp sau nu vede, înţelege, nu aude, precizând totodată conştienţă (răspunde da/nu la stimuli verbali). I Persoana va fi oprită de la orice efort fizic, va sta în repaus, în decubit dorsal, cu extremita­ tea cefalică uşor ridicată (până la 30 de grade de la orizontală), pentru scăderea presiunii intracraniene. I Persoana inconştientă va fi aşezată în poziţie laterală de siguranţă (foto), verificându-se gulerele, cămaşa, protezele dentare.

Dr. Roxana Oana Darabonţ,

Principalele manifestări ale unui AVC includ: a) parestezii (furnicături), pareză (paralizie uşoară) b) tulburări senzoriale, vedere neclară, înceţoşată, pete sau puncte luminoase, vedere dublă, mergând până la pierderea vederii c) tulburări de vorbire sau de înţelegere a cuvintelor celorlalţi d) probleme de mers e) cefalee severă, ameţeli, tulburări de echilibru sau de coordonare.

medic primar cardiolog. Centrul Medidass, Bucureşti In cazul AVC ischemic, me­ canismul princi­ pal constă în prezenţa unui cheag de sânge în artere. Cheagul poate să se forme­ ze direct în vasul respectiv, de regulă pe îngroşări prea­ labile de aterosderoză (acci­ dent vascular aterotrombotic) ori poate proveni din al­ te teritorii vasculare sau din

inimă. Accidentele vasculare cerebrale aterotrombotice sunt favorizate de toţi facto­ rii care contribuie la apariţia aterosderozei şi, din acest motiv, se asociază frecvent cu boala aterosderotică co­ ronariană, deci şi cu infarc­ tul de miocard. Cea mai frec­ ventă cauză de accident em­ bolie este fibrilaţia atrială, o tulburare de ritm care con­

stă în bătăi neregulate, cu originea în atrii (camerele mici ale inimii). Ea creează condiţii de formare a chea­ gurilor în inimă, care pot migra spre creier. Important pentru pacienţii cu fibrilaţie atrială este să ştie că, indife­ rent dacă nu resimt pe mo­ ment niciun beneficiu de la tratamentul anticoagulant, să nu îl abandoneze, pentru că, în situaţia lor, este prin­ cipala modalitate de a redu­ ce riscul de AVC.

«Dacă m am a mea a a vu t un atac cere­ bral, voi face şi eu?» Riscul de a face atac cerebral este mai ma­ re în acest caz, dar sin­ gular, nu poate duce la evenim ent. Aceste antecedente fac par­ te din factorii de risc nem odificabili. Totuşi, nu este absolut o b li­ gatoriu să se în tâ m ­ ple, mai sunt şi alţi factori pe care trebuie să-i prezinte pacien­ tu l respectiv: genetici (existenţa unor factori care accentuează coa­ gularea sângelui), ra­ sa (rasa neagră are risc mai mare decât cea ca­ ucaziană), vârsta (la cei peste 55 de ani, proba­ bilitatea este mai m a­ re), sexul (m ortalitatea la femei este mai ma­ re prin AVC), mai m ul­ te episoade de atacuri cerebrale în antece­ dente. Contează şi pre­ zenţa fa cto rilo r de risc m odificabili, cum ar fi hipertensiunea a rteri­ ală, stilu l de viaţă, ali­ m entaţia, fu m a tu l, bo­ lile asociate (mai ales cele care afectează sis­ tem ul vascular: diabet, boli de sistem şi neoplazice).

1

«Pot face atac cere­ bral din cauza stre­ sului?»

2

Stresul asociat celor­ lalţi factori de risc m o­ dificabili sau nem o­ dificabili poate creşte frecvenţa, însă nu de­ clanşează singur eveni­ m entul vascular.

Femeile, mai expuse Femeile au o probabilitate mai mare de a suferi un atac cerebral în comparaţie cu bărbaţii şi ar trebui să-şi monitorizeze mai des tensiunea arterială, avertizează specialiştii americani. Recent, Asociaţia Americană a Inimii a lansat un Ghid pentru Prevenţia Accidentului Vascular Cerebral pentru Femei.

Riscul de a suferi un AVC este legat de... SARCINĂ

© PREECLAMPSIE

10

Accidentul vascular cerebral apare ta 3 din 10.000 de gravide.

(hipertensiuneînsoţitădecreşterea proteinelorîn urină) - e o complicaţie în sarcină care dublează riscul de a face accident vascular cerebral.

♦

1 DIN 5 FEMEI face un accident vascular cerebral Recomandări Gravidele cu hipertensiune mare (160/110 mmHg) ar treb u i să p ri­ mească tra ta m e n t hipertensiv, cu m edicam ente sigure în sarcină.

Gravidele cu istoric de hipertensi­ une ar treb u i să urmeze un tra ta ­ m e n t preventiv (dozele reduse de aspirină inistrate în trim e stru l 2 de sarcină p o t reduce riscul de preeclampsie).

ANTICONCEPŢIONALELE ORALE

p o t dubla riscul de AVC, mai ales la fem eile cu hipertensiune.

în a in te de inistrarea anticon­ cepţionalelor, fem eile trebuie să-şi măsoare tensiunea. Este contra­ in dicat fu m a tu l la fem eile care iau contraceptive orale, în tru câ t creşte riscul de AVC.

TERAPIA DE SUBSTITUŢIE HORMONALĂ

Deşi se credea că această terapie scade riscul de AVC, s-a demonstrat că, de fa p t, creşte pro b a b ili­ tatea de apariţie a acestuia.

Această terapie nu treb u ie a dm i­ nistrată de fem eile aflate la postmenopauză ca m etodă de preven­ ţie a atacului cerebral.

MIGRENELE CUAURĂ+ , FUMATUL

Accidentele vasculare sunt mai frecvente la fem eile fum ătoare, care au şi m igrene cu aură (precedate de unele semne de avertizare precum tu lb u ră rile de vedere).

Fum ătoarele care suferă şi de m i­ grene cu aură ar tre b u i să renunţe la ţig ă ri, pentru a-şi reduce riscul de a face AVC.

creşte de 4 o ri probabilitatea de apariţie a AVC. Această tulburare de ritm cardiac este mai frecventă după 75 de ani la femei.

După vârsta de 75 de ani, fem eile ar treb u i să facă analize pentru depis­ tarea unei posibile fib rila ţii atriale.

/

FIBRILAŢIA ATRIALĂ

M l" — " " " inamicu arterelor Hipertensiunea arterială este responsabilă de 56% din cazu­ rile de accident vascular cere­ bral la bărbaţi şi de 66% din ce­ le produse la femei. Num ită şi „ucigaşul tă cu t“ , hipertensiu­ nea este unul d in tre fa cto rii de risc m ajori pentru atacul vascu­ lar, crescând de 4 ori riscul de producere a unui AVC ischemic şi de 2 o ri pe cel al hemoragiei cerebrale. Tensiunea arterială crescută accelerează ateroscleroza, care duce la îngroşarea va­ selor. Prin fisurarea sau prin ru ­ perea plă cilo r cu aterom , se în ­ gustează vasul de sânge sau se astupă com plet.

m

/alorile tensiunii arteriale (mmHi Categorie Normală Normal înaltă Hipertensiune grad 1 Hipertensiune grad 2 Hipertensiune grad 3

Sistolică 120-129 130-139 140-159 160-179 >180

Diastolică 80-84 85-89 90-99 100-109 >110

Un accident cu CONSECINŢE PE VIAŢĂ

P rin tre efectele unui AVC produs în EMISFERA STÂNGĂ se num ără: t paralizia parţială sau to ta lă în dreapta corpului I pierderea se n sib ilită ţii la n ive lu l p ă rţii drepte > problem e de vorbire, de citire , descriere I d ificu lta tea de a reţine in fo rm a ţii noi.

In Europa, se produc anu­ al de deceAe puse pe seama accidentului vascular cerebral. Persoa­ nele care supravieţuiesc p o t rămâne cu sechele nu num ai de ordin fizic, ci şi e m o ţio ­ nal, co m p o rta m e n ta l şi so­ cial. Consecinţele fizice ale unui accident vascular de­ pind de partea creierului ca­ re a avut de s u fe rit şi de în ­ tinderea suprafeţei lezate.

650.000

Alte urmări posibile Depresia. Persoanele ca­ re au suferit un AVC pot avea des stări depresive. Labilitate emoţională. Victimele unui AVC pot avea treceri bruşte de la o stare la alta. Incon­

tinenţă urinară, intre 40% şi 80% din pacienţi prezintă această tulbura­ re imediat după produ­ cerea acestuia. Dureri. Acestea sunt cauzate, cel mai frecvent, de lezarea

nervilor, de statul înde­ lung în pat sau de arti­ culaţiile care intră în „re­ paus" după un AVC. De­ menţa. Până la 25% din persoane pot dezvolta o formă de demenţă.

»»>

Efectele u n u i AVC produs în EMISFERA DREAPTĂ se p o t m anifesta p rin : I paralizia p a rţială sau to ta lă în stânga corpului, cu pierde­ rea to n usu lu i muscular, inclusiv la nivelul feţei I pierderea s e n sib ilită ţii pe partea stângă ►greutatea de a recunoaşte obiecte fam iliare sau de a înţelege la ce folosesc acestea t d ific u lta te de orientare sau de a estim a distanţele » com p o rta m e n t im pulsiv, lipsa ju d e că ţii » pierderea de m em orie pe term en scurt. 17

■■■■■■■■■m im presupune

DOSAR* Liliana Stanciu, logoped

m b t recuperarea ■în 70% djn căzuri,persoanele care au suferit un A V C se pot r e c u p e r a a p r o a p e înîntregime. Refacerea e ş ţe in d jy |d u a ii^ ţăţijprfiecăruipacienţ^gj eşte.şţabJHţă.de med1culspecialisţde recuperare r ^ c a l ă , în principal, programe-

a problemelor de sănă-

le se bazează pe kinetoterapie, masaj, la care se pot adăuga proceduri de electroterapie şi termoterapie, dar şi psihoterapie, logopedie şi terapie ocupaţională (ergoterapie).

tate de fundat. în urma evaluării, se evidenţiază gradul de dependenţă fizic, gradul de comunicare şi riscul legat de prezenţa unor patologii ce se pot decompensa în perioada de recuperare. Aceste elemente dictează obiectivele programelor de recuperare,

Ne-a răspuns la întrebări legate de acest subiect prof. dr. Adriana Nica, medic primar recuperare medicală, şef clinică Universitară de Recuperare Medicală la Institu tu i Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, Bucureşti.

Ce presupune recuperarea după un accident vascular? Care sunt etapele? Recuperarea medicală are ca obiectiv central al programului terapeutic ameliorarea nivelului funcţional locomotor şi a calităţii vieţii. Se impune iniţial evaluarea clinico-funcţională a pacientului şi analiza riguroasă

18

Când trebuie începută? Acest m om ent ar trebui să se desfăşoare în faza subacută, la circa 3 săptămâni după instituirea tratam entului specific neurologic şi după stabilizarea bolnavului. Pasul următo r înseamnă aplicarea unui program complex terapeutic de tip farmacologic şi non-farmacologic, alcătuit din mai m ulte categorii de terapii fizicate (de tip pasiv sau activ). Dintre acestea, program ul de kinetoterapie reprezintă poziţia-cheie în refacerea nivelului funcţionai de etapă. După ac-

Pacienţii pot uita numele unor lucruri Terapia pentru AVC este mult asemă­ nătoare cu cea de învăţare a limbaju­ lui la hipoacuziei (slăbirea acuităţii au­ zului, surditate). Ea constă în învăţa­ rea pacientului să emită corect literele sau, în cel mai fericit caz, litera pe care a uitat să o pronunţe. De regulă, paci­ entul uită denumirea unor lucruri. De exemplu, o doamnă nu mai ştia cum se spune la frigider. După 3 şedinţe lo­ gopedice, a învăţat cuvântul frigider, ; pe care-l asocia cu imaginea obiectu­ lui, dar acum, multe dintre imaginile anterioare-aragaz, hotă, masă-de- . veniseră şi ele tot frigider. Reînvăţarea unui cuvânt poate duce la aşa ceva. în cazurile întâlnite de mine, recupera- ■ rea nu a depăşit niciodată 90%în ceea j ce priveşte limbajul. Cu cât AVCse pro- • duce la o vârstă mai înaintată, cu atât pacientul nu mai investeşte în el, adi­ că nu mai vine la logopezi să se trate­ ze sau vine 2-3 ore. Din păcate, şi recu- : perarea lor este practic ştiută din start, adică zero. Terapia de recuperare du­ rează 2-3 ani, la nivel de 2-3 şedinţe pe săptămână. Astfel, rezultatele apar, j dar nu 100%.

Programul de recuperare medicală după producerea unui accident vascular cerebral trebuie început cât mai devreme, | n t j m p c e unele dîzabilităţi Se pot recupera în câteva luni, altele necesită ani buni de terapie, cidentul vascular cerebral, pacientul internat in iţia l în neurologie, neurochirurgie, unită ţi sanitare specializate sau cardiologie este d irija t către recuperare medicală şi m onitorizat în echipă, împ re u n ă / Qy cu me/ O d i/lfh P dicul de nphAfiPiltpfp familie. / °a v t ^ ^

Când se pot observaprimele rezultate?

em o ra g tc a u carent de v ita m in a C, p o triv it u nui stu d iu recent.

Primele rezultate cu caracter funcţional depind de form a şi de gravitatea iniţială a AVC, cât şi de starea cardiovasculară şi de asocierile patologice de fundal. Unele rezultate se remarcă de la prim a secvenţă de recuperare, atât

p a cie n -

tu l, cât şi fam ilia înregistrând achiziţii în plan m otor privind m o­ bilizarea pacientului în pat, echilibrul şi stabilitatea la marginea patului, uneori achiziţii privind verticalizarea şi ameliorarea nivelului cognitiv-com portamental.

Ce sfaturi aveţi pen­ tru familiile pacienţi­ lor care au suferit un AVC? Vorbim de pacienţi de­ pendenţi de familie, cu probleme de locomo­ ţie, gestualitate şi difi­ cultate relaţională. Ini­ ţierea programului de recuperare înseamnă implicarea familiei şi a cercului de prieteni ai pacientului, iar per­

spectiva înseamnă un program eşalonat con­ tinuu şi încărcat pro­ gresiv, de circa 1-2 ani. Din fază cronică, paci­ entul revine în recupe­ rare pentru eventuale acutizări sau* evaluare de etapă, având în spa­ te ul familiei. Fă­ ră a continua, la dom i­ ciliu, programul de re­ cuperare in iţia t (pe ca­ re şi familia trebuie să-l

cunoască), atât în fază subacută, cât şi în diver­ se etape ale fazei croni­ ce, pacientul nu o b ţi­ ne rezultate favorabile, în acelaşi tim p, familiei îi revine rolul de a res­ pecta regulile de dietă şi alimentaţie, de igienă personală, de inis­ trare a terapiei farm a­ cologice după indica­ ţiile medicului specia­ list, de a-l susţine şi aju­

ta pe bolnav în desfăşu­ rarea zilnică a progra­ m ului de kinetoterapie. ul gândirii pozi­ tive trebuie să asocieze permanent ideea că fie­ care dintre noi este ne­ cesar pentru cei din jur, că lecţia de demnitate şi solidaritate trebuie înţeleasă până la şi prin programe care înseam­ nă recreere şi revenirea în societate.

DOSAR+ Soluţii PREVENTIVE Remedii contra AMEŢELII k Polenul - se face o cură de 30 de zile, de 3 oripean.Seiau2lingun'ţe de granule de po­ len (ca atare sau ames­ tecate cu miere), dim i­ neaţa, cu 30 de minute înainte de masă. k Sirop din fructe de cuişoare - 500 g de cuişoare se strivesc într-un mojar, se ames­ tecă cu 150 ml de apă, se lasă 3-4 ore, se stre­ coară, apoi se adaugă 700 g miere şi se toar­ nă într-un recipient de sticlă de culoare închi­ să, se astupă ermetic şi se păstrează ia rece. Se fac 4 cure pe an, în ca­ drul cărora se consu­ mă câte o lingură de 3 ori pe zi. k Ginkgo biloba - se prepară o infuzie din 5 g de plantă la 250 ml de apă, se acoperă 5-8 minute, se strecoară şi se îndulceşte cu miere. Se istrează de 2 ori pe zi, până la ora 15.00.

I Ciuboţica-cucului - se consumă sub for­ mă de infuzie o b ţin u ­ tă dintr-o linguriţă de plantă la 250 m l de apă. Se fierbe 10 m i­ nute, se strecoară şi se beau 2-3 căni pe zi. în AMORŢELILE MÂINILOR I Unguente pe bază de venin de albine se fac fricţionări seara, la culcare, tim p de 7 zi­ le, cu pauză de 10 zile, apoi se poate relua în acelaşi ritm. 1 Coada-racului se face o infuzie dintr-o lingură de plantă la 200 m l de apă clo­ cotită, se infuzează 10 m inute, se beau 2 căni pe zi. k Lemn-dulce - se consumă 3 căni de in­ fuzie preparată dintr-o linguriţă de ră­ dăcini m ărunţite la o cană cu apă clocotită (200 ml). k Trifoi roşu - se pre­ pară un decoct din 2 linguriţe de flori, frun-

Cu un stil de viaţă sănătos, atacul cerebral poate fi prevenit. De ajutor în acest sens sunt şi unele terapii alternative, care sunt utile şi în cazul în care ai suferit un AVC. Medicul Cristina Bălănescu ne recomandă principalele terapii naturiste care dau rezultate. ze şi ram uri la 250 ml de apă, se fierbe 30 de m inute şi se beau 2 căni pe zi. Contra AMORŢELILOR PICIOARELOR I Aplicaţii locale cu cataplasme de argilă - la 5 g de pulbere de argilă galbenă/roşca­ tă se adaugă apă plată până la obţinerea unei paste. Aceasta se în­ tinde fie pe zona dure­ roasă, fie pe o fâşie de tifon, care se aplică pe zona afectată. Se lasă 30 de minute, se înde­ părtează, iar pielea se unge cu ulei de sună­ toare, lavandă şi ienu­ păr. Acesta se prepară astfel: într-un recipient de 400 ml, de culoare închisă, se pun % flori

de sunătoare, Vi flori de levănţică şi 50 de boa­ be de ienupăr, deasupra se toarnă ulei de măsline pre­ sat la rece, încât to t amestecul să fie aco­ perit complet. Se lasă la macerat 10-12 zile, apoi se strecoară. I larbă-m are-seface un decoct din 20 g de rădăcini la 200 ml de apă, se fierbe 20 de m i­ nute, se iau 4 linguri pe zi, în care se adaugă 15 picături de extract de mlădiţe de salcie. Se consumă după mese. Pentru cârceii din INSUFICIENŢA CIRCULATORIE I Coada-calului - se istrează sublin-

întreabă m edicul

mese, şi 2 du­ pă mese. gual, câte 1 g de pulbere de 3 ori pe zi sau ca de­ coct (1 lin­ guriţă la 250 ml de apă, se fierbe 15 mi­ nute, se beau 3 căni pe zi), k Coajă de ou - se prepară un mace­ rat din cojile de la 5 ouă şi din suc de lă­ mâie. într-un recipi­ ent de sticlă se pune coaja ouălor fierte, se adaugă sucul de la 2-3 lămâi, astfel încât să fie acoperite com­ plet cojile. Se lasă la macerat 3-5 zile, se filtrează şi se ames­ tecă apoi cu 100 g de miere. Se iau 2 lingu­ riţe pe zi, înainte de

Leacuri contra DURERILOR DE CAP k Cura de dezintoxi­ care - se face cu suc de mere şi suc de ro­ şii, câte 100 ml din fie­ care, de 3 ori pe zi,alternându-seîn cursul unei zile. Se is­ trează 300 ml suc de mere şi 300 ml suc de roşii tim p de 10 zile. k Mărar - infuzie cu 1 linguriţă de frunze la 250 ml de apă clo­ cotită. Se infuzează 5 minute, se consumă înainte de culcare, k Salcâm -tinctu ră , 10 picături de 2 ori pe zi, dim i­ neaţa şi s e a ra , după mese.

k Măceş - sub formă de tinctură, 50 de pi­ cături pe zi, fracţionat (25 de picături di­ mineaţa şi 25 seara), k Alte terapii de aju­ to r - masajul gene­ ral. Se foloseşte ulei de masaj îm bogăţit cu ulei de lavandă şi de ienupăr. La 100 ml de ulei de masaj se adaugă 50 de pi­ cături de ulei de la­ vandă şi 50 de ienu­ păr. Mai sunt indicate reflexoterapia, acu­ punctura şi homeo­ patia (Bryonia, Nux vomica, Sepia, Sulfur).

Reţete naturale indicate în REFACERE Unele simptome apărute după accidentul vascular cerebral se pot trata cu diverse tra ­ tam ente alternative. în CONSTIPAŢIE I Coada-calului - infuzie preparată din 1 lingu­ riţă de frunze la 250 m l de apă clocotită. Se infu­ zează 8 m inute şi se consumă 2 căni pe zi. I Cicoare - se prepară o infuzie dintr-o linguriţă de rădăcini m ărunţite la 250 ml de apă clocotită.

Se infuzează 15 m inute şi se beau 2 căni pe zi. k Dovleac - d in 60 g de seminţe decorticate pisa­ te se olâţine o pastă care se amestecă cu 2 lingu­ riţe de miere. Se consumă pe parcursul a 2 zile, pe stomacul gol.

în caz de MERS COSIT Acest sim ptom este specific paraliziei pe o jum ătate a corpului (hemi­ plegie), în cadrul căreia pacientul mişcă lateral piciorul şi îl aduceîn fa­ ţă, asemănător mişcării coasei. în această situaţie, sunt indicate: k Băile cu decoct din ienupăr, ace de pin, frunze de viţă-de-vie, în părţi egale - se prepară dintr-o lingură din amestecul de plante la 1 li­ tru de apă. Se fierbe 30 de minute, se adaugă în apa de baie, se fac băi de 2 ori pe săptămână, tim p de 10 minute. k Alte terapii de ajutor - electroacupunctura. reflexoterapia. hidrogimnastica. balneoterapia (Gura Ocniţei, Techirghiol, Vatra Dornei).

„în urmă cu un an, ma­ ma mea a suferit un ac­ cident vascular cere­ bral, după care a rămas cu o stare de nervozita­ te excesivă. Ce plante sunt de ajutor în aceas­ tă problemă?"

| Dr. Cristina Bălănescu, medirimar medicină generala, cu competenţe în terapii complementare, Centrul Medical Clar Med, Bucureşti Pentru ner­ v o z it a t e a excesivă de după acciI V d e n t u l ce­ rebral se recom andă: decoctul de anason (1 lin g u riţă de plan­ tă la 250 m l de apă, se fierbe 6 m inute, se strecoară, se beau 3 căni pe zi, 15 zi­ le pe lună) şi in fu ­ zia de hamei (1 lingu­ ră de conuri de hamei la 250 m l de apă clo ­ cotită, se infuzează 15 m inute, se beau 2 căni pe zi, 30 de zi­ le). Se mai p o t încer­ ca infuzia de m aghiran (1 lin g u riţă de plan­ tă m ăru n ţită la 250 ml de apă clocotită, se in ­ fuzează 2-3 m inute, se consumă 2 căni pe zi, tim p de o lună) şi in fu ­ zia de roiniţă (1 lingu­ riţă de plantă la 200 ml de apă clocotită, se in­ fuzează 10 m in ute şi se beau 3 căni pe zi).

21

Legumele şi fructele proaspete sunt baza alim entaţiei sănătoase dacă vrei să eviţi numeroase probleme de sănătate, printre care accidentul vascular cerebral. Aceste vegetale conţin antioxidanţi (care previn daunele la nivelul arterelor), potasiu (ţine sub control tensiunea), fibre (scad colesterolul ,,rău“ ) şi folaţi (au efect protector contra atacului vascular), prezenţi mai ales în legumele verzi.

Bananele Aceste fructe sunt o sursă im portantă de potasiu, mineral cu efect protector contra atacului cerebral. Specialiştii spun că un regim sărac în potasiu (mai puţin de 1,5 g pe zi) creşte cu 28% riscul deAVC. Alte alimente care conţin potasiu sunt: laptele, cerealele integrale, cartofii, stafidele şi ciupercile.

Fasolea Consumă cât mai des alim ente care conţin acid folie (vitamina B9), cum ar fi fasolea, lintea şi spanacul. O alim entaţie bogată în această vitam ină reduce cu 20% riscul de producere a unui accident vascular cerebral, potrivit unui studiu derulat pe o perioadă de 20 de ani.

Laptele Dacă ai hipertensiune, consumă des lapte (cu cât mai puţină grăsime). Acesta conţine potasiu, magneziu şi calciu, substanţe care ajută la scăderea tensiunii arteriale. Persoanele care consumă zilnic 200 m l de lapte îşi reduc riscul de a suferi un atac cerebral, arată studiile.

Peştele gras Tonul, macroul şi som onul conţin acizi graşi Omega-3, care îmbunătăţesc circulaţia sangvină, com bat inflam aţia la nivelul arterelor şi formarea cheagurilor. O cercetare efectuată de specialiştii de la Şcoala de Medicină Harvard, pe o perioadă de 12 ani, la care au participat 5.000 de adulţi cu vârsta medie de 65 de ani, a arătat că un consum de peşte de 4 ori pe săptămână reduce riscul cardiovascular cu 27%.

1 0 V

orunci

«Am suferit mai multe atacuri cerebrale»

entru a preveni rTTTflV Fă mişcare zilnic! Ştiai că sedentarii au un risc dublu de a suferi un AVC? Prin 30 de m i­ nute de mişcare zilnică poţi preve­ ni atât atacul cerebral, cât şi in­ farctul. Dacă nu îţi place spor­ tul, chiar şi o oră de mers pe zi este suficientă.

Am cunoscut-o pe Marja Ş. la Inşţiţuţui de Recuperare din Capiţa(ă, în tim p ce era sub atenta moniţor izare a med ici Ior. Suprayieţuiţpare a Ş aţacuri cerebrale, cititoarea noastră regreţă că a .neglijat hipertenşiunea.. în.prezent, ea urmează cu sfinţenietratamentul.

5

Renunţă la fum at! După 2 ani de renun­ ţare la ţigări, riscul de a suferi un AVC se reduce cu 50%. După 5 ani, probabilitatea de apariţie a atacu­ lui cerebral este comparabilă cu cea a unei persoane care nu a fum at niciodată.

1

I

Menţine-ţi greutatea nor­ mală. Obezitatea este asociată cu apariţia AVC de tip ischemic (în ca­ zul fem eilor obeze, acest risc este de 130% mai mare în comparaţie cu cele cu greuta­ tea normală). Dacă eşti supraponderal sau obez, alege cea mai potrivită metodă de slăbire cu ajutorul unui medic, mai ales dacă suferi de boli cronice.

6

Tratează hipertensiu­ nea, cu menţinerea unor valori sub 140/90 mmHg. Tensiunea crescută supra­ solicită pereţii arterelor, scăzându-le rezis­ tenţa. Mănâncă Ţine coleste­ echilibrat, rolul „rău“ sub fără exces de grăsimi, control. Nivelul crescut al co­ lesterolului favorizează atacul ce­ sare şi dulciuri. Mizează pe fructe, legume, peşte rebral, prin apariţia aterosclerozei. gras, cereale integrale Plăcile de aterom pot duce la formarea cheagurilor de sânge, care îngustează şi ulei de sau astupă vasele. Valorile colestero­ Evită măsline, lului to ta l trebuie să fie sub consumul 180 m g/dl şi ale colesterolului excesiv de LDL(„rău“ ) sub alcool. 130 mg/dl. 1 / \ D a că eşti diX U agnosticatcu Dacă ai diabet zaharat, respec­ peste 40 de ani, Q În c e a rc ă să tă tratam entul şi regimul in­ fă-ţi anual controale car« /e lim in i situadicate de medic. Diabetul se diologice, pentru depistaţiile tensionante. rea unor posibile probleme Stresul accelerează rit- numără printre factorii favorizanţi ai accidentu­ precum fibrilaţia atrială, m ul cardiac şi, im plicit, lui vascular. care cresc riscul de creşte tensiunea 24 AVC. arterială.

2

3

7

Maria, din Bucureşti, are 71 de A chemat Salvarea şi a fost dusă ani şi a suferit prim ul atac la 57 laSpitalul Colentina din Capitade ani, pe al doilea la 60 de ani lă. Aici, a stat internată 3 luni la şi pe al treilea la 63 de ani. Deşi neurologie, unde a p rim it trata­ m ent medicamentos şi a făcut ştia de m ultă vreme că are hirecuperare (gimnastică, masaj pertensiune, a neglijat trataetc). m entul acesteia, mai ales că nici nu avea sim ptom e care să o în AL DOILEA ATAC CEREBRAL a grijoreze. avut ca sim ptom e ameţeala şi Maria îşi aduce aminte de chi­ leşinul. Din nou, a fost dusă la Spitalul Colentina, unde a ră­ nul prin care a trecut la PRI­ mas internată 2 săptămâni. „De MUL AVC. Era acasă, cu nepo­ câţiva ani, am s im ţit că piciorul ţica sa de 2 ani. „Totul a înce mă lasă şi mă doare talpa", spu­ put după ce degetul mare de la ne Maria despre sechelele cu ca­ picior mi-a intrat sub talpă. Am traversat sufrageria, apoi am că­ re a rămas. zut şi am rămas aşa până a do­ La AL TREILEA EPISOD DE AVC, ua zi, când m-a găsit soţul", spu­ femeia se afla în cadă. „Am avut ne Maria. In to t acest tim p, fetiţa vertij, am ieşit din cadă şi am a stat lângă bunica imobilizată. ajuns în cameră, unde am că­ Soţul a chemat o vecină asisten­ zut, jum ătate pe pat, jum ătate tă, care şi-a dat seama că Maria pe jos", îşi aminteşte cititoarea a făcut un accident vascular.

k.%*.

este foarte conştiincioasă cu tratam entul, recomandările *

8

4

Ld-.JK35a d Text: Claudia Georgevici; Foto: Shutterstock

25

povestea ta

Diagnosticul de poliartrită reumatoidă a venit pentru Codruţa atunci când era „o tânără studioasă, cu vise romantice adolescentine", cum ne-a spus ea. Pentru că ştie să lupte cu boala, ea se bucură de o viaţă activă. Afecţiunea de care suferă Codru­ ţa este o boală reumatică autoimună, care îşi poate face sim ţi­ tă prezenţa chiar din copilărie sau adolescenţă. în cazul ei, s-a manifestat prin dureri vii şi apă­ sătoare şi prin picioare umflate. „Verdictul" bolii incurabile nu a fost deloc uşor. „Nu-mi venea să cred că puteam ajunge vreoda­ tă ţintuită la pat, cu membre de­ form ate şi cu dureri permanen­ te", îşi aminteşte tânăra. în toa­ tă această perioadă, în lupta cu boala a avut un aliat de nădejde, pe mama sa, care a fost sprijinul fără de care nu ar fi fost în viaţă.

de starea generală a organismu­ lui, practicând gimnastică m edi­ cală, kinetoterapie (cu specialişti kinetoterapeuţi), prin gemoterapie, fitoterapie, masaj terapeu­ tic şi alte terapii complementare, care mă menţin în formă", spune Codruţa. O şansă a fost şi m edi­ cul său, care i-a prezentat terapi­ ile alopate performante pentru boaia sa (precum tratamentele biologice). Conştiincioasă, mer­ ge la controale periodice preven­ tive, care sunt foarte im portante pentru a preveni complicaţiile ce pot surveni din cauza im unităţii scăzute.

Tratamentul, iniţiat în faza incipienta

«Sunt un om activ»

Codruţa nu s-a dat bătută, a tra­ ta t boala din fază incipientă, în­ că de la primele simptome, când sunt şanse mai mari ca afecţiu­ nea să fie stopată sau să i se în­ cetinească evoluţia. „Respect in­ strucţiunile şi tratam entul pre­ scrise de medic, dar mă ocup şi

6.000 de paşi pentru a preveni un al d oilea atac

ar

mm

• în cadrul unui studiu la care au participat 142 de oameni ce au suferit un atac vascular ischemic, s-a constatat că persoanele care au făcut zilnic 6.000 de paşi şi-au redus considerabil riscul de a face un al doilea AVC. • Asociaţia Americană a Inimii ne

m

recomandă să facem zilnic cel pu­ ţin 10.000 de paşi pentru a avea o inim ă sănătoasă. • Util pentru a număra paşii par­ curşi zilnic este pedom etrul. Exis­ tă astfel de aparate m ultifuncţio­ nale, care ajută, printre altele, şi la numărarea caloriilor arse.

Cu toate că au mai fost în trecut momente de neputinţă de a des­ chide, de pildă, dopui unei sticle cu apă sau de a-şi încheia nastu­ rii ori de a-şi pune şosetele, Co­ druţa a învăţat să preţuiască fi­ ecare clipă de viaţă. A descope­ rit puterea rugăciunii, iar faptul că Dumnezeu a fost mereu lân­

Câştigă cu povestea tal

2 x 100 lei

gă ea i-a dat puterea de a mer­ ge mai departe. „Hotărârea de a nu mă resemna, lupta tenace cu boala, implicarea totală a m edi­ cului meu şi dragostea familiei mele m-au făcut, în prezent, să fiu un om activ, cu viaţă profesi­ onală şi socială, să mă bucur de dragostea, înţelegerea şi supor­ tu l unui om m inunat, care este de 7 ani soţul meu şi, nu în u lti­ m ul rând, să fiu im plicată într-o asociaţie care ajută oameni aflaţi în aceeaşi situaţie ca a mea - Liga Româ­ nă contra Reuma­ tism ului" (www.reumatism.ro). Aici, sunt oferite inform a­ ţii medicale d in : se certificate, s u s ţin e re e m o ţio ­ nală, su­ p o rt mo­ ral şi pos ib ilita te a p ra c ­ tic ă r ii k in e to te rapiei cu personal speciali­ zat.

CONCURS

Text: Claudia Georgevici; Foto arhiva AH

«Nu mă resemnez în faţa bolii»

ADVERTORIAL

medicină clasică

r \

i

r \ \ \

. r - f

A

l

Spre.deosebire de ajţe vitam ine, qrganjşmul o b ţin e ..c a n tită ţi., m ari de vjţam ina D mai ales prin expunerea

Va soare şi mai puţin prin aiimentaţie. ceie mai jmpprţanţe for.rne. sunţ.ergocaţcjferoiui.(yiţamjn.q.p2) ş.i colecarciferolul (vita-

miiia p3).......... ........

\ / | I _ /J ___ j _

. ...

..

-

,

.

•

.

,

d e a stm , d a r şi d e a n u m ite tipuri d e can cer.

Reduce riscul de osteoporoză Instalarea menopauzei creşte riscul apariţiei os­ teoporozei, boală în care oasele se subţiază şi ca­ re duce, im plicit, la fracturi. De aceea, este bine ca femeile să ia suplimente pe bază de calciu şi vitamina D din tim p, la recomandarea m edicu­ lui, şi să se expună la soare, cu moderaţie în sezonul cald, dacă nu există alte afecţiuni care contrain­ dică acest lucru.

Inhibă dezvoltarea ^tumorilor în urma unui studiu, cercetă­ to rii americani au ajuns la con­ cluzia că sinteza vitam inei D în orga­ nism prin expunerea la soare inhibă dezvoltarea tu ­ m orilo r canceroase. Cercetarea arată că femeile cu niveluri scăzute de vitam ina D au un risc crescut de adenomatoză colorectală, o leziune ta nivelul colo­ nului care duce la apariţia cancery

Poate preveni ^diabetul

t

Un s'tudiu efectuat în anul 2012 la Institu­ tu l Naţional de Sănă­ tate din SUA arată că persoanele prediabetice (care prezentau un nivel mare al glicemi­ ei), cu o concentraţie crescută de vita­ mina D în sân­ ge, aveau un risc mai mic de a dez­ volta dia­ bet de tip 2. S u p lim e n ­ tele pe ba­ ză de vitam i­ na D îm bună­ tăţesc m odul de funcţionare a betacelulelor din pancreas, care produc insulină, horm onul responsabil cu reglarea nivelului de in sânge.

La copii, tlp sa uiham inei D d u c e ta. n a k h sm , o a^echiim e cane cneşbe niAcut ^naciwwton.

at

---------

Ştiai că, în anii 30, iaurtul era considerat 'medicament şi'eravân duţîn farmaciile din Barcelona^ cu denumea ..^ii.m^.naţşrai benefic...şanaţaţii”? .Beneficiind

r.

tOţll Ştim C3 V itam ina D e s te n e c e s a ră p en tru a sim ila re a calciu lu i în o a s e , în să are şi a lte roluri im p o rta n te . S tu d iile în d o m e n iu a ra tă c a ne p ro te je a z ă ,

Iaurtul,

aliment esenţial la toate vârstele

\ .r\

k stare de somnolenţă k sete excesivă k oboseală k scădere în greutate k dureri oculare k dureri musculare şi osoase k nivel scăzut de calciu în sânge

defşonmânito/i onoare ■ H S H Text: Elena Diaconu. Foto: Shutterstock

m

S M

S S S Â

P.Ş. IfîSyP?.ţU!i?.M.ţţyJlF90îi.-. ne ţo ţic e i 9 aminoacjzi esenţiali, care nu p o t fi sintetizaţi' de organism ^fiind n e ypiedeproc lo rdina iim e n ţa ţie.

Pentru toate vârstele Sursă naturală de calciu, iaur­ tu l este necesar copiilor, pen­ tru dezvoltarea şi consolida­ rea sistem ului osos şi a d inţilor. Pentru copiii pofticioşi, care vor mereu „ceva dulce”, o idee po­ trivită este combinarea ia u rtu ­ lui cu fru ctu l preferat. însă ia­ u rtu l treb u ie consum at la to a ­ te vârstele, pentru că ajută la menţinerea unei bune densităţi osoase de-a lungul întregii vieţi. Consumul de ia u rt este asociat cu o scădere a nivelului de trigliceride după masă şi a tensiu­ nii arteriale.

„ „ Sursa im portanta d e calciu, iaurtul este un produ s care nu trebuie să lipsească din alim entaţia copiilor. Şi adulţii ar trebui să îl co n su m e zilnic, pentru că oferă beneficii în săn ătatea cardiovasculară * redu ce riscul d e d ia b et * osteop oroză. Streptococcus termophilus, clasificaţi de oamenii de ştiinţă în categoria bacteriilor benefice pentru organism. Acestea favorizează echilibrul microflorei intestinale, ca­ re ne protejează de bacterii, de putre­ facţie şi de germe­ nii patogeni. Sursă de calciu şi protei­ ne de cea mai bu­ nă calitate şi bacte­ rii lactice active, ia­ urtul este zi de zi un aliat pentru sănăta­ tea tuturor.

g— —^ ■mW

v

w

SANATATEA v a m I l “ V ^

J k J IC lL lT II f V lt lN I I I

Aliat al digestiei Glucidele din iaurt sunt uşor asimilabile chiar şi de persoanele cu intoleranţă la lactoză, întrucât fermen­ ţii activi din iaurt des­ compun lactoza în glucoză asimilabilă şi acid tac­ tic. De asemenea iaur­ tu l conţine doi fermenţi, Lactobacillus bulgaricus şi

PROIECTSUSŢINUI DE ( * ^ Ş ţ K S T

^ jig ^

Campania este susţinută de Societatea de Nutriţie din România, de Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii şi Federaţia Româna de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, fiind realizată la iniţiativa Danone.

l l l l l

m edicină clasică

Devenite tot mai populare în rândul femeilor, suplimentele de slăbit nu respectă întotdeauna promisiunile de pe ambalaj. Specialistul nostru ne explică la ce să fim atenţi.

^d e s p re ş E ,

Dr. Cristina Spiroiu medic primar endocrinologie, diabet zaharat. Spitalul Militar Central „Carol Davila" din Bucureşti Oferta de suplimente de slăbit e foarte bogată, mai ales că multe se pot cumpăra uşor de pe internet. Nu toate au lis­ ta ingredientelor, fie ea şi incompletă, aşa în­ cât nici nu ştii la ce să te aştepţi. Kilogramele în plus sunt eficient biruite de „armele" clasi­ ce: dieta echilibrată combinată cu activitatea fizică regulată. Uneori, cei care le iau, în speci­ al femeile, nu îşi propun să rezolve problema greutăţii sau nu vor să o înfrunte, ci vor să sca­ pe de sentimentul de vinovăţie pe care îl în­ cearcă, într-o societateîn care se promovează din plin imginea femeii subponderale.

■.Q. .Pf! rt®. d i n ţ re ş up.li m e nţe le de slă­ b it de p e ra ftu rile fa rm a riilo r au d o a re fe cîî®.E’.Ht'.n®.5i 7.?.y.d o y e d it e flc a ciţa te a , §i întfr.P..m ..m.3 şură; ,,Ş u p ljm e n tele de şlăb iţ s u n t fo a rţe popu[are, jjp a ţe şi d in cau ză că [..s c h im b a re a ..s tilu lu i de via ţă pa.r®..p.r63..f.9!T)jR!is3ţĂ.p.ş.nţţy...fTţM!ţ.i...4i.,?tr.?. n o i. E m ai com od şă e v ită m co n fru n ţa rea cu p ro b le m a şi aju ngem şă apelăm ja ce­ va ce pare.prom iţător.şi_Ă nofenşjy^ a firm ă

m a i pericii loase suplim ente p en tru slăbit su n i cele care conţin sibutram ină. o su b sta n ţă ilegală. Acest com pus are efecte neg ative a su p ra sistem u lu i nervos central.

C riştin a Şpiroi ?! îfr P.r.i.T*3f..® fr.i.nPr. logie, d ia b e t za h a ra ţj la S p ita lu l M ilita r C entral „C a ro l D a vila " d in Bucureşti.

Pot duce la deshidratare Preparate din extracte de plante, am ij noacizi şi oiigoelem ente, o parte d in ­ tre suplim entele de slă b it de pe pia­ ţă favorizează pierderea kilogram e­ lo r prin efectul lo r d iu re tic (eliminarea apei din organism ) şi prin accelerarea tra n z itu lu i intestinal. Cu toate aces tea, beneficiile se p o t transform a tre p ­ ta t în efecte nocive. „Creşterea diurezei nu duce chiar la o scădere ponderală, ci doar la deshidratare, lucru nefolosito r pen­ tru organism . Pe de altă parte, accelerarea tra n z itu lu i poate induce o uşoară m alabsorbţie (o parte din substanţele n u triti ve nu se mai absorb corespunzător şi se pierd prin scaun), ceea ce scade a p o rtu l caloric, dar nu aduce beneficii re­ ale sănătăţii", spu­ ne m edicul endocrinolog.

Stările de nervozitate^ printre efectele nedorite O altă categorie de suplim ente vi­ ne cu o ofertă şi mai tentantă: pot să „topească" grăsimile. Lucru parţial adevărat, spun specialiştii. „Unele sub­ stanţe pot să scadă depozitele de gră­ sime, promovând lipoliza (reducerea grăsimilor). Cu ceai verde sau cafeină, suplim entele de acest fel pot redu­ ce apetitul pentru scurt tim p - deşi nu este încă dovedit. Dacă utilizarea cu moderaţie nu e nocivă, excesul poate genera nervozitate, insomnii, greaţă stări des întâlnite la supraponderali", adaugă medicul Cristina Spiroiu.

Nu sunt suficient testate

Na cumpăna

AUpdimmte de dăloii de pe inbenmt, dlrihUMe n eA igune.

Cele cu iod pot agrava bolile tiroicdiene „Nu pot să slăbesc. Am probleme cu tiroida" - este una dintre scuzele pe care le to t auzim. Deşi proble­ mele tiroidei pot duce la creşterea în greutate, o par­ te dintre suplimente pot face şi mai m ult rău. „Pas­ tilele conţin cantităţi diferite de iod, iar el poate fi dăunător", explică specialistul endocrinolog.

Spre deosebire de alte clase de medicamente, suplimentele de slăbit nu sunt suficient testate. E posibil ca unele dintre ele să conţină chiar şi substanţe medicamentoase active, care scapă filtrului recomandării medicale. „Spre deosebire de pastilele indicate în obezitate, cele de slăbit nu trec printr-un filtru care să |e verifice eficienţa sau siguranţa. Efectele adverse nu sunt excluse, deşi te poţi aştepta la puţine reacţii nedorite de la un produs care nu are nici cine ştie ce efect te­ rapeutic", adaugă medicul Cristina Spiroiu. Text: Alina Corneanu; Foto: Shutterstock

m edicină clasică

Care sunt cauzele mirosului neplăcut Mirosul dezagreabil al picioare­ lor este nu numai stânjenitor, ci şi inconfortabil. De obicei, interacţiunea dintre transpira­ ţie şi bacteriile care se dezvol­ tă în interiorul încălţăm intei duce la apariţia unui miros neplăcut, persistent. Medicul Garofiţa Nicolae subliniază că această problem ă poate apă­ rea şi ca urmare a existenţei unei infecţii la nivelul pielii sau al unghiilor, încălţăm intea în­ chisă reprezentând un mediu favorabil pentru dezvoltarea ciupercilor. Pe lângă m irosul

neplăcut al picioarelor, apar senzaţia de usturim e şi mâncărimile. „Pentru a reduce efecte­ le neplăcute, este necesară ae­ risirea piciorului prin purtarea de încălţăm inte deschisă, care să păstreze pielea uscată, tra­ tarea bo lilo r care pot întreţine această afecţiune (în cazul dia­ beticilor, spre exemplu), evita­ rea băilor publice şi utilizarea prosoapelor la comun cu alte persoane", conchide specialis­ tul. De a ju to r ar putea fi şi pu­ dra pentru bebeluşi şi unguen­ tele antibacteriene.

al picioarelor?

|f

De ce scap urină când fac efort Eliminarea involuntară de uri­ nă în tim p u l efortului, numită în term eni medicali incontinenţă urinară de efort, se produce „în activităţi care cresc presiunea din vezică peste capacitatea de retenţie a sfincterului uri­ nar (muşchi inelar care reglea­ ză deschiderea sau închiderea orificiului urinar)", afirmă dr. Călin Ciubotaru. Această pro­ blemă poate fi agravată de de­ reglările horm onale care apar odată cu instalarea menopa­ uzei, de fum at sau de obezita­

De ce simt | durere | în timpul]

Când te confrunţi cu o problemă jenantă, îţi este incomod să-i ceri lămuriri medicului? Există situaţii mai delicate, de care poate te-ai lovit şi tu, dar nu ai avut curaj să pui întrebări. Specialiştii noştri ne-au răspuns la câteva dintre ele.

I actului sexual?

Ce o/tei Ad şi ţi-e ruşine să-ntrebi f '\

32

te. De asemenea, specialis- • tu l afirmă că afecţiunile uroge­ nitale precum infecţiile urinare, ruptura de perineu (regiunea dintre anus şi organele genita­ le) şi inflam abile pelvine pot fi alte cauze care duc la pierde­ rea involuntară de urină. Pen­ tru stabilirea cu exactitate a ca­ uzei, se recomandă un consult am ănunţit şi efectuarea unor analize specifice (sumar de uri­ nă, urocultură, cistoscopie permite examinarea uretrei şi a vezicii urinare).

Orice problemă de sănătate îşi găseşte rezolvarea, aşa că nu te feri să ceri sfaturile unui specialist

De cele mai m ulte ori, feme­ ile se pot confrunta cu du­ reri în tim p u l actului sexual din cauza unei slabe lubrifieri vaginale. Un preludiu mai lung poate remedia această problemă. De asemenea, es­ te indicată utilizarea unui lu­ brifiant pe bază de apă. Şi fo ­ losirea incorectă a prezerva­ tivu lu i poate duce la apariţia senzaţiei de disconfort, ca­ re poate fi resimţită de am ­ bii parteneri sau doar de unul dintre ei. Medicul Călin Ciubotaru precizează că exis­ tă şi alte cauze ale dureri­ lor din tim p u l actului sexu­ al, precum existenţa unor le­ ziuni la nivelul colului, a unor inflam aţii sau infecţii genita­ le. Pentru stabilirea unui diag­ nostic corect, se recomandă un consult ginecologic.

m edicină clasică

4l

O Flatulenta e normală

Excesul de gaze din tu b u l d i­ gestiv apare, p o triv it dr. G arofiţa Nicolae, când o per­ soană consumă anum ite t i­ puri de alim ente care ferm en­ tează mai m u lt (spre exemplu, crudităţile) sau preparate ca­ re nu p o t fi digerate (în cazul in to le ra n ţe lo r la lactoză sau la gluten). De obicei, după con­ sum ul de carne sau de ouă, gazele intestinale miros mai urât, pe când cele provenite

din carbohidraţi sunt, de ce­ le mai m ulte ori, inodore. De asemenea, fla tu le nţa poate apărea şi în cazul unei tu lb u ­ rări digestive care accentuea­ ză procesele de ferm entaţie şi putrefacţia. „Enterocolita este una d in tre afecţiunile care se manifestă prin acum ulări de gaze şi mişcări de contracţie a m usculaturii in te stin ului gros (colonul), ceea ce declanşează flatulenţa", afirm ă medicul.

6 Sexul la menstruaţie este periculos Sexul în tim pu l menstruaţiei implică • unele riscuri: bolile cu transm itere sexuală sau diverse infecţii. Acest lucru se explică prin faptul că, în tim p u l m enstruaţiei, colul uterin este des­ chis, perm iţând eliminarea stratului superficial al mucoasei uterine cu putere de regenerare ci­ clică, lunară. „Prin colul deschis pot pătrunde în uter germeni provocând infecţii. Din acest m o­ tiv, igiena locală în tim p u l perioadei menstruale trebuie să fie strictă, iar activitatea sexuală evita­ tă", p o trivit dr. Călin Ciubotaru.

Am par in exces pe faţă. Care e cauza Pentru m ulte femei, părul vizibil de pe faţă este o problemă estetică, însă aceas­ ta anunţă, de obicei, dezechilibre horm o­ nale. Pilozitatea excesivă este cunoscută în term eni medicali drept hirsutism şi se declanşează ca urmare a existenţei unor afecţiuni. Sindromul ovarelor polichistice duce la creşterea horm onilor androgeni (masculini), determ inând astfel creşterea excesivă a părului. Această problemă poa­ te apărea şi ca urmare a unei afecţiuni la nivelul glandelor suprarenale, care duce la dereglări ale horm onilor masculini. „în ambele cazuri, excesul de păr de pe faţă este însoţit şi de alte sim ptom e, necesi­ tând un tratam ent de specialitate", afirmă medicul Garofiţa Nicolae. Şi istrarea anticoncepţionalelor cu o concentraţie mare de horm oni poate cauza apariţia pă­ rului în exces.

N(u4ll£ cnescut de insulina poate duce la apariţia pilozităţii, excesive, fiindcă aceasta stimulează ovanele să testostenon in cantităţi mari.

dpn. timpul

mmstnuaţiei, pH-ul din vagin este mai puţin acid. Din aceasta cauză cneşte riscutde înmulţiri, a bacteriilon, mai ales in. timpul napon.turi.lon sexuale, cane an tribul evitate in acest intenval.

7

De unde provine

mirosul vaginal neplăcut Un m iros supărător, „de peşte", care este mai intens după un sexual, poate fi un semn al vaginitei bacteriene. Adesea, „m iro ­ sul neplăcut este în s o ţit şi de alte sim ptom e precum scurgeri vaginale, disconfort la con­ ta ctu l sexual, dureri abdom inale joase, ustu­ rim e la u rin a t şi m âncărim e", explică dr. Ga­ rofiţa Nicolae. Această problem ă apare atunci când există un dezechilibru la nivelul florei va­ ginale şi mai poate fi favorizată de folosirea unui sterilet, a tam poanelor, a diafragm ei sau de spălăturile intravaginale. De cele mai m ul­ te ori, această infecţie dispare spontan, însă în cazul în care apare pe perioada sarcinii, este necesar să urm ezi sfaturile m edicului specia­ list, pentru că vaginita bacteriană poate duce la avort spontan sau la naştere prem atură. O altă infecţie care poate cauza m irosul vaginal neplăcut este cea dată de parazitul trich o m o nas vaginalis, transm is prin sexual sau prin contam inarea cu lenjeria unei persoane infectate. în acest caz, este necesar un tra ta ­ m ent antiparazitar corespunzător.

8 Ce înseamnă sângele în scaun Prezenţa sângelui în scaun este un semn care anunţă existenţa unei afecţiuni şi obligă la diagnosticarea urgentă a cauzei sângerării. Sângele roşu, proaspăt, provine din seg­ m entul inferior al colonului şi canalului anal: fi­ suri anale, hemoroizi, polipi, colită ulcero-hemoragică, tum ori. Sângele digerat închide scau­ nul la culoare până la negru şi anunţă problem e din partea superioară a tu b ului digestiv, precum esofagite, varice esofagiene, gastrite, ulcere cu localizări variate, enterocolite invazive, tum ori ale tu b ului digestiv. Adesea, sângerările diges­ tive reduse cantitativ, deşi nu sunt distinse cli­ nic, ci doar prin analize de laborator, pot ascun­ de boli grave, iar când persistă tim p îndelungat induc anemii severe. HiWI«MiM«bl Text: Elena Diaconu. Foto: Shutterstock

m edicină clasică

6 probleme, 6 soluţii

Durerea articulară \ Durerea de spate Cefaleea \ Durerea menstruală \ De ce apare

Primele măsuri

Mahmureala

Ce faci dacă persistă

Durerea articulară De cele mai m ulte ori, poate fi vorba de reu­ matism. însă durerile articulare pot fi cauza­ te şi de boli inflam atoa­ re, artroză sau chiar de cancerul osos.

în timp ce unele dureri sunt doar un banal disconfort, altele pot fi simptom pentru boli mai serioase. Nule ignora! Mergi la doctor, pentru a te asigura că nu ai probleme arac/o de sănătate.

Durerile a rtic u la ­ re p o t fi reduse cu a ju to ru l antalgicelor, a n tiinflam ato a re lo r nesteroidiene sau cu rela­ xante m usculare.

Medicul îţi poate recomanda anali­ ze suplimentare precum radiogra­ fia. Nu evita controalele de specia­ litate dacă durerile sunt persisten­ te şi greu de at. Fizioterapia este indicată în cele mai m ulte din­ tre afecţiunile articulare.

Trebuie să descoperi ca­ uza şi fa c to rii declanşa­ to ri şi, apoi, aceştia tre ­ buie în lă tu ra ţi. Poţi lua un analgezic (paraceta­ m ol) sau un a n tiin fla m a to r (ibuprofen).

în cazul unei dureri de cap ca­ re persistă sau revine foarte des, aceasta poate fi asociată cu pro­ bleme hepatice, cu tulburări de ve­ dere, cu meningita sau cu alte pro­ bleme de sănătate. Nu amâna vizi­ ta la medic.

Se recom andă trata m e nt m edicam entos (antalgice, antiinflam atoare) şi/sau kinetoterapie, mai ales când d u re rile persistă.

Vizita la medicul specialist se im ­ pune când apar furnicături, amor­ ţeli, dureri severe care nu se ame­ liorează cu niciun tratam ent, mai ales dacă nu cunoşti cauzele.

Poţi lua paracetamol sau ibuprofen.

Dacă durerea persistă şi înainte, şi după menstruaţie, nu amâna vi­ zita la medic. Acesta poate reco­ manda inclusiv tratam ent horm o­ nal cu contraceptive orale.

Medicii recomandă, în tim ­ pul erupţiei herpetice, antivirale inistrate local sau sistemic (aciclovir).

Pentru a preveni sim ptomele, este foarte im portant să-ţi întăreşti im u­ nitatea printr-o alimentaţie bogată în fructe şi legume şi printr-un stil de viaţă sănătos (sport, respecta­ rea orelor de somn).

Poţi să bei zeamă de varză, miere, ceai de busuioc sau de muşeţel.

Pe lângă inistrarea rem edi­ ilor, ai nevoie de un somn pre­ lungit.

Cefaleea Durerea de cap, num ită şi cefalee, este provocată, în general, de obo­ seală, de stres sau se poate declan­ şa ca urm are a expunerii la frig ori după consum ul de m edicam ente ori de alcool. Şi tensiunea ridicată provoacă dureri de cap.

Durerea de spate Poate fi cauzată de poziţia incorec­ tă la birou ori la volan,"de îm pin­ gerea sau de ridicarea de greutăţi, sau chiar de unele boli (spondiloza, spondilita anchilozantă).

Durerea m enstruală Această durere este una fiziologică sau poate ascunde afecţiuni pre­ cum infecţiile vaginale.

0 durere puternică de cap, in­ stalată brusc, es­ te un motiv de îngrijora­ re. 0 astfel de durere poa­ te fi provocată de o hemo­ ragie cerebrală sau chiar de o tumoare. Este posibil ca o durere puternică de cap să fie şi un simptom al anevrismului cerebral.

Herpesul Este o infecţie virală, care recidivea ză mai ales în perioadele cu imuni tate scăzută.

Mahmureala de alcool.

cicfc!sănătate Text: Andreea Tudorică; Foto: Shutterstock

m edicină alternativă

H O tO flU Jc com bate starea de epuizare Pentru a obţine doza de energie de care ai nevoie pentru întreaga zi, poţi apela şi la polen. Acest remediu combate starea de oboseală, ajută la creşterea im unităţii şi protejează sistemul digestiv, „Pe lângă celelalte beneficii, polenul mai este recunoscut şi pen-

tru faptul că ajută la creşterea nivelutui energetic. Se recomandă să fie consumat dimineaţa, la prima masă. Se pun 1-2 linguriţe cu polen în iaurt, suc sau salata din fructe. Pentru persoanele sensibile la polen, se poate face o cură cu păstură", spune medi-

Hatapl tempeukc

Sarcinile de peste zişii vremea rece la cea cap primăvară îţi pot „fura1 Poţi combate uşor star de epuizare cu „energi; oferite de farmacia nat

a

Q em lnhle în c o lk h i redau vitalitatea

SOboseala pe care o resim ţi înc la prim ele ore ale d im in e ţii şi rea de moleşeală sunt câteva tre „sem nalele" pe care orga m u l le tran sm ite m ai ales în ac tă perioadă a anului. Este aţ)< rat că suplim entele de vita m ir de m inerale te p o t ajuta în situ de faţă, însă beneficiile vin „la chet“ cu o serie de efecte mai ţin dorite. îţi propunem să de peri în rândurile de mai jo s rem sim ple, da r cu rezultate maxim

cullonelaJurj.Subform ădecură, polenul ajută ta ameliorarea afecţiunilor oculare şi a diferitelor probteme hepatice. Din cămară nu trebuie să-ţi lipsească nici celelalte produse apicole, cum sunt mierea şi lăptişorul de matcă,

f r

D intre ^ diferitele tipuri de m a sa j ,

PRESOPUNCTURA reglează cel m a i bine dezechilibrele L energetice. A

Conţinutul bogat de antioxidanţi, mine­ rale, enzime, fibre, proteine şi fitohormoni fac din seminţele încolţite adevă­ rate surse de energie. Obţinute din se­ minţele de legume, de fructe sau de ce­ reale puse la germinat, ele revitalizează fizicul şi psihicul. „Producerea germe­ nilor este o metodă simplă: sunt nece­ sare seminţele (netratate chim ic), reci­ piente din sticlă sau din porţelan şi un adaos de apă. Tim pul de germinare es­ te de 3-4 zile, dar diferă de la caz la caz, în funcţie de tip u l seminţei", adaugS specialistul Ionela Jurj. Ele se pot — consuma atât atunci când germenii sunt de dimensiune m i-i că, dar şi când cresc ţ mai mari (2-6 cm). De exemplu, germe­ nii obţinuţi din grâ­ ul încolţit ajută la re­ ducerea nivelului de colesterol „rău", îm ­ bunătăţesc reflexe­ le şi cresc abilitatea organismului de a face faţă stresului.

reface ton usu l

0 altă metodă eficientă prin care îţi poţi recăpăta tonusul este masajul terapeutic. El ajută la prevenirea mai m ultor afecţiuni, încetineşte proce­ sele de îm bătrânire şi îmbunătăţeş­ te circulaţia sângelui. Fie că este vor­ ba despre masajul de relaxare, anticelulitic, presopunctură sau refiexoterapie, tehnicile au ca scop preve­ nirea şi tratarea diferitelor afecţiuni şi dezechilibre din organism. „P rin anum ite tehnici specifice de masaj se produce o hiperem ie (acum ula­ rea mare de sânge d in tr-u n ţesut sau organ), fa p t care p erm ite fib re ­ lo r musculare să-şi recapete rezer­ vele energetice. Orice m etodă de masaj contribuie la creşterea ca n tită ţii de sânge şi oxigen în m uşchi", explică medicul Ionela Jurj. " * ' ’ * cwMŞanâtate Text: Alina Corneanu; ^ Foto: Shutterstock

Alimentele care te energizează

medicină alternativă

4

*

Cum ne ajută în lupt a cil bolile în centrele de terapii complementare, litoterapia este folosită pentru prevenirea sau pentru ameliorarea multor probleme de sănătate.

Agata este benefică pentru vedere şi contri­ buie la menţinerea bu­ nei funcţionări a siste­ m ului lim fatic, a colonu­ lui şi pancreasului. Este indicată celor cu alergii. Acvamarinul este piatra care aduce beneficii întregului organism. Reglea­ ză funcţiile tiroidiene, întăreşte im unitatea, reface echilibrul sistemului limfatic şi intensifică simţurile.

Citrinul sau cuarţu l galben este inam i­ cul celulitei, fiind indi­ cat şi pentru beneficiile aduse sistemului diges­ tiv, celui ocular, inimii şi activităţii tiroidiene. Citrinul favorizează re­ generarea ţesuturilor şi poate trata anemia.

Ochiul de tigru este un tip de cuarţ indicat pentru reglarea tulburărilor digestive. în general, ochiul de tigru ajută la refacerea echilibrului interior.

Ambra sau chihlim barul întreţine sănătatea aparatului respirator, a sistemului horm onal şi a inim ii. Poate fi utilizată şi pentru calităţile sate antiseptice.

Diamantul m enţine vederea ageră şi ajută me­ tabolism ul să funcţioneze la parametri optim i. Cristalul preţios aduce energie pozi­ tivă organismului şi restabi­ leşte echilibrul în corp, când este tulburat de efectele irftoxicaţiilor, de exemplu.

Cuarţul roz protejează activitatea vaselor

sangvine şi inima. Piatra semipreţioasă deţine o energie blândă şi transm ite linişte oricui o poartă, sub formă de pandantiv sau inel, de exemplu. Cuarţul roz vindecă rănile em oţionale şi eliberează energiile negative, înlocuind „go lu l" cu pacea interioară.

Turmalina este piatra care ţine departe ghinionul, spune teoria în dom eniu. Acest cristal semipreţios reglează tulburările de somn şi măreşte puterea de concentrare. Turma­ lina echilibrează sistemul endocrin şi redă vitalitatea.

Hematitul este Smaraldul em i­

recomandat pentru circulaţia sangvină. întă­ reşte sănătatea inim ii, a splinei şi a ficatului. Hem atitul reglează m enstruaţia şi curăţă corpul de toxine. J a d lllî n t ă r e ş t e sistemul im unitar şi transmite sentimen­ te de pace şi armonie. Piatra apreciată de chinezi încă din an­ tichitate se utiliza, în special, în caz de probleme renale. Cunos­ cută în tim puri străvechi drept „piatra onestităţii", jadul poate atrage succesul în afaceri. G r a n s t u l curăţă sângele şi reface circulaţia sangvină, tra­ tează anemiile şi reduce efec­ tele negative ale hipertensiunii. Piatra de culoare roşu-teracotă ameliorează sim ptom ele reuma­ tism ului şi ale com plicaţiilor ti­ roidiene. Granatul reduce stări­ le melancolice :e şi aduce bunadispoziţie şi umorul.

te vibraţii care calmea­ ză. Piatra preţioasă de culoare verde comba­ te infecţiile cutanate şi contribuie la m enţine­ rea sănătăţii rinichilor şi a ficatului. De aseme­ nea, sm araldul prote­ jează vezica biliară, oa­ sele şi dinţii şi întăreşte sistemul imunitar.

Ai un sfat sau un remediu de împărtăşit? Ni-I poţi spune la 0372.130.334 sau pe e-mail: [email protected].

Poţi câştiga un set de produse de igienă Radox Aşdori să vă împărtăşesc un remediu excelent îm­ potriva indigestiei. înainte de masă, se ia câte un vârf de linguriţă de pulbere de salvie, într-un pa­ har cu apă plată, şi apoi se stă câteva minute pe partea dreaptă, culcat. Simptomele indigestiei vor

Pentru călcâie crăpate, eu folosesc un remediu foarte uşor de preparat: pasează 2 banane foarte coapte şi aplică-le pe călcâie. Lasă crema să acţio­ neze câteva minute, apoi clăteşte cu apă călduţă. Mihaela Oraca, Brăila ■Un remediu bun pentru acnee: pune într-o ca­ nă o lingură cu miere şi adaugă un căţel de ustu­ roi pisat. întinde imediat masca pe locul afectat şi las-o 15 minute. Repetă procedura încă 2-3 zile. Us­ turoiul are efect astringent şi dezinfectant. Un alt remediu: amestecă sucul de ta 2 căţei de usturoi cu o cantitate egală de oţet de mere şi, cu un beţişor igienic, aplică soluţia pe fiecare coş în parte. Viorica Trică, Râmnicu-Vâlcea

Obsidianul are origine vulcanică şi este încărcat cu vibraţii pozitive pentru sănă­ tatea intestinului gros. Menţine sexualitatea la cote maxime, în special în cazul bărbaţilor.

4J Jaspul este un to ­ nic general, care adu­ ce beneficii sănătăţii nervilor, splinei şi vezi­ cii biliare. Jaspul pro­ tejează stomacul şi ac­ tivitatea ficatului şi es­ te un ajutor eficient în problemele digestive.

Centre de litoterapie şi masaj cu pietre calde 1. Centrul Relax Art, str. 23 August nr. 3B, Târgu-Jiu, telefon 0724.315.079 2. Cabinet de Terapii Complementare, str. Ştefan Odobleja, bl. A 13, Craiova, telefon 0768.245.225

3. Centrul de sănăta­ te Sfântul losif, str. Popa Petre nr. 28, sector 2, Bucureşti, telefon 0720.947.102 4. Casa Jad Exclusive „Health&Wellness", str. Crăciun nr. 4, etaj 2, sector 1, Bucureşti, telefon 0732.331.255 5. Casa Jad Boutique „Health&Wellness", str. Leon Vodă nr. 24, sector 4, Bucureşti, telefon 0741.200.062

nai.waimwnl Text: Raluca Cocriş; Foto: Shutterstock

m edicină alternativă

„Arată-mi unghiile şi am să-ţi spun d e ce suferi!", ar zice un medic specialist. Unele modificări ale unghiilor pot oferi indicii despre problemele de sănătate. Ştiai că petele albe sunt cauzate de infecţii şi d e lovituri şi mai puţin d e carenţele d e minerale? Mn&b.iti®. . . un.. .mu(te despre starea noastră de sănătate. Când[sunt.fragile,.«şanţe, stri­ ate, pătate, îngălben iţe sau în­ negrite, ele trădează o îngrijire necoreşpunzăţpare a mâinilor, dar şi deficienţele.de minerale §1 de. v.iţaniine. djn.corg. Caren­ ţele d e .substanţe nutritive pot provoca seri oase pro­ bleme de sănătate, de la anemii până la cornplicajii tiroidjene.

Dacă unghiile se îngălbenesc, este p o sib il să ai o carenţă de vita m ina E. De asemenea, îngălbenirea poate apărea şi da­ că nu laşi u n g hiile să „re sp ire " suficient, de pildă, dacă o b iş­ nuieşti să le dai des cu ojă. E bine să laşi un interval de cel p u ţin 3 zile până la urm ătoa-

Sunt C A S A N T E ? Probabil nu te hidratezi suficient Dacă ai observat că unghiile ta ­ le se exfoliază uşor şi se subţia­ ză, probabil nu te hidratezi cores­ punzător. O altă cauză este de­ ficitul de biotină (face parte din complexul vitam inic B), proble­ mă care se poate remedia prin alimentaţie. că sunt bogate în biotin „Hrăneşti“ unghiile din interior şi dacă iei câte 1.000 mg de ulei de peş­ te pe zi, care conţine acizi graşi esenţiali întregului organism tern, poţi face fricţionări de do­ uă ori pe zi cu ulei de migdaDacă problema nu dispare, mergi la medic să-ţi prescrie o se­ rie de analize de rutină, în urma cărora vei putea depista eventu­ ale carenţe din corp.

A

p erio n ix isu l este o leziune in fla m a to a re lo calizată în ju r u l unghiei? E ste ca u za tă de infecţii şi se m a n ifestă p rin colectarea de puroi.

Sucul de lămâie combate exfolierea Fitoterapeutul Ruxandra Constantina ne-a explicat că starea un­ ghiilor reflectă, de obicei, afecţiuni interne. Extern, ajută băile căl­ duţe cu ulei de măsline, cu ulei de cătină, suc de lămâie, lapte şi ulei de ricin călduţ. Sucul de lămâie este un remediu cu rezultate bune când unghiile se exfoliază. Eficiente în problem ele unghiilor sunt şi unguentele cu extract de muşeţel, frunze de măslin şi găl­ benele, precum şi uleiurile vegetale presate la rece, fricţionările cu capsule de vitamina A şi E. Poţi întări unghiile cu ulei esenţial de lă­ mâie sau de lavandă şi cu ceară de albine şi propolis.

Dr.Oana Ciătici

Mănâncă m ai m ul te alimente şi legume bogate în acest mineral vital pentru sănă tate. II poţi găsi în carnea roşie, sfeclă, spanac, salată, pătrunDacâ analizele me­ dicale ara­ tă că ai un nivel scăzut de fier, me­ dicul îţi poate recomanda su­ plimente cu fier. medic primar dermatolog Spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti http://dermatocosmetologie.blogspot.ro/

Când îţi îngrijeşti unghiile, foloseşte produse de calitate pentru ma­ nichiură şi pedichiură. Ebine să porţi mănuşi de menaj când speli vase­ le cu substanţe chimice, care usucă unghiile şi cuticulele. Schimbă mănuşile periodic, pentru a evita posibilele acumulări ale fungilor. Ca să previi încarna­ rea unghiilor, taie-le puţin mai mult decât vârful degetului. Dacă sunt casante, taie-le după baie, când se aplică şi o cremă hidratantă pe mâini. Dacă mergi la un salon de cosmetică, asigură-te că instrumentarul este sterilizat cu adevărat (poţi contracta infecţii diverse: bacteriene, micotice, până la infectarea cu viru­ sul hepatitei B, C, HIV)

„Crestele“ trădează VÂRSTA Ridicăturile care apar pe lungul unghiei semnifică vârsta mai înaintată, aşa cum ridurile dau de gol anii de viaţă. Poţi netezi crestele aplicând local câteva picături de ulei de migdale. Ca să reduci aspectul ineste­ tic, ia o pilă şi lustruieşte puţin suprafaţa unghiei. Text: Raluca Cocriş; Foto: Shutterstock

îalbeapăunghiei sunt ?lovituri. în puţine sii survin ca urmare de minerale, cum ;zinc. Totuşi, damedicale arată o lipsă de zinc, medicul îţi va reco­ manda o dietă care să cuprindă carne roşie, seminţe de susan, seminţe de dovleac şi mazăre bogate în acest mine Vestea bună este că petele albe cauzate de traum atism e dispar odată cu creşterea unghiei.

Cine zice că joaca la m asă nu e tre a b ă serioasă? Piticul tău a în v ă ţa t să ia singur papa din farfu rie. Câtă bucurie! Acum ai şi tu m ai m u lt tim p la m asă şi poţi privi liniştită cum joaca m icuţului cu m ân ­ carea devine treabă serioasă. Mai ales că e în perfectă siguranţă. Tacâ­ m urile vesel colorate, cât şi scaunul în alt şi comod, sunt special create pentru copii. Scaunul are m arginile ro tunjite, o bază m are, stabilă, şi o centură de siguranţă pentru ca puiul tău să se poată mişca în voie şi să în veţe să folosească to a te riile de la m asă. Şi cum casa întreagă e un a d evă­ rat spaţiu de explorat, o m ulţim e de prieteni de încredere îl pot însoţi în aventurile sale. Precum m obilierul, riile şi jucăriile create special pentru copii, pe care vă invităm cu drag să le descoperiţi îm preună la m agazinul IKEA. A N T I L O P sca u n în a lt cu ta v ă şi ce n tu ră de s ig u ra n ţă 8 9 ,9 9 ie i, a lb, a rg in tiu . K A L A S se t ta c â m u ri 6 ,9 9 lei, 18piese. S M A S K A bol 9,99 lei. K A L A S p a h a r 6 ,9 9 le i/ 6 bucăţi. K LA D D S M U LT R O N b a ve tă , 1 9 ,9 9 le i/ 2 bucăţi, roşu.

xfr

0 (N > cri

1 a;

ut IA <

©

Z on a C o m e rcia lă B ăn e asa. Şos. B u cu re ş ti-P lo ie ş ti nr. 42A. M agazin: lu n i-d u m in ică 1 0 :0 0 -2 2 :0 0 ; R estaurant: lu n i-d u m in ică , 9 :0 0 -2 1 :0 0 . T e lefo n relaţii cu clien ţii: 0 2 1 /4 0 7 .4 5 3 2 ; 0 7 4 6 .6 9 .4 5 .3 2 . w w w .IK E A .ro .

reţetenaturale. contra Tuşea este modalitatea prin care organismui râspunde la diverşi şti mu li de la nivelul căilor respiratorii. Cei mai frecvent, tuşea eşţe simptom prezent în infecţiile virale, precum răceala sau gripa, caz în T a re ; dispare după cel mi i iţ 2 săptămâni. De ajutorîn acest caz şunţ remediile cu acţiune calmanta, emoiientăj anţibioţică şi e x p e rto ra n tă ;

I

Ceai de GREPFRUT

în stadiile incipiente ale unei răceli însoţite de tuse, încearcă urm ătorul remediu: ia un grepfrut de dimensiune medie, spală-l foarte bine, lasă-l cu to t cu coajă şi taie-l în patru. Pune-l într-o oală cu apă (500 ml) şi ţine-l să fiarbă câteva m inute. După ce s-a mai răcit, adaugă 1 lingură de miere şi bea ceaiul obţinut. Substanţele din acest ceai

tU S P I H

Ai face orice ca să scapi de tuşea chinuitoare? O poţi „îmblânzi" cu câteva remedii cu acţiune expectorantă şi calmantă.

.

Ceai de GHIMBIR J

Ghimbirul acţionează ca antiinflam ator şi, de aceea, ceaiul din această plantă calmează durerile de gât şi tuşea uscată. 0 cană pe zi combate problemele respiratorii şi întăreşte şi im unitatea. Ghimbirul conţine calciu, fier, mag, neziu, proteine, vitam inele C,E şi B6, i (, 1' iar uleiurile volatile au efecte anal/ V , - gezice, sedative şi antitermice. / ' z j La 1 litru de apă fiartă adaugă •* 0 bucată de ghim bir de 3-4 cen
PIPER NEGRU Ş l MIERE Piperul negru combate tuşea şi reduce simptom ele răcelii, iar mierea are efect antibiotic, Pune 1 linguriţă de piper negru într-o cană, toarnă apă clocotită peste, acoperă cu o farfurie şi las-o aşa 15 minute. Când se mai răceşte, adaugă 2 linguri de miere şi bea ceaiul piperat,

^

^

5

MUGURI DE PIN

în caz de tuse, îţi poţi face atât un ceai, cât şi un sirop din muguri de pin. Con­ ţin tanin şi vitam ina C şi, pentru a obţine rezultate eficiente, ai grijă să-i foloseşti înainte de a se des­ chide. Infuzia o prepari dintr-o linguriţă de muguri zdrobiţi, peste care torni 250 ml de apă clocotită, îndulceşte ceaiul cu miere. Pentru sirop ai nevoie de 100 ml de alcool, pe care-l torni peste 100 g de muguri zdrobiţi. Lasă să se macereze între 10 şi 12 ore, agitând din când în când sticluţa. Ulterior, torni 500 ml de apă clocotită peste şi, după 6 ore, strecori şi adaugi 600 g de zahăr, după care filtreazi. Poţi lua 3 linguri pe

au acţiune calmantă în du­

Inhalaţii cu CIMBRU

rerea de gât şi în tuse

/ I (

y v \0 k V o r r n f l n n n n V ■LI f I s c A L c C L a J X a f L t X i L U ; Ai nevoie de: t 'h ceaşcă de ulei de măsline » / ceaşcă de miere » 4 linguri cu suc de lămâie

încălzeşte uleiul de măsline, iar când se mai răceşte, adaugă mierea şi sucul de lămâie. Agită energic, timp de câteva m inute, până când amestecul capătă consistenţa unui sirop. Pentru a calma tusea, ia 1 linguriţă de sirop, Text: Monica Georgescu. Foto: Shutterstock

" 4

1 Această plantă pe care o foloseşti pentru a ■ condimenta m âncărurile are şi proprietăţi

medicinale: calmează tuşea, reduce inflamaţiile Ş' desfundă nasul. Dacă vrei să respiri mai uşor şi pentru a evita ca infecţiile să degenereze în rinofaringită sau bronşită, fă o serie de inhalaţii cu cimbru. într-un litru de apă clocotită adaugă ulei esenţia l de cim bru, eucalipt, mentă şi pin (2 picături fiecare). Acoperă-ţi capul cu un prosop şi stai la fiecare 2 ore. supra vasului, inspirând aburii, nu mai m ult 5 - 1 0 minute.

• • • t u ş e a persis­ tentă poate indica prezenţa astm ului? în fază incipientă, tuşea poate fi sin­ gurul sim ptom .

m edicină alternativă

Plante banale

efecte extraordinare BRUSTURELE, bun pentru articulaţii

PIRUL are proprietăţi diuretice ’ Această plantă conţine vitam ine (A şi B), să­ ruri de potasiu şi sili-, ciu, substanţe mucilaginoase (benefice în ca: de răceală şi tuse) cum şi zaharuri iuri volatile. Pirul este persoare suferă de ale ficatului rinichilor, întrucât, raţie proprietăţilor d i­ uretice din compoziţia lui, stimulează elim ina­ rea toxinelor şi a acidu­ lui uric din sânge. Simp­ tom ele gutei sau ale re­ um atism ului sunt ame­ liorate dacă se urmează o cură de 15 zile cu infu­ zie din pir. Cum se prepară: Tul­ pina de p ir se spală fo a rte bine în mai m u l­ te ape şi se curăţă de coajă. Se lasă să se usuce, după care se m ărunţeşte şi se m a­ cină p rin râşniţa de cafea. La 250 m l de apă c lo co tită se adaugă 1-2 lin g u riţe de pulbere şi se lasă la infuzat 10 m inute. Se strecoară şi se bea cald câte o cană de 3 o ri pe zi.

RAPITA are efecte anticancerigene Este coşmarul celor ca­ re cultivă pământul, însă are m ultiple u tili­ zări în medicina natu­ ristă. Conţine nume­ roase substanţe be­ nefice pentru sănăta­ te, cum ar fi mineralele (calciu, fier, fosfor şi po­ tasiu), hidraţii de car­ bon, protei-

n e lJ® ita m in e le (A, B l şi B2), precum şi betacarotenul. în plus, da­ torită conţinutului de acizi graşi Omega-3, rapiţa opreşte dezvol­ tarea celulelor malig­ ne, în special pe cele care declanşează can­ cerul m am ar şi cel de piele. Ceaiul din rădă­ cină de rapiţă este re-

Dr. ing. luliana Barbu competenţe fitoterapie Câteva zeci de miligrame de sucde pir au vitamineleşi mineralele echivalente aaproape 1 kg de legume proaspete. Sucul conţine majo­ ritatea vitaminelor şi mineralelor necesare corpului uman, inclusiv vitamina B12. Sucul de pir este considerat o hrană vie, conţinând aproximativ 30 de enzime şi cca 70% clorofi­ lă brută. Pentru a fi eficient, trebuie consumat imediat du­ pă preparare.

Persoanele care sunt sub trata­ ment cu insulina trebuie să urmeze cura cu brusture doar cu acordul medicului specialist. com andat persoane­ lo r care suferă de boli digestive, deoarece tra­ tează constipaţia şi aju­ tă la curăţarea ficatului, în plus,ceaiuldin frunze de rapiţă poate fi folosit sub form ă de compre­ se, pentru că grăbeşte vindecarea ulcerului varicos şi a rănilor. Cum se prepară: Frun­ zele de rapiţă se spa­ lă şi se taie m ărunt. Se pune la fie rt apă (250 m l) şi când dă în clocot se adaugă o lin ­ gură de frunze. Se lasă să fiarbă 5 m inute, d u ­ pă care se strecoară şi se bea câte o cană de 2 o ri pe zi.

Proprietăţile vindecă­ toare ale brusturelui sunt cunoscute din vre_m uri străvechi. Este in­ dicat celor care sufe­ ră de diabet, deoare­ ce are rolul de a reduce producerea de glucoză la nivel hepatic, echi­ librând în acelaşi tim p concentraţia de insuli-

ind indicat şi în caz de cistită, litiază renală, constipaţie şi trom boflebită. Cum se prepară: Ră­ Le vezi crescând pe marginea dăcina de b ru stu re drumurilorşi nici nu bănuieşti Se spală, se curăţă şi probabil cu ce proprietăţi terape­ se ta ie în b u c ă ţi cât utice sunt înzestrate. Aceste m ai m ici. Se iau aprox im a tiv 50 g de rădă- S buruieni, ignorate de cei mai mulţi dintre noi, sunt adevărate _ cina, peste care se g adaugă 250 m l de al- E medicamente naturale care pot Ţ co o l a lim e n ta r de o ameliora mai multe boli. , 70 de grade. Se lasă la £ 1 m acerat 15 zile si se I
r

----------------------PUBLICITATE-

Indicat în dureri şi inflamaţii reumatice: • reumatism articular

reumatism extraarticular

i

D ifle x 1^9

didotenatsodi

&

Utilizare: 2-3 aplicaţii/zi

Acest medicament se poate elibera fără prescripţie medicală. Se recomandă citirea cu atenţie a prospectului. Dacă apar manifestări neplăcute, adresaţi-vă medicului sau farmacistului.

B fa r m a c ia de acasa

Ajutoare, în caz de i

-

PARACETAMOL se istrează în trata­ m entul durerilor de cap şi în fe­ bră. Adulţii şi copiii peste 15 ani pot lua 1-2 comprimate la 4-6 ore. Copiii între 12 şi 15 ani - cel m ult 6 comprima­ te în 24 de ore, cei între 8 şi 12 ani - cel m u lt4 pastile la 24 de ore, iarcopiiiîntre 6 şi 8 ani - cel m ult 2 pastile pe zi.

NUROFEN SIROP PENTRU COPII

răceală

Ce trebuie şăjconţină_du lăpipru l tă u. dem edicamentepenţru ca tu şi familia ţa şă scăpaţi mai uşor de frisoane, tuşe şjnaşînfundaţ, dureri[de cap, dureri muşcujareşj[dureri de gât.

Este început de primăvară, însă neplăceri precum răceala şi gripa îşi pot face de cap chiar şi în această perioadă. De aceea, tre­ buie să ai trusa medicală aprovizionată cu medicamentele şi suplimentele necesare.

NUROFEN RĂCEALĂ SI GRIPĂ

are ca sub­ stanţă activă ibuprofenul şi a fost conceput pen tru a reduce durerea şi inflamaţia, pentru a scădea febra şi a des­ funda căile respiratorii. A dulţilor şi copiilor de peste 12 ani li se reco­ mandă câte 1-2 com prim ate la 4-6 ore. Acest medica­ NUROFEN RăceafâşiGripăi m ent este interzis copiilor sub 12 ani.

se recomandă be­ beluşilor şi copiilor. De la 3 la 12 luni se ad ministrează câte 2,5 ml de 3 ori pe zi. De la 1 la 3 ani câte 5 ml de 3 ori în 24 de ore. De la 4 la 6 ani calmează toa­ 7,5 ml de 3 ori pe : A S P IR IN m s r te tipurile de tuse şi conţine zi. De la 7 la 9 ani uşurează respiraţia. Adul­ comprim ate câte 10 ml de 3 ori ţii şi copiii peste 8 ani efervescente pe bază de acid pe zi. De la 10 la pot lua câte 1 lingură acetilsalicilic, acid ascorbicşi acid 12 ani - câte 15 de sirop de 3-4 ori pe zi. citric, fiind indicat în combaterea ml de 3 ori Copiii între 2 şi 7 ani — febrei, dar şi ca analgezic (dureri pe zi. câte V2 - I lingură de de cap). Adulţii pot lua 1-2 com­ 3 ori pe zi. prim ate la 4-8 ore. Nu se recoPe lângă medica- \ mandă persoanelor cu astm mentele specifice, poţi 'c şi nici copiilor şi adolesscădea temperatura cor- %. cenţilor. porală cu ajutorul compre- v selor umede, dar evită folosirea spirtului , . .. sau a oţetului. Cea mai bună soluţie este apa. calmeaza tuşea productiva. ■ în cazul febrei, consumă multe lichide, în special V Adulţi: câte 2-4 linguriţe la fiecare 4 ore, ceaiuri calde şi supe. / copiii între 6 şi 12 ani -1 -2 linguriţe la 4 o re .

x <

a> 2-E 03

o «j ro V c o •c O

TANTUM VERDE SPRAY

m

4

f k

SALVIASEPT

CALMOTUSIN

VIBROCIL are efect descongestionant rapid, fiind indicat în răceli, rinite şi sinuzite. Se istrează după suflarea nasului, câte 3-4 picături pe zi, în fiecare nară, pentru adulţi şi copii de peste 6 ani. Copiilor în­ tre 1 şi 6 ani li se recomandă 1-2 picături, iar celor sub 1 an - 1 picătură.

ROBITUSSIN

52

1

\QUA MAfclS SPRAY NAZAL

poate fi folosit ca analgezic în afecţiuni­ le inflamatoare ale mucoa­ sei oro-faringiene (faringite, stomatite). A dulţilor li se reco­ mandă câte 4-8 doze de 2-6 ori pe zi. Copiilor între 6 şi 12 ani li se indică cel m ult 4 doze de 2-6 ori pe zi, iar ce­ lor sub 6 ani - 1 doză pentru fiecare 4 kg de greutate corporală.

FARINGOSEPT

este un supli m ent alim entar ca­ re conţine extract de salvie şi vitamina C. Aces­ te ingrediente contribu­ ie la protejarea mucoasei bucale şi faringiene. Se p ot istra câte 1-4 comprim ate

se recomandă în profi­ laxia şi tratam entul in­ fecţiilor buco-faringiene (faringită). Adulţii pot lua câte 3-5 comprim ate pe zi, iar copiii peste câte 1-4 com­ prim ate zilnic. mare cu minerale, fără conservanţi. Soluţia poate fi istrată inclusiv1 nou-născuţilor, fem eilor însăr­ cinate, celor care alăptează şi bătrânilor.

ea şi el

De ce caută EL

atenţia altor femei La început, 11 promitea partenerei şi luna de pe cer, recomandându-se bărbat cu principii sănătoase. între timp, a cedat ispitei şi, deşi este într-o relaţie cu vechime, a găsit ce căuta la o altă femeie. Cum s-a ajuns aici?

„Ce nu a mers, unde am greşit?", se întreabă majoritatea femeilor care ajungpe locul|doj în .inima. bărbatului jubiţ.^ aceleaşi c a ^

I Poate că este într-o relaţie, I dar nu primeşte o valida­ re consistentă de la partene­ ră sau de la relaţia pe care o are. Atunci apare sentimentul de nemulţumire de sine sau de neîncredere în relaţie, mai ales dacă are anumite aştep­ tări. Din păcate, aşteptările pot fi influenţate de cercul de pri­ eteni ori de criteriile sociale.

jp.r. .Şj-ÎHj. i?ă.rt|iş|ţ . ?;^i.SW..ţ.?îS.a U. o .reiaţi e. şţabi ţă;. I aţă.ce.şp unepsihoiogui Lena Rusti despre bărbaţii, care au tendinţasă sară

i^ a .te .fls a r fe

{ ' t 1' ; a'ŢittO S i 'i ''' 2 Z am S .£

Qunt. m u lţi pantenenl cane. nu Aurit com patibili ae m a l in nelaţia Ion. Qpne exemplu, un bănhat doneşte hă f^acă nev- doax Da uteekend, în tim p ce pantenena ^

Este egocentrat, adică are

cisist. Cu alte cuvinte, acest „don juan" are sentimentul că i se cuvine orice. Unii băr­ baţi îşi asumă rolul cucerito­ rului şi disponibilitatea de a o lua pe lângă în relaţie, pentru că le place să creadă că regu­ lile sunt bune, dar nu pentru ei, care se simt superiori dacă le încalcă.

Vrea libertate Bărbatul are nevo­ ie de o doză sem­ nificativă de li­ care în şa lă a u cel bertate. Vrea să p u ţin u n prieten meargă la pes­ care fa c e acelaşi cuit cu băie­ lucru. Aceşti bărbaţi ţii, la un fotbal a r p u te a f i şocaţi sau să se întâl­ d a că p a rten era A fost „edu­ nească la o be­ i-ar înşela. cat" să aibă re, în oraş. Dacă convingeri despre nu găseşte înţele­ familie şi relaţie ca­ gere la parteneră pen­ re sabotează ideea de monotru aceste libertăţi, o va cău­ gamie. Cel mai probabil, re­ ta în altă parte.

2

laţiile adulţilor importanţi din viaţa lui l-au „inspirat". A în­ şela înseam nă pentru el că nu se „leagă la cap" într-o rela­ ţie. Este o formă paradoxa­ lă de protecţie care, de fapt, îi aduce suferinţă: din dorin­ ţa de a nu fi rănit, răneşte el întâi şi ajunge să fie şi el în­ suşi rănit.

Certurile, de evitat! Problemele de cuplu, precum certurile din orice motiv, influ­ enţează bărbatul să caute „li­ niştea" în altă parte. Preferă să „stea unde nu plouă".

^nea CU OlVfJl

ocazie, şpune h&cologul Cnutian Delcea. Este posibil să fie emo­ tiv şi să nu poată contro­ la emoţiile. Un bărbat care nu poate împărtăşi cu partenera sentimentele şi are probleme existenţiale pe care nu le poa­ te rezolva în relaţie caută răs­ punsuri în afara ei.

4

Suferă de criza unei anu­ mite vârste. Comporta­ ment aparent atipic pentru propria persoană, acest tip de bărbat se găseşte şi el sur­ prins de propriile reacţii şi poate tocmai de aceea este atât de vulnerabil la ele.

5

S-a obişnuit cu relaţia sta­ bilă, deşi nu m ai are par­ te de pasiune, fiindcă parte­ nera nu găseşte în asta o ne­ voie pentru care să m ai depu­ nă efort. Nu vrea să plece din relaţie, dar are nevoie de pa­ siune pentru a se simţi viu. Şi atunci înşală...

5

Cristian Delcea psiholog clinician Centrul de Terapie Sexologică Online www.sex-man.ro Sunt multe cauze careîi determină pe bărbaţi să înşele. Poate fi vor­ ba de un surplus de hormon testosteron, care-i induce bărbatului tendinţa să „zboare" din femeie în femeie. Posibil să aibă o tulburare de hipersexualitate, care este tot o cauză medicală. Factorul cultural poate fi şi el de vi­ nă. Să luăm Franţa, spre exemplu. Seştie că zii nu fac parte din categoria celor mai fideli bărbaţi. Apoi, putem vorbi de grupul de apartenenţă, şi vă pot da exem­ plul sportivilor, unde este promovată ideea de a avea mai multe partenere. Un alt factor este cel psihologic - intervin aici tulburările de personalitate. Una dintre ele este tulburarea de personalitate narcisistă. Acest bărbat se crede adus pe lume de nu ştiu unde şi suferă când nu i se acordă atenţia cuvenită. în semn de răzbunare, el caută la altă femeie ceea ce are nevoie. E33BBEB9 Text: Raluca Cocriş

55

I P

»

sarcina

Mamă, după 35 deani?

Ce riscuri pot apărea ■„Cqpiij trebuie.făcuţi la tinereţe", şpune o vor­ bă din bătrânj, pe ca-

re.şi..m.edicii .o îmRărtăşeşc. jn zjlele noastre, mu Iţe femei .amâ­ nă sarcina după 35 de ani, unul dintre moţive. fiind obţinerea unei şţa biliţăţi.. .profesiona­ le şi materia ie.. Nu tre­ buie .uitat însă că ferti­ litatea scade. simţitor pe măsura trecerii ţim pului. Dacă nu există proble-

me de.sănătate,.sarcina poate decurge normal chiar §| după 35 de a ni .,Alţeo ri însă, îna inţarea în vârstă ad uce şi uneje modificări în..organişm, cu urmări aşupra femeii şi copilului,.

Complicaţii pentru mamă Diabetul gestaţional sau de sarcină este mai frecvent după 35 de ani. în acest caz, glicem ia trebuie menţinută în Urnite normale, un rol im ­ portant având dieta şi exerciţiile fizice. Co­ pilul poate fi afectat prin creşterea prea m are în greutate şi

Din ce în ce mai multe femei aleg să devină mame după 35 de ani, când riscurile de sănătate pentru gravidă şi copil sunt mai r 0 T mari. lată de ce este nevoie de o urmărire medicală mai atentă. prin crize de hipoglicem ie după naştere.

Hipertensiunea este o altă complicaţie a sarcinii târzii. Valo­ rile crescute ale tensiunii arteriale duc la îngustarea vaselor de sânge, inclusiv ale ce­ lor de la nivelul ute­ rului, care alimentează fătul cu substanţe nutritive, lucru care îi poate afecta creşte­ rea. Hipertensiunea - însoţită de un nivel crescut al proteinelor în urină, edeme, scă­ derea vederii, som­ nolenţă şi dureri de cap - duce la apari­ ţia unei complicaţii mai grave, preeclampsia, frecventă mai ales după 20 de săp­ tămâni, putând fi ne­ voie de spitalizare.

Avortul spontan Fixarea embrionului în Uter se face mai greu la fem eile cu

vârsta de 40 de ani, de aceea la una din patru sarcini poate surveni avortul spon­ tan în primul trimes­ tru.

Dificultăţi în timpul naşterii

Teste necesare

Bine de ştiut H

H

I I

• Anomaliile cromozomiale se numără printre cele mai im ­ portante cauze care duc la pierderea sar­ cinii după 35 de ani. • Chiar şi cu trata­ mentele de fertili­ zare in vitro, şan­ sele de instalare a sarcinii scad după 35 de ani. • Şi probabilitatea apariţiei fibrom ului uterin este mai ma­ re la această vârstă însă, din fericire, nu afectează evoluţia sarcinii.

Dacă nu există complicaţii, sarcina târzie urm ează schem a obişnuită: o consultaţie lunară şi trei ecografii. La acestea se adau­ gă testele de sânge şi de urină, măsurarea tensiunii şi dozarea glicemiei. Analize pre­ cum dublul sau triplul test sunt de ajutor pentru estimarea riscului de anomalii cromozom iale. Ecografiile amănunţite (morfologiile fetale) corelate cu analizele de sânge arată dacă este cazul efectuării amnioeentezei, test invaziv care depistează, printre altele, sindromul Down.

Adesea, c~~~' zie poate i___ cesitatea naşterii cezariană, din ci unor problem e ţ cum imposibiUtatea colului de a se dilata corespunzător.

Dr. Irina Stelea

Cum poate fi afectat fătul

medic primar obstetrică-ginecologie, Centrul Medical Medidass, Bucureşti

Sindromul Down

Naşterea prematură

Sarcina apărută la o vârstă m ai m are de 35 de ani creşte ris­ cul apariţiei la 1— a anomaliilor £~ ce precum sindromul Down (trisomia 21). De exem plu, la 40 de ani, acest risc este de 1 la 110 sarcini.

După 35 de ani, riscul naşterii premature este mai mare, întru­ cât capacitatea uteru­ lui de a susţine sarci­ na este mai mică. De aceea, probabilita­ tea naşterii înainte de term en este ae noua ori mai mare.

cu vârsta peste 35 de ani care vor să rămână însărcinate trebuie să ştie că există şi anumite riscuri, atât pentru mamă, cât şi pentru copil. Astfel, creşte frecvenţa hipertensiunii asociate, cu posibile com­ plicaţii (preedampsia şi edampsia). De asemenea, există o probabilitate mai mare de diabet gestaţional şi de avort spontan de prim trimestru (în special a celor care au drept cauze anomaliile cromozomiale şi cantitatea mai scăzută a hormonilor necesari susţinerii sarcinii). Creşte frecvenţa operaţiilor cezariene, cu toate posibilele complicaţii postoperatorii ale acesteia. Dintre riscurile feta­ le, poate cel mai important este cel de malformaţii. Sindromul Down este mai ; frecvent la naşterile femeilor cu vârsta peste 35 de ani. Prevenirea complicaţii­ lor se realizează prin urmărirea riguroasă a sarcinii de către medicul specialist ginecolog şi prin respectarea cu stricteţe a indicaţiilor lui. iu w m w Text: Claudia Georgevici. Foto: Shutterstock

5

faturi

Tot ce trebuie să ştii despre

“ otită

Ce este? Otita este o infecţie a urechii cauzată de viru­ suri sau bacterii şi apare, de cele m ai multe ori, ca o complicaţie a unei răceli sau a poli­ pilor. Este mai frecventă la copiii mici, din cauza particularităţilor anatomice: trompa lui Eustachio (un canal foarte subţire, care face legătura între nazofaringe şi ureche) este mai scurtă. Prin urmare, microbii ajung cu uşurin­ ţă de la nas la ureche. Otita se poate localiza în urechea internă, în cea medie sau în cana­ lul auditiv extern. Cea m ai frecventă este otita m edie, 3 din 4 copii suferind cel puţin un epi­ sod până la 3 ani.

„Cauza determinantă a otitei medii catarale este obstrucţia tubară, foarte frecventă la vârsta copilăriei. In prin­ cipal, aceasta este favorizată de pre­ zenţa de vegetaţii adenoide, rinofaringite şi rinosinuzite repetate la co­ piii alergici, cu deviaţii de sept, creste osoase, hipertrofii ale conetelor naza­ le, polipi endonazali“, explică dr. Ma­

Cum se tratează? Principala metodă de tratament este istrarea anti­ bioticelor, cel mult 10 zile. în general, se prescrie amoxiciiină (sau augmentin), însă m edicul deci­ de care este cel mai potrivit antibiotic, în funcţie de particula­ rităţile m edicale ale copilului. Chiar dacă micuţul se simte mai bine după primele zile, tratamentul nu trebuie oprit, respectându-se indicaţiile medicului. Pentru calm area durerilor,

Infecţiile urechii sunt frecvente la copiii mici, însoţind adesea o răceală Netratate, otitele pot slăbi auzul sau duc chiar la pierderea acestuia.

ria Beuran, m edic primar ORL.

Ce copii sunt mai expuşi? Copiii răciţi, cu nasul Care sunt înfundat, m ai ales cei simptomele? aflaţi în colectivitate, au un risc m ai m are de a face otită. Sunt m ai vulnerabili copiii născuţi prematur, cei care au unele malfor­ maţii la nivelul gurii sau al nasului, cei care au alergii ori tră­ iesc într-un m ediu în care se fum ează, pre­ cum şi micuţii care nu sunt alăptaţi (lap­ tele matern conţine anticorpi care luptă contra infecţiilor).

La sugari, printre semnele care pot anunţa otita se nu­ mără febra, starea de iritabilitate, agitaţia, plânsul de neoprit, trasul de ureche, refu­ zul hranei, vărsăturile şi diareea. Copiii mai mari, care pot comu­ nica, dar nu pot vorbi, îşi duc mâna la ure­ che, în semn că-i doa­ re. Ameţelile şi starea generală alterată sunt

■ Nu folosiţi beţişoare de vată pentru igiena ure­ chii, întrucât există riscul perforării tim panului. ■ Trataţi corect infecţiile respiratorii ale copi­ lului. « N u fum aţi în preajma celor mici. BN u expuneţi copilul la zgomote puternice. BÎnvăţa ţi-l pe copil să-şi sufle corect nasul, câte o na­ ră pe rând. > N u -i daţi biberonul când este în poziţie orizontală, pentru că astfel se creează o presiune mai mare la nivelul urechii. B O tita medie poate fi prevenită prin vaccinarea pneumococică, neinclusă în program ul naţional (deci, nu este gratuită).

Ce complicaţii poate da/

copilului i se pot da medicam ente antialgice sau antiinflamatoare (ibuprofen). în cazul în care polipii sunt cei care favori­ zează infecţia urechii, medicii pot recom an­ da scoaterea lor.

■ „Copilul meu face otitefoarte des. Cum le prevenim?“ Cristina ti.. Iaşi

alte simptome ale otitei, iar apariţia secreţiilor purulen­ te poate fi pusă pe seama complicaţiilor acestei infecţii. Dacă, după un episod de

răceală, revine febra, iar copilul se plânge de durere la ureche, nu trebuie amânat consultul medical. Diagnosticul de otită este pus de medicul

orelist, în urma examinăriii cu otoscopul, un aparat de mici di­ mensiuni, cu ajutorul căruia se analizează canalul auditiv extern şi timpanul.

C opilul dvs. treb u ie să aibă mereu nasul desfundat. Respi­ raţia nazală treb u ie să fie corectă, pen­ tru aerisirea urechii m edii, iar fosele na­ zale lip site de secre­ ţii. Dacă obstrucţia nazală este cauzată

Otitele n u trebuie ne­ glijate, pentru că, în lipsa tratamentului, poate surveni slăbi­ rea auzului sau chiar pierderea acestuia, cu implicaţii negative inclusiv asupra re­ zultatelor şcolare ale copilului. în cazuri grave, cronicizarea infecţiei urechii poa­ te duce la meningită.

cală se va face săp­ tăm ânal, de lica t, cu evitarea p ă tru n d e rii apei în ureche.

de boli neinfecţioase ale rin ofa rin g e lui (ve­ g etaţii adenoide - po ­ lip i, d e via ţii de sept etc.), acestea tre b u ie rezolvate chirurgical. Bineînţeles, igiena lo-

Text: Claudia Georgevici; Foto: Shutterstock

Dr. Maria Beuran, medic prim ar ORL, Centrul Mediclass, Bucureşti

A făcut vărsat devânt?

Aşa îl îngrijeşti! yaricela eşiţe deţenmm nisui.yancejo-zoşţen re m a ia le ş la copiii cu vârşţa cuprinsă între 2-10 ani. La 2 săptămâni de la infectare, pe toată pielea apar .erupţii, sub formă de.b.ubije.roşii mărunte, ca re, .în câteva zile, vor fi acoperite de coji. Alte simptome pe care le poate avea puiuţ tău şunţ durenie de .cap,. febra^ răguseala. tuşea productivă si secretiile nazale abundente.

.

E nevoie de izolare la domiciliu Un copil cu varicelă trebuie să stea în casă 14 zile din m o m en tu l erupţiei, pentru a scădea riscul transmiterii boaies fi protejat de eventualele cornplicaţii de natură infecţioasă. Atunci când bubiţele s-au uscat şi au făcut crustă, copiiul nu mai prezintă pericol de răspândire a bolii.

Atenţie la igienă! ■Varicela produce mâncărimi, iar copilul, fără să conştientizeze, va insista să se scarpine. Taie-i un ghiile, iar p e tim p de noapte, p oţi să-i d ai să p oarte m ănuşi. Bubiţele rupte pot lăsa cicatrici. ■C a m era co p ilu lu i bo ln av d e vărsat d e vân t trebuie să

60

fie în p erm an en ţă aerisită şi igienizată, iar lenjeria de pat şi cea de corp trebuie schimbate frecvent.

, l^ H k

m in ă sau cu substanţe cal­ m ante m entolate, care re­ d u c m âncărim ile. Atenţie în­ să, nu aplica soluţia pe m u­ coase, adică în gură, pe zona genitală şi anală şi nici în ju­ rul ochilor!

>

Tratamentul cu aciclovir tre­ buie rezervat copiilor cu vâr­ sta de peste 12 ani care su­ feră de boli pulmonare, cu­ tanate sau celor care ur­ m ează tratamente pentru afecţiuni cronice.

^ ' B

i.

I

spţ ■Baia generală este recomandată doar după uscarea crustelor. Pentru a red u ce m âncărim ea, pune în apă un v â rf de cuţit de perm an gan at de potasiu, câteva linguri d e făinâ de ovăz sau inftizie de m uşeţel. După baie, şterge pielea copilului cu un prosop moale, prin tamponare.

Varicela sau, popular, vărsatul de vânt este o boală a copilăriei foarte contagioasă, dar care conferă imunitate, şi rare sunt cazurile în care poate reapărea. Această afecţiune impune măsuri speciale de îngrijire la domiciliu, de care este bine ca părinţii să ţină cont.

"^ R R L '‘ţ H H î ' i Y '^

î ,

J

*

^

■_ R .

... ’^ y

J. V

H fx jjjl- I \

y

4.

_

■După flecare masă, copiiul trebuie să-şi clătească gura, pentru a evita infectarea ____________________________

't f * ;>

X

" 0

bubiţelor existente în

I P B B p F ^ J Şi d i e t a m C o n te a ză Dieta unui copil diagnosticat cu varicelă trebuie să respecte prinw cipiile unei alimentaţii sănătoase, adică fără grăsim i, prăjeli, dulBp ciuri rafinate şi băuB turi carbogazoase. De asemenea, mâncarea §Sr nu trebuie să fie prea L ti J I condimentată sau prea X/QÂStxtiuL 0.& UCLflL caldă. O rice urm ă de pOClbd U pHSVQtlih sare, p iper sau căld u ră e xce. Jj rsivă poate intensifica durerea pttU l V a c a n a / t C a cauzată de erupţiile de la niveonUVQ.WJZ&llCO.. Iul guru.

„în cazul în care copilul suferă de o boală cronică, varicela se manifestă altfel?“ Mioara R , Cluj ■

De ce tratam en t e n evo ie ■în general, varicela se manifestă sub formă uşoară şi necesită minime intervenţii medicamentoase. Copiii pot face febră, iar în cazul acesta se recom andă istrarea de ibuprofen sau paracetamol, la un interval de 4 ore. A spirina este strict interzisă (din cauza riscului de apariţie a sindromului Reye, care produce lezare hepatică şi cerebrală). ■Este nevoie să urmăreşti în fiecare zi dacă erupţia s-a extins, ia r fiecare b ubiţă trebuje unsă cu loţiune cu cala-

Dacă varicela apa­ re la un copil care suferă de o boală cronică, ne putem aştepta la o evolu­ ţie particulară, de obicei o formă moderat-severă, cu fe­ bră înaltă, cu m o­ dificarea semnifi­ cativă a stării ge­ nerale şi numeroa­ se elemente erup­ tive. în astfel de si­ tuaţii, pot apărea

complicaţiile infecţioase, de obicei bacte­ riene, de ce­ le mai m ulte ori severe. Un copil care se află în tratam ent pentru o boală cro­ nică, fie autoimună,fie malignă sau, mai rar, tuberculoză, primeşte de la înce­ put o terapie adec­ vată situaţiei clinice, chiar şi în spital. în foarte puţine cazuri, se poate recomanda întreruperea tem po­ rară a tratam entului pentru boala de ba­ ză, până se tratează de varicelă. I■ ■

Dr. Irina Costache, medic specialist pediatrie, Reţeaua privată de sănătate Regina Maria

Text: Irina Groza Foto: Shutterstock

BBB

adolescenţi

I „Viaţa de fam jli e este prj ma şcoa lă a e m o ţ iilor", şpune Daniel Goleman, auţoruj .cărţii „Inţeljgenţa emoţiona­ lă". Din modul în care părinţii| inţeracţipnează cu copiii, aceştia din urmă îşi formează mo­ dele de relaţjonare pe care le vor urma mai ţârzju. Adolescentul trăieşţe din plin .emo­ ţiile ,e x p e rim e n ţâ n d unete noi şi dând şenşu ri u nora mai vechi, Cele poziti ve, cu m eşţe iubireaiaaceastă, vâr­ stă, dar şi cele negati­ ve, şu nţ pure. şi trăite

Asigurâ-I pe copil că beneficiază de tot sprijinul tău

Ţi se întâmplă, uneori, să-ţi aduci aminte cu nostalgie şi zâmbet pe buze de anii adolescenţei, pentru că atunci ai trăit prima iubire sau pentru că ai fost dezamăgit în dragoste. Dar adolescenţa este şi etapa fragilă, în care pot apărea unele dezechilibre emoţionale. Ca părinte, ştii cum să gestionezi emoţiile copilului tău? la intensitate maximă, Este o perioadă încăr­ cată de temeri, frus­ trări şi conflicte inţerioa re. De aici apa re şj lipsa de echi li bru în manifestarea emoţii­ lor. .„Când vorbim des­ pre dezech jţj bru emo­ ţional., avem în vedere, pe de o .parte, ţrăjrea intensă, ..repetitivă, a unor stări emoţionaje contra­ dictorii pe care a dpleşcenţul le simte ca fi­ ind, greu,.de gestionat.

ţă pa rte,. pot apă rea gând urile d.işfuncţi onale cu privire la el şi la cejlalţi", spune psi­ hologul Crişţina Bîrzpiu... Schimbările compprtamenţale pot in­ clude stări precum izolarea, ...gelozia ...excesi­ vă,. interesul şcăzuţ fa­ ţă de .şcoală şi fa mi Iţe, dependenţele^ accese­ le de furie violenţă şi. chiar ideile suicidare.

% Petrece căi m a i m u lt tim p cu copilul. • incura jea ză -l să vorbească despre sentim entele sale. • Felicită-l p en tru realizările şcolare < sau sportive.

Cand

•

De ce apare dezechilibrul emoţional? „în majoritatea cazuri­ lor, cauzele dezechili­ brului em oţional se află în povestea de viaţă a adolescentului, în trau­ mele suferite în copilă­ rie, în lipsa unui mediu securizant“, spune Cris­ tina Bîrzoiu. Psihologul

spune ca aces­ te probleme sunt amplifica­ te şi acutizate de adolescenţă. Este o perioadă cu m ulti­ ple schimbări horm o­ nale, corporale, psiho­ logice şi comportamen­ tale, cărora adolescen­ tu l încearcă să le facă faţă. De pildă, schimbă­ rile hormonale specifi­ ce adolescenţei au rolul lor în amplificarea stări­ lor. La acestea se adau­ gă apariţia complexe­ lor, frecvente la adoles­ cenţi. „Complexele apar prin comparaţia cu cei­

lalţi şi prin încercarea de a corespunde unei imagini încurajează-i trăirile pozitive considerateidealedecătre adolescent. Stima desine este afectată şi este însoţită de un sentiment de in­ Adolescentul este ferioritate faţă de ceilalţi", spune specialistul. Este în continuare ataşat bine ca părintele să vorbească deschis cu adoles­ e m o ţio n a l de părinţi. centul despre complexele Şi asta chiar în cazul în pe care le poate dezvol­ ta. „încurajează-l să-şi „Ferestre către co­ pună întrebări pozitive, piii noştri” de Violet de genul: Ce mi-a plăcut O a k la n d e r la mine azi? Ce m-a făcut este o carte pentru părinţi, bu­ fericit azi? nici şi pentru oricine petrece tim p Discuţiile despre schim­ cu un copil sau cu un adolescent. Sunt descrise în detaliu tehnici de bările prin care trec şi su­ portul oferit, aprecieri­ lucru, sugestii, locuri, prezentări le sincere şi încurajarea de caz, căi prin care să porneşti im plicării în diverse ac­ în această aventură de înţelegere tivităţi extraşcolare aju­ şi apropiere faţă de copii. Cartea a tă la depăşirea comple­ apărut la editura Herald. xelor", spune psihologul.

care co m p o rta m e n tu l său este unui dezechi­ librat. „Evită critica. Interesează-te de sta­ rea lui şi asigură-l că beneficiază de susţi­ nerea ta. încurajează tră ­ irea e m o ţiilo r pozitive, fiin d un m odel în acest sens. Pu­ terea exem plu­ lui îl poate face să-şi reconsi­ dere e m o ţiile distructive."

""2SS

i Text: Andreea Tudorică Foto: Shutterstock

M

seniori

In Romă ni a există aproximativ 200.000 de bolnavi de Alzheimer, însă doar 35.000 au un diagnoştjc. Afec­ ţiunea se manifeşţă în jurul vârstei de 70 de ani, însă şjmpţqmele apa r mai d ev re me, primul, jndicju fiind ui­ tarea..unor; întâmplări recente. Factorii ca­ re duc la apariţia bo­ lii sunt. şul, înainta rea în vă rşţă, bolile ca rd iovaşcu la re şi fu m at ui .fa ­ v o r iz e a z ă a c c e le ra rea procesului de îm ­ bătrânire a creierului. Totuşi, iinstalarea bolii poate fi prevenjţă prin exerciţii sim ple d e s t im u la re. m e nt a lă, ca re vor ajuta ja crea rea de noi conex)iuni în­ tre celulele cerebra le, Iaţă ce trebuie şă faci pentru îmbunătăţirea memoriei!

Asociază şi reţine

Află cărei imagini i corespunde umbra aferentă.

Scăderea puterii de concentrare, dezorientarea şi uitarea unor lucruri recente sunt primele simptome care anunţă instalarea maladiei Alzheimer, o boală degenerativă care afectează în special persoanele în vârstă. Deşi nu există încă un tratament care să oprească evoluţia bolii, un stil de viaţă sănătos, o dietă echilibrată, odihna suficientă, precum şi câteva exerciţii de memorie pot preveni această afecţiune. turi dacă legi cuvin ­ tele de num ele unor prieteni sau de fil­ m ele preferate.

Aranjează formele astfel încât să obţii 3 triunghiuri.

Testează cât de bine poţi să asociezi numerele, în aceste exerciţii Sudoku.

Pune ţi mintea

la treabă! oomomomom

Foloseşte-ţi latura artistică Studiile au arătat că emisfera dreaptă „îm bătrâneşte" mai repede. Desenatul, pictatul precum şi al­ te activităţi care ţin de lucrul m anual stimu­ lează emisfera dreap­ tă şi reduc cu până la 33% riscul de a fa­ ce boala Alzheimer. Un alt mod prin care poţi nliliza mai mult emisfera dreaptă este efectuarea unor acti­ vităţi cu m âna stân­ gă, precum spălatul

Provocarea acestui exerciţiu constă în crearea cât m ai m ul­ tor asocieri între cu ­ pe dinţi sau folosirea vinte şi evenim ente tacâmurilor în timpul sau amintiri. în cea r­ mesei. că să reţii, în cel m ai scurt timp, o listă cu Jocuri pentru 20 de cuvinte ale­ o memorie atorii, doar făcând asocieri între a ces­ mai bună Pentru a stimula m e­ tea şi lucruri bana­ moria, îţi poţi le, pe care ştii că le /S F A T U L • învaţă o limbă străină, antrena cre­ ve i reţine cu uşurin­ •încearcă să faci, cât mai ierul prin jo­ ţă. D e exem plu, îţi des, calcule în gând. curi de stra­ ve i am inti m ai rep e­ •învaţă să cânţi la un instrument. tegie, cum de lista de cum pără-

Găseşte literele lipsă

mooemmmoomo 8-£ tol-Z -S'T

lN3B3A3Sd3d ‘3IN313IHd

„Mama mea a avut Alzheimer. Ce probabilitate am de a face această boală? “ Dorina L., Deva ■

i este şahul, sau prin cele care presupun corelarea num erelor ori a fragmentelor, sudoku şi puzzle-ul fiind cele m ai bu­ ne exem ple în acest sens. Un studiu rea­ lizat în 2012 la Uni­ versitatea Berkley din California a scos în evidenţă faptul că oam enii care-şi sti-

m m tr

p

m ulează încă de ti­ neri activitatea creie­ rului au un nivel mai scăzut de depuneri de proteine în cre­ ier. în cantităţi mari, acestea duc la forma­ rea de plăci de betaamiloid pe suprafaţa creierului şi, în con­ secinţă, m em oria şi concentrarea vor fi afectate.

Factorii genetici nu trebuie ignoraţi. Se apreciază că persoa­ nele care au o rudă de gradul I ce suferă de boala Alzheimer se află în risc teore­ tic absolut de la 26% până la 45%. Factorii de risc care grăbesc instalarea bolii Alz­ heimer sunt cei no­ civi pentru aparatul cardiovascular pre­

V-Z^-T MŞA10Z3U

cum diabetul zaharat, hipertensiunea arteri­ ală, nivelul crescut de colesterol şi fumatul. Un alt factor este ni­ velul crescut de homocisteină, asociat cu un nivel scăzut de vitam ina B12 şi acid fo­ lie. Şi expunerea la me­ tale uşoare, de exem­ plu deodoranţii cu alu­ miniu, poate afecta memoria. Traumatis­ mele cranio-cerebrale repetate grave, pre­ cum şi unele bacterii (Chlamidii) şi virusuri contribuie şi ele la for­ marea de plăci senile.

Dr. Constantin Tecu, medic prim ar neurolog

EH Text: Sorina Severin. Foto: Shutterstock

rr

.65

Abonează-te la revista Click! Sănătate şi primeşti CADOU* un CÂNTAR DE BAIE ELECTRONIC în valoare de 59 lei! C t t c k l S ă n ă ta te

Părul mătăsos şi plin de strălucire este visul oricărei femei. Cu câteva trucuri de îngrijire, îi poţi da podoabei capilare un plus de luminozitate.

Pret abonament pe 12 luni = 19 lei w

-Primii 100 de abonaţi primesc automat câte un CÂNTAR DE BAIE ELECTRONIC. Oferta este valabilă pentru abonamentele pe 12 luni contractate în perioada 7 februarie - 20 aprilie 2014

________ Cum te poţi abona:___________

E)G

• Online la http://abonamente.adevarul

• Prin SMS: 12 luni = 1 SMS

cu te xtu l SANATATE la 7 464 (4 euro/SMS + TVA)

• Prin viram ent bancar sau mandat poştal: în contul S.C. ADEVARUL HOLDING S.R.L., cod fiscal R018990288, deschis la BRD Sucursala Decebal, nr. cont R070 BRDE 441SV 5830 5914 410

C

• La lib ră riile Adevărul din Bucureşti,

Timişoara, Braşov, Craiova, Galaţi şi laşi

• La toate o ficiile poştale • La firm e le de abonamente

T alon d e a b o n a m e n t Num e.............................................................................................................................. Str.......................................................................... Nr. Bl Sc Et Ap.. Localitate....................................................................... Jude ţ/S e cto r....................... Cod p o ş ta l................ T e le fo n ..............................E -m a il.......................................... Am a chita t suma d e .................le i cu m andat p oşta l/ord in de plată nr... d in d a ta .................................. în co ntu l S.C. ADEVARUL HOLDING S.R.L., cod fiscal R 01 8 9 90 2 8 8, deschis la BRD Sucursala DecebaL nr. cont R 070 BRDE 441SV 5 8 3 0 5 9 1 4 410. A bonam entul va începe d in lu n a * ............................................. i..... .............................. Prin completarea talonului sunt de acord ca S.C Adevărul Holding s .R iră prelucreze datele mele cu caracter personal pentru activităţi promoţionale şi să le dezvăluie terţilor conform legii nr. 677/ 2001. Imi rezerv dreptul să mă opun acestei prelucrări şi să solicit ştergerea dateloradresându-mă societăţi S.C. Adevărul HoldingS.R.L prin cerere scrisă._____________ Semnătură.............................................

66

Pentru a participa la campanie, abonaţii trebuie să trim ită talonul completat, împreună cu copia dovezii de plată la S.C. ADEVARUL HOLDING S.R.L Abonamente, Bucureşti, Şos. Fabrica de Glucoză nr. 21, sector 2, cod poştal 020331. Plata se va efectua până la data de 20 a lunii în curs pentru ca livrarea abonamentului să înceapă de la data de 1 a lunii următoare. Pentru in fo rm a ţii: [email protected], tel.: 031.860.30.57; 031.860.30.85 (L-V în tre 9.00 şi 18.00).

. M n . . l i p s i t de.strâlucire poa­ te avea..mai m ulte cauze,.p.rinţre acestea num ărându - ş e o a l i ­ m entaţie dezechilibrată, agreşjunile mecanice şi[chimice (pe­ na j P.fea p uternic, v o p s iţi stre­ sul, polu a nţii din atmosferă şi apa caţcaroasă, lată ce ajută în aceşţcaz!

Aplică ulei înainte de spălare Dacă obişnuieşti să-ţi speli pă­ rul foarte des, şam ponul îi poa­ te fura din strălucire. De aceea, cu 10 m in ute înainte de şamponare, aplică un ulei vegetal (de măsline, de m igdale dulci, de cocos), care are ro lu l de a crea o barieră protectoare con­ tra substanţelor acide şi astring e n te d in şampon.

Un alt secret al părului strălucitor este clătirea cu apă călduţă (cea fierbinte poate distruge uleiurile naturale ale scalpului).

Aşa îl usuci corect! Ideal este ca părul să fie uscat natural, cu un prosop de bum ­ bac, prin tamponare. Părul poa­

te fi deteriorat prin folosirea frec­ ventă a uscătorului, precum şi prin perierea agresivă când în­ că este umed (este mai p o tri­ v it pieptenele cu dinţii rari). Nici fohnul nu este bine să fie folosit im ediat după spălare, pentru că deshidratează firul de păr, ceea ce fură din strălucire.

2 măşti de elect Ai nevoie de: > 3 banane coapte, bine pisate > 1 lingură cu ulei de migdale ►3 linguri cu suc de morcovi

Clăteşte-l cu oţet Strălucirea părului depinde, într-o oarecare măsură, şi de m o­ dul în care este clătit. Dacă în păr rămân urme de şampon sau de balsam, poţi să-ţi iei adio de la lu­ ciu! Pentru a preveni acest lucru, adaugă o ceşcuţă cu oţet (sau cu suc de lămâie) în apa de clătit. _______

toate ingredientele. Aplică masca înainte de a spăla părul şi las-o o jum ătate de oră.

Ai nevoie de: * 2 gălbenuşuri ►2 linguri cu suc de lămâie ►2 linguri cu miere Se amestecă gălbenuşurile cu lămâia şi mierea. Masca obţinută las-o pe păr 5 m inute, apoi clăteşte.

[■. l.lKCffişufl Text: Claudia Georgevici. Foto: Shutterstock

£7

frumuseţe

Reda (dmwgitabea bsnuluL

Iaurtul, aliat

Ai nevoie de: k 1 legătură de pătrunjel ►25 g de iaurt > 2 linguriţe de ulei de măsline k 10 picături de vitam ina A uleioasă

frumuseţii

Taie m ărunt pătrunjelul şi amestecă-l cu cele­ lalte ingrediente. Aplică masca pe faţă, ias-o să acţioneze 15 m inute şi apoi clăteşte-te cu apă călduţă.

Ce zici de un ingredient care poate face minuni şi care se află chiar... în bucătăria ta? Cremos şi cu un gust bun, iaurtul aduce beneficii atât pentru sănătate, cât şi pentru îngrijirea tenului. Poate fi folosit şi pe post de produs cosmetic, întrucât îngrijeşte pielea şi-i redă prospeţimea.

Uolac penbu im ul mahm A i nevoie de: k 4 boabe de struguri k 2 linguri de iaurt k 1 lingură de infuzie de muşeţel Pasează boabele de struguri şi amestecă-le cu celelalte ingrediente. Aplică masca pe faţă, iar după 15 m inute, îndepărteaz-o cu apă călduţă. Dacă ai tenul gras, foloseşte iaurt degresat.

ComJoabe mabueala

■ConsumaţzilnjCjiaurţuI reglează flora inţeşţi n a lă, jar efecte le şe regăsesc şi în tenul lu m inpşşi lipsit de probleme. Acjdul tactic din compoziţia iaurtului acţionează ca un exfolianţ fin asupra pie­ lii, îndepărtând delicat cefulele moarte. Bogat în am inoacizi, iaurtul are .efect.hid raţa nţ, re­ glează..funcţja glande­ lor sebacee şi caImează iriţaţiile, în scopuri şmeţ|ce, foloseşte iaurtuinatural,fărăzahăr sau fructe.

Ai nevoie de: k 6 linguri de iaurt k 2 gălbenuşuri

Elisabeta Raţiu consultant tratamente corporale, BettyBlue, Bucureşti

Q m e^eci ahbungeni penlm im u l gnaA Ai nevoie de: 1 2 Unguri de iaurt ►2 linguri de castravete ras 1 1 albuş bătut Amestecă ingredientele, iar pasta obţinută apiic-o pe faţă. Las-o să acţioneze 15-20 de m i­ nute, apoi clăteşte cu apă rece. Această mască este recomandată pentru tenul gras, întrucât ingredientele folosite au efect astringent şi re­ glează nivelul de sebum.

Măştile cu iaurt sunt indicate pentru toate tipurile de ten

Pentru piele, iaurtul se foloseşte la curăţa­ re, dezinfectare, hrănire şi pentru închiderea porilor. Vă recomand o mască pentru gât şi de­ colteu. Aveţi nevoie de: 2 linguri de brânză de vaci, 1 lingură de ia­ urt, 1/4 banană mică bi­ ne coaptă şi 1 gălbenuş. Amestecaţi ingrediente­ le până obţineţi o cremă. Aplicaţi masca pe gât şi pe decolteu şi lăsaţi-o să acţioneze 30 de minute. Clătiţi cu apă călduţă.

Amestecă ingredientele şi aplică-ie la rădă­ cina părului. înfăşoară părul în tr-o fo iie de plastic şi apoi în tr-u n prosop. Lasă să ac­ ţioneze 30-40 de m inute, apoi clăteşte şi spală-te cu şam pon. Această mască se fa­ ce de două ori pe săptăm ână, fiin d eficientă contra m ătre ţii.

,Qbenge" o nrmle olooheliL de pe chip Ai nevoie de: k / lingură de iaurt k 1 lingură de ipfuzie de muşeţel Amestecă ingredientele, aplică-le pe faţa ume­ zită şi lasă-le să acţioneze 30 de minute. Iaurtul şi muşeţelul elimină urmele de oboseală şi re­ dau prospeţimea pielii.

R/tarmie pielea ua cala Ai nevoie de: k / lingură de iaurt k I lingură de m ă r ras * 1 gălbenuş Amestecă ingredientele, aplică-le pe faţă şi lasă-le să acţioneze 15 m inute. Clăteşte cu apă călduţă. în urma acestui tratam ent, pielea ta va deveni mai catifelată.

nittinrEMaşlText: IrinaGroza. Foto: Shutterstock gg

BH

alim entaţie

Tabelul fC

r r \ K D f t î î K D tl L x X C L / / L L L C L // L VINURI

PÂINE

CARNE

Vin alb d em id u lce (100 m l) Calorii 92 Proteine 0,0 Lipide Glucide 4,4

P â in e alb ă (100 g, apro xim ativ 4 felii) Calorii 265 Proteine 8,1 Lipide 0,5 Glucide 51,2

C arn e d e cu rca n Calorii Proteine Lipide Glucide

Vin alb sec (100 nil) Calorii 73 0,0 Proteine 0,0 Lipide Glucide 2,4 Vin roşu dem idulce (100 m l) Calorii 96 0,0 Proteine 0,0 Lipide Glucide 5.5 Vin roşu d u lce (100 m l) 106 Calorii 0,0 Proteine 0,0 Lipide 8,2 Glucide Vin roşu sec (100 ml) Calorii 75 0,0 Proteine 0,0 Lipide Glucide 3.0

Cât de sănătoasă este SOIA

O dietă sănătoasă implică un număr echilibrat de calorii. Noi îţi venim în ajutor cu conţinutul Lcaloric d i o r i c ţ»l I^IU I I d l | pentru J t l III U vvin, il l, Lcarne d i l ie ^1 şi HULI nutriţional şi pc pâine, calculat la 100 de unităţi, respectiv 100 de grame sau 100 de mililitri, în cazul vinurilor.

P âin e n eagră (100 g) Calorii 262 Proteine 8,5 Lipide î ,3 Glucide 52,5 P âin e in term ediară (100 g) Calorii 225 Proteine Lipide 1,0 Glucide 43 Pâin e grah am (100 g) Calorii 256 Proteine 9,1 Lipide 1,0 Glucide 51 P â in e de secară (100 g) Calorii 344 Proteine 12,4 Lipide 1,7 Glucide 67-7

în post, cresc proviziile de pateuri vegetale, mezeluri, chifteluţe şi şniţele din soia, dar şi de brânzeturi tofu. Soia poate imita gustul cărnii şi ne ajută să ţinem postul mai uşor. Totuşi, este nevoie de unele precauţii.

(100 g) 24,5 20,2 0,0

C arn e de p o rc (100 g) Calorii 293 Proteine 16,0 Lipide 24,7 Glucide 0,0 C arn e d e p ui (100 g) Calorii 185 Proteine 20,1 Lipide 10,2 Glucide 0,0

iŞ o ia eşţe o legumă-cameleon care le în perioada poştujuij.fiind bogată în prqţeine^grâsim i şănăţoa-

m andă consum ul de una, maxim um două p o rţii de soia de câ-

şe Omega-3,. m inerale,yiţam jne şii.fibre,Gustul plăcut alprepara to rp e b a ză de soia atrage m ulţe p e ro a n e către raiqaneledeşţina1 te p ro d u se lo rye g e ţa le ,fie c ă ţ|n posţşau n u .O a iţă p a rte b u n ă de ş■pre soia: conţine anţipxîdanţi, care oferă protecţie faţă de unele tip u ri de cancer, cum eşţe cel. mamar.

te 200 g zilnic,

De C e S ă ţii cont Partea mai puţin bună legată de consum ul de soia este că această legumă ar putea face rău persoanelor cu alergii la anum ite de aceea se recomandă testări pentru stabilirea intoleranţei. De asemenea, izocare p o t m im a acţiunea h o rm o n ilo r fem inini, este să producă tu lb u ră ri enmai ales fe m e ilo r aflala menopauză. Pentru a evita eventualele problem e de sănătate şi pentru a beneficia de toate calităţile sale terapeutice şi nutriţio n a le , specialiştii reco-

C a m e de m iel (100 g) Calorii 260 Proteine 18,0 Lipide 20,0 Glucide 0,0 C arn e de vită (100 g) Calorii 156 Proteine 17,0 Lipide 7,8 Glucide 0,0

copiilor, cardiacilor şi gravidelor, pentru că p o t provoca dureri de cap şi m odificări de ritm cardiac", ne . sfătuieşte prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

în post, sunt la mare căutare pateurile vegetale. Ştim însă ce conţin amestecurile care înlocuiese pateurile de ficat şi mezelurile? Există şi sortim ente care nu au coloranţi sau aditivi, dar pentru asta trebuie să citim cu atenţie etichetele produselor pe ca­ re urmează să le cumpărăm. NutriţionistulC orina Zugravu ne dă un indiciu care să ne ajute să alegem produse de calitate în post: „Indic consumatorilor să se uite pe etichetă şi să aleagă acele produse unde soia sau boabele de soia sunt pe prim ul sau al doilea loc în ingrediente, nu pe cele care au pe primele locuri grăsime, apă şi alte minuni."

_______________________________

Atenţie la E-uri! „P ateurile vegetale care Fconţin E 621, glu ta m a t m o- / jo t t H p ' ‘ nosodic, nu su n t indicate îţipoţicalculacaloriileingerate după formula: 4,1 (p+g)+9,3l. Ţine cont că 1 g de proteine are 4 kcalorii, 1 g de glucide, to t 4 kcalorii, 1 g de grăsimi (I, lipide) are 9 kcalorii şi 1 g de alcool are 7,07 kcalorii.

Citeşte etichetele p f oduselor

,

\ ® - \ ^

Dr. Corina Zugravu, medic primar Igienă şi Alimentaţie, Institutul de Sănătate Publică, Bucureşti

este foarte sănătoasă şi o porţie (aproximativ 200 g) - două pe zi,în timpul postului, sunt bine-venite, pentru că aduc proteine de calitate, vitamine, fitonutrienţi. Soia ca atare însă e greu de preparat în casă. Mai ; 1ales la noi, care nu ne bucurăm de o tradiţie în consumul de soia. De preferat ar fi : ;să luăm produse gata preparate, cu toate că eu le-aş recomanda pe cele mai simIple, stil tofu sau concentratele proteice deshidratate, pe care să le gătim ulterior :noi înşine. Mâncărurile gata de consum nu că sunt rele, dar pentru a fi cât de cât i plăcute de consumatori sunt „garnisite" cu foarte multă sare şi grăsime. IText: Raluca Cocriş. Foto: Shutterstock

alim entaţie

Grăsimile sunt, în general, ocolite, fiind considerate vinovate de acumularea kilogramelor în plus, dar şi de creşterea riscului de a suferi de boli cardiovasculare sau de diabet. însă nu toate grăsimile sunt rele! Dimpotrivă, unele sunt esenţiale pentru buna funcţionare a organismului.

De ce

iGrăşimjle.sunt sursa de energie de care avem nevoie zi de zi (fie5“9.rs^r?iţn..4?.JBr3.şlTO®.pf®r3.Ş.te?3.ţ9.i7.U:.Ş.M.nţ.PP.ţnPMŞ®j?!!n..,î ,.ţ?L,ş.': cule, cunoscute ca acizii graşj, ca re p ot fi.saturaţi sau neşaţuraţi. Grăsimile saturate (diniuţit, b r â n z ă sau carne) sunt cele care duc la.creşterea colesterolului,,.Eşţe indicat ca doar.cel m ult 10% din aportul zilnjc de calorjj şăiproyjnăde lafrăsjm jţe rele..La.râ.n ).9.rrgf?.Şi.!T).i|.9tlW.P.9.?.9.î.1T!P.9rţ.!n.4o9.Ş..ţ3t®g9f!i.\!r®!.®.,T.9.n.9n.®?.9.'. tu raţe şj cele polineşaţuraţe,O .categorie aparte agrăşim ilor p otineşaţuraţe o reprezintăaciziigraşj Omega-3 şi.pmega.-6.(uleiuri .y.?JB®ţ3 .l.®]i.9 9 ri?.P.9 f i 9 î . t ! . ? M . ? t i ? 9 ti .M?!.9 rSŞ.Hi Ş !7?ji de ci. t re b u ie

procuraţi[dinalim entaţie. „Grăşimile trebuie ş ă ^ prezinte maximum.30% din aUmenţaţie. Este bine c a m a ip u ţin d e o tre im e s ă fie a c iz ig ra ş iş a tu ra ţjjia r restul acizi graşj rnononeşaţu raţi şi polineşaţuraţi^ în p ro p q iT ii.re la tiy e g a le .T ra d u s în p la n a lirn e n ta r, aceasta arjnsemna.şă.Ijniiţărn consumul de anim ale, carne .roşie, .lactate inţeg^ grase şi şă punem accenţpe carnea de peşte, uleiuri y e g e ta le jfru c te q le a g in o a s e jn u d ja lu n e ja ra h ic le , m ig dale,fisticetc.)§isem in ţe” recomandaM ăda|ina Indrie, medic şpecialişţ nutriţie.

Dr. Mădălina Indrie, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice, www.nutritiecluj.ro Este de dorit un raport de 2:1 sau 3:1 în­

nevoie de une Previn bolile de inimă

Află mai m ulte des­ pre grăsimi din car­ tea „Factorul Omega-3. Dieta revo­ luţionară Omega-3 pentru să­ nătatea creieruF a c to ru l Omega-3 \ lui şi îm potriva D in . depresiei" de revoluţionari A |_ St0|( Edituomega-3 pentru nânătatea creierului j ra: Elena Fran4 im po triva | cjsc Publishing

Consumul constant de grăsimi mononesaturate este recom andat celor care doresc să scadă ni­ velul de LDL, aşa-num itul colesterol „ră u ”, un fac­ to r determ inant în apariţia bo lilo r cardiovascula­ re. Aceste grăsimi sunt benefice şi persoanelor ca­ re au trecut printr-un episod de atac de cord, pen­ tru că înjumătăţesc riscul de a suferi un nou infarct. Cercetă­ rile au mai dem on­ Mononesaturate Polinesaturate strat că acest tip de grăsimi încetineşte ulei de măsline ulei de porum b; nuci ulei de susan tofu; seminţe de dezvoltarea celule­ lor canceroase, pre­ avocado floarea-soarelui; susan venind astfel tu m o ­ măsline peşte gras: somon, ton, untde a ra h id e macrou rile maligne.

d ep resiei j

p re ţ- 3 7

QuMe de g/tă&LmL bum

Ajută la asimilarea vitaminelor Unele vitamine (A, D, E şi K) sunt asimilate cu ajutorul grăsimilor, Omega-3 fiind unul din­ tre acizii graşi care nu trebuie să lipsească din alimentaţie. Acizii graşi Omega-3 au proprietăţi antiinflamatoare, ame­ liorând du re/i le provo­

cate de artrită şi sunt benefici şi bolnavilor de diabet, deoarece pot ajuta la stabilizarea gli­ cemiei. Consumul de ulei de peşte reduce ris­ cul de accident vascu­ lar la bărbaţi şi previne atât naşterea prematu­ ră, cât şi depresia postnatală în cazul femeilor. Nu trebuie să lipseas­ că din alimentaţia celor

care se confruntă cu boliautoimune,cercetările arătând că diminuează semnificativ severitatea simptomelor. Pe de altă parte, acizii graşi Omega-6 sunt esenţiali pen­ tru dezvoltarea şi buna funcţionare a creieru­ lui, fiind recomandaţi fem eilor însărcinate şi persoanelor supuse surmenajului psihic.

tre acizii 0mega-6 şi 0mega-3, însă acest lucru este dificil. Acest raport facilitează transmiterea informaţiei intre neuroni, comunicarea

Qu/i&e de QhAtjjmL nele

între celule, este antiinflam ator şi protector cardiovas­ cular. In realitate însă, raportul este de 4 ori mai mare.

Saturate

Trarn

Este de dorit creşterea consumului de peşte (cel puţin

carne de porc sau de miel carne de pui cu piele; unt brânză îngheţată

produse de patiserie chipsuri margarină pop-corn alim ente prăjite

de 3 ori/săptămână), a uleiului de in, de rapiţă, în para­ lel cu cel de măsline şi limitarea în alimentaţie a cărnii de porc, de vită (mai puţin de o dată/săptămână), a deriva­ te lor acestora şi a brânzeturilor grase. 72

l. f l W lBMTpxt: Sorina Severin. Foto: Shutterstock

. i

-

«

73

î+

*.*

Care e vârsta reală Te-ai gândit vreodată că anii de viaţă ai vaselor de sânge pot fi diferiţi faţă de anii tăi biologici? Când arterele sunt îmbătrânite, este important să faci unele schimbări în stilul de viaţă şi vei echilibra vârstele. Cum şe.exp lică fapţu). că arterele unei * p e rsoan e... p o t..îm bă­ trâni mai repede.decât omu| în şine? Spre exernpiu, u n bă rb a ţîn yârşţă de .4 2 de a ni, care fumează şi are colesterolul ţpţa j 180, din care cel „bun“

O 1. Câţi ani ai? 30-34 35-39 i 40-44 , 45-49 Sfe 50-54 S. 55-59 60-64 s 65-69 70-47 +75 !

Femeie Bărbat 0 0 2 2 4 5 6 5 7 8 8 10 11 9 12 10 14 11 15 12

eşţe 4 5 ,. ş j te n şi u nea a rte ri a lă .sistolică 130 (re p rezintă preşiunea exercjţaţă asupra pe­ reţi lo r arteriali. ..când in im a şe co n tra ctă ), a re va se le .. d e ş â rvge m aj b ă trâ n e cu 12 ani, Ad j c ă, a rţe re le şa l e a u . 54. de a n i,,.Un a Iţ

4. Care e valoarea colesterolului total? Femeie <160 0 160-199 1 200-239 3 240-279 4 >280 5

5. Care e valoa­ rea colesterolu­ lui „bun“ (HDL)?

■ 2. Fumezi? \ ‘r

i

Nu Da

Femeie 0 3

Bărbat 0 4

3. Ai diabet? Nu Da

Femeie 0 4

Bărbat 0

Bărbat 0 1 2 3 4

>60 50-59 45-49 35-44 <35

Femeie -2 .-1 0 1 2

Bărbat -2 -1 0 1 2

exernp.lu: o fem eie de 52 de a n i, n e fum ăţpare, care are[Colestero­ lu l to ta l î n va loa re. de 220, d in ca re coleste­ ro l ,,bu n“ 44, şi te n s i­ unea a rte ria lă şjşţo.lic ă de 135, a re a rţe rele în v â rşţă d e 68 d e a n i . Dacă ea a r m ânca m ai sănătos şi ar. reduce co Ieste ro lu I, a n ii. a rţe re lo r a r scădea la 59 de ani, ).?. P.O. PA*.§ i..9. !e şi fă ţeşţu I pe care ţi-l propunem , pentru a afla câţi ani au artere­ le tale . După ce aduni p u ncţele, verifică răs­ punsurile,

6. Măsoară-ţi tensiunea şi vezi cât este presi­ unea sistolică (nu m ăru l m ai m are de pe ecran) a) Dacă nu iei medica­ mente pentru hiperten­ siune Femeie Bărbat <120 -3 -2 120-129 0 0 130-139 1 1 140-149 2 2 150-159 4 2 >160 5 3 b) Dacăiei m edica­ mente Femeie Bărbat <120 -1 0 120-129 2 2 130-139 3 3 140-149 5 4 150-159 6 4 >160 7 5

cCtale? Rezultatele testului: FEMEIE Puncte <0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 >15

Vârsta arterelor <30 31 34 36 39 42 45 48 51 55 59 64 68 73 79 >80

BARBAT Puncte <0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 >17

Vârsta arterelor <30 30 32 34 36 38 40 42 45 48 51 54 57 60 64 68 72 76 >80

20 de ani De obicei, la această vârstă, arterele sunt t i ­ nere şi nu prezintă urm e de îm b o ln ă v i­ re, deşi m aturizarea vaselor de sân­ ge începe încă de la 20 de ani. Tu­ tu n u l, colesterolul „ră u “ şi seden­ ta rism u l p o t accelera îm b ă trâ n i­ rea arterelor.

30-40 de ani în tre 30 şi 40 de ani, procesul de acum ulare a d e p ozitelor de grăsime începe să se accelere­ ze la bărbaţi. Femeile sunt, în general, p ro ­ tejate de apariţia plă cilo r de grăsime până la instalarea menopauzei. Nive­ lul de colesterol „ră u “, tu tu n u l, hiper­ tensiunea arterială şi nivelul crescut al zahărului în sânge pot provoca lezi­ uni persistente asupra arterelor.

50 de ani Căptuşeala interioară a arterelor continuă să se degradeze, iar pereţii vaselor devin mai rigizi şi mai fibroşi. Creşterea tensiunii arteriale şi plăci­ le de grăsime produc daune în plus, rezultând artere mai puţin elastice. începe să creas­ că nivelul de muncă ta care este supusă inima, iar acest lucru duce la calcifierea ţesuturilor supuse efortului. La femei, abia acum încep să se depună, în mod accelerat, plăcile de grăsime pe artere.

Peste 60 de ani Procesul de îm bătrânire este în continuă des­ făşurare, cu consecinţe asupra arterelor, ca­ re trebuie să reziste şi la peste 100.000 de bă­ tăi ale in im ii pe zi. Căptuşeala vaselor de sânge este rigidă, ceea ce favorizează form area cheagurilor de sânge şi apa­ riţia a ta cu rilo r de cord. Text: Raluca Cocriş Foto: Shutterstock 15

■■■■■

M B I

ii

"in

Cum să te simţi la 4 0 de a n i Cu un stil d e viaţă să n ă to s şi cu m ăsurile d e îngrijire potrivite, vârsta d e 40 d e ani nu a rtre b u i să te sperie. Dimpotrivă! Experienţa acu m u lată e ste în favo area ta şi te ajută să te bucuri mai m ult d e viaţă.

D acă ja2 0 .d ea n irjd u rile ,n u ii P enţru ţin e şi nu-ţi fă ce ai p rea mu Ite p.rob ie me d jncau za kilo gra mei o r î n p l uş, la 40 de 3.P.Ii,® ?.fiţ^.irpjpprţ.'Ş.n.ţ. ®^ j.(-ir*. .şitU®.y I îH echilibraţ. Dieta,..şomn.M.1.. .?.l mişca rea ţe, ajută nu numai şă fii.în fo rmă, ci şi şă previi.numeroase boli.ca.re ap.a r pe măşu ra.în ai ntă rij. în vâ rştă..

Este..neceşar .şă..ai.jgrij ă..de.ti n®..Ş.l şă mergi..periodic, la. medic.pen­ tru conţroaiede.rutjn.ă. Nu,ujţa .Şă.-.ţ).verifici.starea.jnimjj.n i lui jeşţerpiu.l.ui şidenşiţaţea osoasă. sfatul

Sănătate

la 2 0 Mândreşte-te cu vârsta ta! în loc să-ţi faci gânduri negre sau să drama­ tizezi, încearcă să pri­ veşti această etapă a vieţii cu înţelepciune şi să faci apel la toată experienţa căpătată. Acestea te vor ajuta să treci cu brio peste posi­ bilele greutăţi, normale de altfel, şi să te bucuri de viaţă.

Crema antirid nu trebuie să-ţi lipsească După 40 de ani, produ­ sele antirid nu trebuie să-ţi lipsească din ritu­ alul de îngrijire. Sunt in­ dicate cremele cu deri­ vaţi din vitamina A, de­ oarece ajută la refacerea colagenului. După 40 de ani, fibrele de colagen se rigidizează şi se rup, cauzând fisuri ale pielii, bine cunoscutele riduri. O mare atenţie trebuie acordată îngrijirii contu­ rului ochilor, unde pie­ lea se ridează mai uşor.

Zâmbeşte cât mai des! Zâm betul e cel mai ieftin şi mai sim plu mod prin care poţi arăta mai tânără, în doar câte­ va clipe. Zâmbeşte prietenilor, străinilor, fam i­ liei, bucură-te de anim ăluţul tău de companie, zâmbeşte la soare, zâmbeşte-ţi în oglindă!

Optează pentru un machiaj natural Pentru a arăta mai tânără, alege machiajul cât mai natural. Nu uita: prea m ult fond de ten sau nişte ochi prea puternic conturaţi îţi vor adăuga ani pe chip. Evită să foloseşti fond de ten lichid sau rujuri în culori tari. Alege farduri pe bază de pudră mine­ rală şi rujuri nude (roz, piersici, bej-roz).

1

m

Consumă multă APĂşi CEAI VERDE

0 hidratare corespunzătoare este cheia unei bune circulaţii.

L.

în plus, pielea hidratată arată mult mai tânără.

Detoxifică-ţi ocazionat FICATUL Renunţă la mezeluri, prăjeli şi zahăr tim p de 3 zile şi consumă din belşug fructe şi legume proaspete. Prin eli­ minarea toxinelor, pielea va fi mai luinoasă.

Un pahar cu VIN ROŞU pe zi / este un alt truc la care poţi i

vi

recurge. Vinul roşu conţine

‘i

resveratrol, un puternic

i . L 1

antioxidant, benefic

'

pent r u inimă şi care tE Z -

te fereşte de cancer-'n Plus’ îţi protejează pielea împotriva radiaţiilor UV.

a

■ ■ ■

Dacă la 20 de ani mâneai cam orice, acum lucrurile stau un pic altfel. Corpul tău are mare nevoie în această perioadă de: * Calciu: Pe măsură ce te apropii de menopauză, estrogenul, horm onul res­ ponsabil cu rezistenţa oaselor, începe să scadă. Ai nevoie de 1.000 mg pe zi, pe care ţi le poţi procura din lactatele cu puţine grăsimi. La recomandarea m edicului, poţi lua şi suplimente. ►Vitamina D ajută organismul să absoarbă mai bine calciul, îţi m enţine sis­ tem ul im unitar puternic, te protejează îm potriva cancerului de sân şi de co­ lon şi previne instalarea osteoporozei. Expune-te moderat la soare, 15 m i­ nute, pentru a sintetiza această vitamină, iar la indicaţia medicului poţi lua suplimente. > Fibre. Acestea reduc balonările şi induc senzaţia de saţietate. în plus, fibre­ le ajută la scăderea colesterolului „rău“. Consumă des fructe, legume, orz, ovăz şi pâine integrală de grâu şi tărâţe. E33S3££3Text: Monica Georgescu Foto: Shutterstock 7 7

76 v

!fe,

Ai momente în care ţi se pare că tot ceea ce faci, pur şi simplu, nu ajunge la celălalt? Mesajele tale de dragoste se lovesc de un zid şi parcă vorbeşte surdul cu mutul? E clar că undeva în relaţia voastră s-a produs o fisură şi trebuie luate unele măsuri.

raţi EROTISMUL în relaţie Simţi probabil nevo­ ia să-i spui iu b itului ce calităţi vezi la el, cât de deştept este, cât de fru­ mos se îmbracă sau ce reuşite extraordinare are la muncă. Dar pe el îl lasă rece toate aceste cuvinte ale tale şi mai to ttim p u lv re a s ă te

atingă, să facă dragos­ te cu tine, să te simtă aproape. „Pentru tine, lim bajul dom inant es­ te constituit din cuvin­ tele de încurajare. Tu sim ţi că în acest fel îi arăţi iu b itului afecţi­ unea ta şi dragostea ta “, spune psihologul Alexandru Cojocaru. Soluţia, în acest caz, poate fi simplă: treb u ­ ie să găseşti o cale prin care să echilibrezi ero­ tism ul din relaţie, dar şi să-i comunici că, din când în când, ai avea nevoie şi de încura­ jări.

CADOURI în loc de îmbrăţişări

A

Psihologul american Gary Chapman a identificat în studiile sale cinci limbaje ale iubirii, printre care cel mai im portant este nevoia de tandreţe

Cadourile ascund atenţie şi gânduri pozitive faţă de celălalt. Dar „când prietenul sau soţul tău îţi oferă fie o floa­ re, fie un cadou cu piatra prefe­ rată a zodiei taie, fie te scoate la film sau îţi dăruieşte câte o şe­ dinţă la un salon de masaj, e ca şi cum el nu a rşti să-şi exprime altfel emoţiile", consideră psi­ hologul Alexandru Cojoca­ ru. Te-ai putea întrista, pen­ tru că visezi cu ochii des­ chişi la o îmbrăţişare şi la

Folomea limJoajelo/t dif^e/itie în o clipă petrecută exclu­ siv cu tine, în care doar tu să contezi. „S-ar pu­ tea să vorbiţi limbaje diferite ale iubirii. El să fie un fan al cadourilor, iar tu at tim pului petre­ cut împreună. Nu te în -

I C â ip J im U ie

în experienţa sa de peste 30 de ani în calitate de consili­ er m atrim onial, dr. Gary Chapman a identificat cinci lim ­ baje de iubire: cu­ vintele de încura­ jare, tim pu l petre­ cut alături de cel drag, cadourile, ser­ viciile şi ul fi­ zic. Cartea lui Gary Chapman, „Celecinci limbaje ale iubirii" le abordează pe fiecare în parte, într-un stil accesibil, din care nu lipseşte umorul. Car­ tea, apărută la editu­ ra „Curtea Veche", in­ clude şi câteva ches­ tionare scurte.

grijora, pentru că, după ce vei recunoaşte care este lim bajul principal al fiecăruia dintre voi, vei putea să comunici m ult mai bine cu parte­ nerul. înţelegând ce lim ­ bă vorbeşte partenerul, vei putea să-i traduci mai uşor sentimente­ le şi să te faci, la rândul tău, mai uşor înţeles", spune psihologul.

Nevoia de ATENŢIE A fi unul cu celălalt nu înseamnă să staţi amândoi în faţa tele­ vizorului, de pildă. în­ seamnă să acorzi aten­ ţie, dar să nu sufoci. Se poate întâm pla uneori, în relaţia ta, ca parte nerul să fie mai m ult preocupat să-ţi facă numeroase servicii: să-ţi repare maşina sau să meargă să plă­ tească lum ina, taxele şi impozitele. „Uneori ţi se pare sufocant. Dar s-ar putea să ai de-a fa­ ce cu un bărbat care îşi exprimă dragostea

iubiM^poale duce la apaniha egenilon înbie pcmbemnl oferind servicii, iar tu să ai nevoie de aten­ ţie sporită", conchi­ de Alexandru Cojoca­ ru. Chiar dacă doi oa­ meni petrec tim p fiind fizic unul lângă celă­ lalt, uneori îi desparte un întreg univers. Unii au nevoie de cuvinte de încurajare pentru a se sim ţi iubiţi. Alţii, de atenţia parteneru­ lui. Unii consideră p ri­ mirea de daruri ca pe un semn al iubirii ce­ lui de lângă ei, în vre­ me ce alţii cred că a face servicii celuilalt,

asumându-şi treb u ri­ le gospodăriei şi o b li­ gaţiile fam iliei, e cel mai bun fel de a-şi ară­ ta dragostea. De fapt, ar fi atât de sim plu să afli, mai în­ tâi, care este lim ba­ ju l principal al iubirii pentru om ul de lângă tine, să-i comunici ce aştepţi de la el în lim ­ bajul care îţi dă încre­ dere şi vă face fericiţi. Abia apoi să mergeţi mai departe îm preu­ nă, vorbind pe aceeaşi lim bă, prim ind şi dă­ ruind iubire.

Text: Andreea Tudorică. Foto: Shutterstock

Alexandru Cojocaru, psiholog www.alexandrucojocaru.ro, Clinica Medidass, 0724.539.589 Poate cel mai im portant pas este să-ţi în­ ţelegi propriul limbaj al iubirii şi să-l faci cu­ noscut celui de lângă tine. De asemenea, poţi să-i împărtăşeşti partenerului ce limbaj crezi că este do­ m inant în cazul lui. Şi apoi să comunicaţi împreună. Când veţi înţelege ce anume vă face să vă sim ţiţi iubiţi, vă va fi I m ult mai uşor să aduceţi echilibrul şi să întreţineţi iubirea în căminul conjugal.

________ psiho Atunci când te sim ţi bine m ai m u lt tim p , crezi că este liniştea d in ain ­ tea furtunii?

1

Majoritatea B

Accepţi emoţiile pozitive

Deşi pare greu de crezut, unii dintre noi fug de fericire, suprimându-şi emoţiile pozitive. însă acest lucru nu este sănătos pentru psihic, întrucât favorizează probleme precum depresia. Tu cum stai la acest capitol?

a. Nu, pentru că nu am niciun motiv. b. Poate, câteodată, din cauza unor deza­ măgiri din trecut. c. Da, de cele mai multe ori. Ţi se pare greu să te încrezi în sen­ tim ente pozitive?

2

a. Nu, mi se întâmplă destul de des să am experienţe pozitive. b. Poate, depinde de situaţie. c. Da, pentru că rar m i se întâmplă ceva frumos.

Eşti o persoană care poate deveni anxioasă sau te­ mătoare în faţa fericirii numai dacă experienţele nefaste se repetă într-un interval scurt de tim p. Da­ că norocul te ghidează însă în viaţă, eşti o persoa­ nă care nu îşi reprimă sau inhibă trăirile şi em oţii­ le pozitive. Iar dacă o faci uneori, o faci la un nivel echilibrat.

Majoritatea C:

Ştii să savurezi fericirea Eşti o persoană căreia îi place să se simtă bine ori de câte ori are ocazia şi să se bucure la m aximum de orice experienţă trăită. Nu îţi este frică de ferici­ re, ba din contră, chiar o cauţi. Nu eviţi relaţiile sau activităţile pe care tu le asociezi cu em oţii pozitive. Pentru tine, fericirea este un sentim ent care merită tră it cu intensitate, de fiecare dată.

Când eşti bucu­ ros, cât durează acest sentim ent?

3

a. Rămân în starea respectivă cât mai mult timp. b. Nici mult, dar nici puţin. c. Puţin, pentru că întotdeauna când sunt fericit sau bucu­ ros se întâmplă o ne­ norocire.

4

Simţi că nu me­ riţi să fii fericit?

a. Nu, pentru că eu consider că sunt un om bun şi merit să fiu fericit. b. Poate am pricinuit şi eu întristări altora şi poate nu merit atât de m ult să fiu fericit. c. Da, nu merit şi 80

E clar: fugi de fericire!|

asDunsuri

mmmmmmam .mm« —

H

„Mi efrică să nu sufăr din nou. Am 42 de ani şi am divorţat de două ori. Am avut apoi o altă relaţie, dar care s-a terminat urât. Acum încerc să clădesc ceva împreuna cu un alt bărbat. în prezenţa lui mă simtfoarte bine, pot spune că sunt îndrăgostită. El mă iubeşte şi totul pare să fie frumos. D ar îmi estefrică să fa c pasul următor, să merg mai departe. ■

simt că fericirea nu o „să se lipească" nicio­ dată de mine. Starea de bine te face să te sim ţi inconfortabil?

5

a. Nu. E cea m ai fru­ moasă stare pe care o poate trăi un om. îm i vine să chiui şi să sar în sus. b. Poate, câteodată. c. Da. Te bucuri când ţi se în tâ m p lă ceva bun?

6

a. Da. Mă bucur şi îmi place să împart

cu alţii această bucu­ rie. b. Câteodată, dar rar. c. Nu, pentru că mi-e frică să nu se întâm­ ple ceva rău care să anuleze starea de bu­ curie. Când eşti feric it, te te m i să n u-ţi strice cineva sau ce­ va starea de bine?

7

a. Nu. Starea de bine trebuie simţită şi trăi­ tă atât cât este. E bine pentru psihic. b. Câteodată, dar nu îmi bat capul cu asta, pentru că ţi se poate

întâmpla tocmai pen­ tru că te gândeşti la acest lucru, c Da, de cele mai multe ori aşa se în­ tâmplă. Atunci când eşti feric it, te sim ţi şi vulnerabil?

8

a. Nu, pentru că nu prea are legătură una cu alta. Când ţi-e bi­ ne, ţl-e bine şi atât. b. Poate, dar nu prea m ă interesează. c. Da, de cele m ai m ulte ori. Sigur se găseşte cin eva care să profite de chestia asta.

Ai o aversiune evidentă faţă de em oţiile şi senti­ m entele pozitive, mai mare decât restul oameni­ lor. Eviţi activităţile şi relaţiile care au potenţial să te facă fericit. Poate că eşti într-o perioadă stresantă sau poate treci printr-o stare de depresie. Discu­ tă cu un psiholog. Te-ar putea ajuta să-ţi reduci tea­ ma. Nu te îngrijora însă. Teama de fericire nu e ne­ apărat un semn de disfuncţ'onalitate. în unele cul­ turi, este o componentă filozofică sau religioasă a vieţii. De exemplu, în Asia de Est există credinţa că fericirea poate cauza suferinţă.

Adică, să ne mutăm împreună. Mi-e frică să nu se termine la fel de urât precum celelalte relaţii ale mele sau poate chiar mai rău. Ce mă Sfătuiţi săfac?“ Elena B., Bucureşti V-aş recomanda tera­ pia. Există un „m odel" al relaţiilor eşuate, ca­ re se poate găsi, pro­ babil, undeva în rela­ ţia cu tatăl (cu părinţii) şi cu un anum it mod de a selecta partene­ rii. Vorbim de o analiză complexă a unui uni­ vers propriu em oţio­ nal, la care un răspuns

sim plu de tip u l „mergi mai departe, viaţa me­ rită trăită" sau „nu are rost să te im plici, că o să suferi", este abso­ lu t inutil. Cred că este foarte im portant să în­ ţelegeţi ce anume vă motivează într-un anu­ m it tip de decizie şi cu ce consecinţe, dacă de­ ciziile sunt sau nu asu­ mate. Nu vă pot oferi

un sfat cum să proce­ daţi în alegerea sau nu a partenerului, dar vă sfătuiesc să vă întoarceţi către dvs. însevă şi să descope­ riţi cu adevărat ce vă îm plineşte, ce vă ofe­ ră linişte (sau acele lucruri pe care le că­ utaţi).

Alexandru Cojocaru,

psiholog

li.il,fe is a g Text: Andreea Tudorică Foto: Shutterstock

V 15 m in u te

...ca să fii în formă

-ronOfKQ aittfry

8.10-8.15 8.05-8.1_ .10

Mănâncă un măr, o banană sau cereale cu lapte.

,

Fă câteva exerciţii fizice uşoare ca să alungi starea de somnolenţă.

Cockzaid e r m g ig a n z

dm&A

8.03 - 8.05

1

ereastra Deschide fereastra şi respiră adânc.

8.022—- 8.03

^ nevoie de 1 1 portocală k '/< ananas k 2 morcovi Cu ajutorul storcătorului, prepară-ţi un suc, pe care-l bei imediat. Datorită conţinutului de vitamine

\ %

har cu apă plată. Bea un pahar

8.00 - 8.02

acest amestec are efect energizant.

ABONAMENTE/INFORMAŢII: 031.860.30.57;031.860.30.85 (numere cu tarif normal, disponibile de luni până vineri, între orele 9.00 şi 18.00); [email protected]

Iţdacfle Director editorial: Carmen Eberhat Director de creaţie: NicoletaToma Editor coordonator: Claudia Georgevici Redactori: Raluca Cocriş, Alina Corneanu, Irina Groza, Andreea

a

Tudorică, Monica Georgescu, Elena Diaconu, Sorina Severin layout: Anne Mărie Olănescu, Adriana Popescu Editorfoto: Amalia Dobre Prelucrare imagine: Cătălina Grosu (şef departament), LilianaVoica Corectură: luliana Anghel

Hariet/ua A fuimta/e Sales Manager Mădălina Putineanu

I

M

\

Spală-te pe faţă cu apă rece, pentru a te trezi mai repede.

Şoseaua Fabrica de Glucoza nr. 21, sector 2, Bucureşti; e-mail: [email protected], tel.: 0372.130.334

v \/\ a a n .

(A-c >B1.B6şiK),

| §

([email protected])

Brand Manager Steluţa Zamfir Coordonator producţie: Constantin Delta Publicaţie tipărită la

CARadin prinţ „Click! Sănătate" este o publicaţie

riaitaaeiumfGrupulc/e fubfuGwi Director dezvoltare: Gabriela Stan Director online: Vlad Epurescu Director publicitate: Costin Velicu

Director marketing: Mircea lonescu Director producţie: lonuţ Matei Director distribuţie: Daniela Zamfir

ihhanciueiif meriruf tfottua Director general: Peter L. Imre Director financiar Florin Vieru ISSN 2065-6831 Reproducerea oricărui material din această publicaţie e categoric interzisă în lipsa consimţământului prealabil al S.C. Adevărul Holding S.R.L

* Terapii clasice şi alternative \ Farmacia de * acasă \ Alimentaţie \ Psiho \ Sarcină \ Copii * Seniori \ Cuplu \ Teste \ îngrijire \ Interviuri