Cancerul De Col Uterin 1l3b73
This document was ed by and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this report form. Report 3i3n4
Overview 26281t
& View Cancerul De Col Uterin as PDF for free.
More details 6y5l6z
- Words: 4,851
- Pages: 119
Cancerul de col uterin Efectuat: Tudor Rotaru Doctor în medicină Asistent catedra Hematologie, Oncologie şi Terapie de Campanie USMF “ N. Testemiţanu”
Planul prelegerii:
Definiţia cancerului de col uterin Anatomia şi fiziologia colului uterin Fregvenţa CU Factorii de risc al CU Etiopatogeneza CU Stadializarea TNM şi FIGO Clasificarea histologică Stările de fond după Bohman Simptomatologie şi tabloul clinic CU Diagnosticul CU Diagnosticul diferenţial al CU Metodele de tratament ale CU Pronosticul CU
Cancerul de col uterinEste o tumoră malignă care se dezvoltă din epiteliul cervical obişnuit, de la zona situată dintre epiteliul pavimentos exocervical şi cel cilindric endocervical ( zona de transformare) Apare pe un col uterin schimbat
Colul uterin Ectocervix
(epiteliu scuamos pluristratificat necornificat)
Joncţiune scuamo-columnară
Endocervix
(epiteliu columnar)
Joncţiune scuamo-columnară
Epiteliu pavimentos pluristratificat nekeratinizat
MB
Epiteliu glandular al endocervixului
Joncţiune scuamo-columnară
Norma
Leziune intraepitelială de grad sporit
Anatomia colului uterin Colul uterin este partea inferioară îngustă a uterului. Are formă de con, cu vârful orientat în jos. Lungimea- 2,5- 3 cm Înălţimea- 1,5- 2 cm
Anatomia colului uterin Istmul- juncţiunea între colul şi corpul uterin(0,5-1 cm) Orificiu extern- se Deschide în vagin *rotund- la nulipare *transversal- la multipare Orificiu intern- se continuie în cavitatea uterului.
Anatomia colului uterin Topografic este format din 3 părţi: 1.Porţiunea intravaginală: Împarte fornixul în 4 funduri 1. Anterior- aplatisat 2. Posterior- mai profund 3. Lateral simetrice
Anatomia colului uterin 2.Porţiunea vaginală - este delimitată de suprafaţa de inserţie a vaginului ce se face pe o înălţime de 0,5 cm şi este la nivelul unirii treimei superioare cu două treimi inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii cu treimea inferioară.
Anatomia colului uterin
3.Porţiunea supravaginală vine anterior în cu peretele postero-inferior al vezicii prin intermediul unui ţesut celular puţin dens, care decolează uşor pe linia mediană. Faţa posterioară, acoperită de peritoneu corespunde fundului de sac Douglas. Marginile laterale sunt în raport cu baza ligamentelor largi şi spaţiul pelvio-rectal superior.
Vascularizaţia colului uterin
Linfaticele colului uterin
Limfaticele colului împreună cu alte parţi inferioare ale corpului şi superioare a vaginului colectează la nivelul a trei staţii ganglionare.
1. - Este formată din ganglionul arterei uterine şi ganglionul obturator iliac intern si extern. 2. - Este formată din ganglionii iliaci primitivi şi laterosacrali. 3. - Este formată din ganglionii lombo-aortici.
Inervaţia colului uterin
Inervaţia colului uterin este asigurată de plexul utero-vaginal, emanaţie a plexului hipogastric inferior cu predominanţă simpatică. Plexul utero-vaginal se prezintă ca o textură densă de fibre şi ganglioni plasat în parametre ce anastomează contralateralele şi cu plexurile vezicale şi uterine.
Incidenţa cancerului de col uterin
structura
2005
2006
2007
2008
2009
c.a.
%
c.a.
%
c.a.
%
c.a.
%
c.a.
%
6952
100
7361
100
7487
100
7607
100
8043
100
buza
85
1.2
94
1.3
95
1.3
76
1.0
79
1.0
cav.bucala/ far.
271
3.9
231
3.1
273
3.6
278
3.7
299
3.7
laringe
101
1.5
131
1.8
111
1.5
133
1.8
156
1.9
gl. tiroida
184
2.6
175
2.4
191
2.6
234
3.1
269
3.3
stomacul
454
6.5
461
6.3
486
6.5
422
5.6
463
5.8
colorectal
863
12.4
881
12.0
908
12.1
904
12.1
1029
12.8
ficat
267
3.8
242
3.3
267
3.6
254
3.4
292
3.6
esofag
70
1.0
59
0.8
72
1.0
52
0.7
64
0.8
plamani
696
10.0
779
10.6
818
10.9
863
11.5
821
10.2
oase
25
0.4
14
0.2
18
0.2
18
0.2
31
0.4
tesutul moi
92
1.3
103
1.4
83
1.1
85
1.1
69
0.9
melanom
80
1.2
82
1.1
86
1.1
83
1.1
119
1.5
piele
709
10.2
781
10.6
808
10.8
765
10.2
784
9.7
gl.mamara
783
11.3
889
12.1
751
10.0
900
12.0
897
11.2
col. uterin
330
4.7
329
4.5
334
4.5
289
3.9
331
4.1
corp.uterin
221
3.2
215
2.9
218
2.9
255
3.4
228
2.8
ovarii
118
1.7
137
1.9
134
1.8
139
1.9
125
1.6
prostata
184
2.6
196
2.7
222
3.0
242
3.2
249
3.1
vezica urinara
192
2.8
236
3.2
249
3.3
249
3.3
238
3.0
Hemoblastoze
421
6.1
427
5.8
473
6.3
426
5.7
460
5.7
TOTAL
incidenţ a
stadii
anii
I
II
III
IV
c.a.
%ooo
c.a.
%
c.a.
%
c.a.
%
c.a.
%
gl.mamara
2005
783
41.8
45
5.7
402
51.3
204
26.1
120
15.3
f.
2006
889
47.6
70
7.9
428
48.1
242
27.2
136
15.3
2007
751
40.2
47
6.3
363
48.3
199
26.5
121
16.1
2008
896
48.3
100
11.2
470
52.5
199
22.2
122
13.6
2009
897
48.4
90
10.0
451
50.3
217
24.2
124
13.8
col. uterin
2005
330
17.6
50
15.2
87
26.4
163
49.4
29
8.8
f.
2006
329
17.6
40
12.2
99
30.1
160
48.6
26
7.9
2007
334
17.9
32
9.6
101
30.2
171
51.2
28
8.4
2008
288
15.5
34
11.8
90
31.3
137
47.6
21
7.3
2009
331
17.8
32
9.7
109
32.9
153
46.2
26
7.9
corp.uterin
2005
221
11.8
134
60.6
25
11.3
24
10.9
16
7.2
f.
2006
215
11.5
133
61.9
17
7.9
28
13.0
17
7.9
2007
218
11.7
134
61.5
23
10.6
29
13.3
14
6.4
2008
255
13.7
175
68.6
22
8.6
29
11.4
9
3.5
2009
228
12.3
149
65.4
15
6.6
32
14.0
10
4.4
mortalitatea
prevalenta
supravietiui 5 ani si peste
gl.mamara
col. uterin
corp.uterin
ovarii
anii
c.a.
%ooo
c.a.
%ooo
c.a.
%
2005
440
23.4
7289
388.3
3659
50.2
2006
468
25.1
7427
397.6
3802
51.2
2007
445
23.8
7745
414.6
3847
49.7
2008
477
25.7
8108
437.0
4038
49.8
2009
483
26.0
8324
448.7
4162
50.0
2005
187
10.0
4021
214.2
2660
66.2
2006
222
11.9
3984
213.3
2625
65.9
2007
198
10.6
4036
216.1
2602
64.5
2008
153
8.2
4091
220.5
2613
63.9
2009
165
8.9
4145
223.4
2614
63.1
2005
96
5.1
2035
108.4
918
45.1
2006
119
6.4
2104
112.6
996
47.3
2007
99
5.3
2141
114.6
1066
49.8
2008
92
5.0
2260
121.8
1143
50.6
2009
95
5.1
2265
122.1
1199
52.9
2005
76
4.0
871
46.4
338
38.8
2006
108
5.8
905
48.5
354
39.1
2007
94
5.0
920
49.3
349
37.9
2008
133
7.2
926
49.9
379
40.9
2009
125
6.7
958
51.6
459
47.9
Etiologia cancerului colului uterin
Papilomavirusul uman tip 16- 18, este un precursor al proliferării celulare anormale (displazia) şi este considerat o cauză principală a cancerului de col uterin. Multe femei au cel puţin o infecţie cu HPV pe parcursul vieţii. Din cele peste o sută de tulpini de HPV, multe sunt necanceroase (benigne), dar altele sunt recunoscute că ar determina apariţia cancerului de col (maligne).
Etiologia cancerului colului uterin Virusul papilomei umane (HPV) – cauza principală şi factorul primordial de risc al cancerului cervical. HPV a fost detectat în toate cazurile de cancer cervical Invaziv Una din patru femei cu vîrsta cuprinsă între 14-59 ani sînt infectate cu HPV
Prevalenţa maximală (45%) al HPV – femeile 2024 ani.
Tipurile genetice de HPV >30 tipuri HPV transmise pe cale sexuală severitatea leziunilor variind larg în funcţie de tipul genetic al acestuia. ! (Femeile infectate de un tip HPV oricum rămîn supuse riscului de a se infecta cu alte tipuri.) Risc minor: pot cauza CIN (6 şi 11) sau condiloame genitale pe vulvă sau vagin (40,42,43,44,54,61,70,72 şi 81) nu cancer Risc înalt: HPV 16 şi 18, dar şi alte şase (31, 33, 35, 45, 52 şi 58) alcătuiesc 95% din HPV relatate cancerului. ! Tipurile HPV cu risc înalt sînt, de asemenea, asociate cancerului altor localizări, inclusiv genitale, plămîni, orofaringe.
Cum este transmis HPV? - sexual cu un partener infectat - Majoritatea femeilor sexual-active se infectează - Doar 10% rămîn infectate pe o perioadă mai mare de 10 ani - În majoritatea cazurilor HPV dispare (femei<30 ani) - Persisteţa virusului mai mare de 5 ani – riscul de a face un cancer (> 50% decît norma)
Patogenia cancerului de col uterin Expunerea către HPV persistentă Infecţie tranzitorie ◊◊◊◊◊ ◊◊◊◊◊ Cervix normal
◊◊◊◊◊ ◊◊◊◊◊ Infecţie
Leziune Precursor
Leziune invazivă
Regresie
Clearence
Progresie
productivă
Normal
Infecţie
CIN 1
CIN 2
CIN 3
Cancer
Abrevieri CIN – neoplazie cervicală intraepitelială; LSIL – leziune intraepitelială scuamoasă de grad scăzut; HSIL – leziune intraepitelială scuamoasă de grad sporit; ASC-US – celule scuamoase atipice de o semnificaţie nedeterminată; ASC- H – celule scuamoase atipice ce nu ar exclude HSIL.
Patologia colului uterin
Stări de fond
Stări de precancer
Carcinom
Patogenia cancerului de col uterin
Factorii de risc ai CCU Comportamentul sexual creste riscul apariţiei cancerului de col, prin:
- Începerea vieţii sexuale înaintea vârstei de 18 ani - e sexuale neprotejate, care măresc riscul infectării cu HPV - Mai mult de 3 parteneri sexuali pe parcursul vieţii - e sexuale cu un partener care a avut partenere sexuale multiple.
Factorii de risc ai CCU
Fumatul Femeile care fumează au un risc de două ori mai mare să facă cancer de col faţă de nefumătoare. Fumul este carcinogenic si este legat de apariţia mutaţiilor în mucoasa colului uterin şi este o cauză a cancerului de col.
Factorii de risc ai CCU
Vârsta. Deşi cancerul de col poate apare la orice vârstă, el debutează în general la femei de peste 40 de ani şi rar la femei sub 21 de ani. Prin urmare, vârsta avansată este considertă un factor de risc sau unul dintre factorii ce concură la apariţia cancerului de col.
Factorii de risc ai CCU Sistemul imunitar compromis Care poate însuma efectele factorilor de mai sus şi este considerat o cauză a cancerului de col, în special în cazul pacientelor ce au suferit intervenţii de transplant de organ, terapii imunosupresoare pentru prevenirea rejectului grefei. Din păcate supresia sistemului imunitar împiedică organismul să se apere de boli.
Factorii de risc ai CCU Anticoncepţionalele. Utilizarea pe termen lung (mai mult de 5 ani) a anticoncepţionalelor orale este considerată a fi o cauză favorizantă a cancerului de col. Este bine să discutaţi cu medicul dumneavoastră despre avantajele şi dezavanajele diferitor metode de contracepţie .
Factorii de risc ai CCU
Sarcinile multiple. Sarcinile multiple la termen contribuie la apariţia cancerului de col. Nu se ştie exact mecanismul, dar acest fapt este documentat prin studii mari.
Factorii de risc ai CCU
Dieta Dieta saracă în fructe şi legume este legată de creşterea riscului de cancer cervical şi a altor cancere. De asemenea femeile supraponderale au un risc crescut.
Clasificarea histologică a tumorilor colului uterin
I.Epiteliale A. Benigne 1. Papilom cu celule plate (papilom epidermoid) 2.Altele B. Displazii şi carcinom în situ 1. Displazie a)Slab accentuată b) moderată c)pronunţată 2. Carcinom în situ 3. Carcinom în situ, cu suspecţie la invazie stromală.
Clasificarea histologică a tumorilor colului uterin
C. Maligne 1.Tumori cu celule plate(cancer epidermoid) a)cancer cu cheratinizare b) cancer cu celule mari fara cheratinizare c) cu celule mici fară cheratinizare 2. Adenocarcinom al canalului colului uterin 3. Adenocarcinom endometrial 4.Adenocarcinom cu celule clare( meyonefroidă) 5.Adenoid chistic 6. cancer glandular cu celule plate 7. Cancer nediferenţiat
Clasificarea histologică a tumorilor colului uterin
II.Tumori neepiteliale A.Benigne 1. Leiomiom (fibromiom) B. Maligne 1. Leiomiosarcom 2. Rabdomiosarcom embrionar( Sarcom Botrioid) III. Tumori mixte A.Tumori mixte Mulleriene IV. Tumori secundare V.Tumori neclasificate
Clasificarea histologică a tumorilor colului uterin
VI.Leziuni pseudotumorale A.Hiperplazia cu celule de rezervă B. Metaplazia cu celule plate C.Polip D.Condilom acuminat E.Hiperplazia ductului mezonefral F.Schimbări deciduale G.Hiperplazia glandulară H.Endometrioza
Clasificările FIGO şi TNM, 2002
TNM FIGO
Tx T0 Tis 0 T1 I T1A IA T1A1 IA1
descriere
date insuficiente pentru aprecierea tumorii primare tumoarea primară nu se determină carcinom in situ carcinom în limitele colului tumoarea invazivă se determină numai microscopic invazia stromală nu mai mare de 3mm în adîncime şi nu mai lată de 7mm T1A2 IA2 invazia stromală mai mare de 3mm, dar nu mai mare de 5mm în adîncime şi nu mai lată de 7mm T1B IB leziune clinică evidentă a cervixului sau leziune preclinică mai mare de IA T1B1 IB1 leziune clinică nu mai mare de 4cm în diamertru T1B2 IB2 leziune clincă mai mare de 4cm în diametru
Clasificările FIGO şi TNM, 2002
TNM FIGO
T2
II
T2A
IIA
T2B
IIB
T3 III T3A IIIA T3B IIIB T4
IVA
descriere
carcinom extins dincolo de cervix, dar care nu s-a extins înspre peretele pelvin carcinomul cuprinde 2/3 ale vaginului, dar nu mai departe de 1/3 inferioara fără invazie evidentă a parametrelor invazia parametrelor, carcinomul s-a extins spre peretele pelvin. Per rectum - nu există spaţiu între tumora şi peretele pelvin, tumora cuprinde 1/3 inferioară a vaginului cancerul se extinde spre 1/3 inferioară a vaginului fără extensie spre peretele pelvin extensie spre peretele pelvin, toate cazurile cu hidronefroză sau rinichi non-funcţionali trebuiesc incluse metastazare spre organele adiacente (vezica urinară, rect)
Stările de fond ale CCU ( după Bohman)
Endocervicita Pseudoeroziunea Eroziunea vera Leucoplakia simplă Eritroplazia Polipii Papilomul Endometrioza colului uterin Ectropionul erozat
Stări de fond Inflamatorii:
legate de dereglări hormonale:
Posttraumatice:
Erozia
Ruptură
Endocervicoză simplă proliferativă regenerativă
Procese
Hiperplastice,
Polip simplu proliferativ epidermizant Papilom Leucoplakie
simplă
Endometrioză
vera
inflamatorii acute
Procese
inflamatorii cronice
Cicatrice Ectropion Fistulă
Stările hiperplastice, legate de dereglări hormonale:
Endocervicoza
Endocervicoza.
Polipii colului uterin
Polipii cervicali sunt nişte excrescente (tumorete) mici, moi, roşii, ca nişte "degete" localizate la nivelul canalului cervical.
Polipi ai colului uterin
Papilom al colului uterin
O hipertrofie a epiteliului pluristratificat la nivelul colului uterin şi câteodată pot determina simptome ca senzaţii de arsură, de mâncărime sau durere. Papiloamele genitale sunt cauzate de anumite tipuri ale virusului papiloma uman (HPV). Tipurile de HPV „cu risc scăzut” care determină apariţia papiloamelor genitale (cum sunt HPV tipurile 6 şi 11)
Papilom al colului uterin
Leucoplakia colului uterin Zone de hipercheratoză pe colul uterin de origine endocrină Leucoplakie simplă Leucoplakie atipică este precanceroasă
Leucoplakie simplă
Endometrioză Se defineşte prin prezenţa unui ţesut asemănător endometrului (mucoasei uterine) înafara localizării sale normale. Cel mai adesea în trompele uterine, ovare sau la nivelul ţesuturilor pelvine.
Endometrioza afectează cu precădere femeile cu vârste între 25 si 40 ani şi reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale infertilităţii (30 -40% dintre pacientele cu endometrioza sunt sterile).
Endometrioză
Eritroplazia colului uterin (după Bohman)
Pete roşii pe colul uterin, cauzată de subţierea stratului pluristatificat pavimentos.
Stări de fond: inflamatorii Erozia vera ( ulceraţia ) colului uterin
Defect al epiteliului pluristratificat pavimentos, care poate fi de origine traumatică sau inflamatorie
Endocervicita
Este inflamaţia canalului cervical. Colul uterin este hiperemiat, edemaţiat Dacă nu este tratată se formează ulceraţie.
Stările de fond posttraumatice: Ectropion erodat
Este pseudoeroziunea în asociere cu deformaţii cicatriciale ale colului uterin,reprezintă o modificare fiziologică sau patologică ce apare atunci când celulele columnare cresc în afara cervixului uterin şi determină apariţia unei zone inflamate, eritematoase, violacee care apare ca erodată şi infectată, ce poate fi vizualizată cu speculumul.
Stări precanceroase 1. Displazie: Ușoară
Moderată Gravă
2. Leucoplakie atipică
3. Eritroplakie 4. Adenomatoză
Stări precanceroase
Epiteliu în limitele normei
HPV-infecţie, koilocitoză
CIN1
Leziune intraepitelială de grad redus (ASCUS/LSIL)
CIN2
CIN3
Carcinom in situ
Leziune intraepitelială de grad sporit (HSIL)
Stările pre şi canceroase ale colului uterin Clasificarea Citologică utilizată pentru screening
Clasificarea Histologică utilizată pentru diagnostică
Pap
Sistemul Bethesda
CIN
Clasificările descriptive OMS
Clasa I
Normal
Normal
Normal
Clasa II
ASC-US ASC-H
Atipie
Atipie
Clasa III
LSIL
CIN1 inclusiv condilom
Koilocitoză
Clasa III
HSIL
CIN 2
Displazie moderată
Clasa III
HSIL
CIN 3
Displazie severă
Clasa IV
HSIL
CIN 3
Ca in situ
Clasa V
Carcinom invaziv
Carcinom invaziv
Carcinom invaziv
Leziune intraepitelială de grad redus (CIN1) Colul uterin fără patologie
Leziune uşoară afectare CIN1
Leziune intraepitelială de grad sporit (CIN2)
Afectare CIN2
Leziune intraepitelială de grad sporit (CIN3)
Afectare CIN3
Carcinom 1. Forme preclinice: Carcinom
in situ Carcinom in situ cu început de invazie Microcarcinom
2. Forme clinice:
Carcinom pavimentos cu keratinizare fără keratinizare Adenocarcinom bine diferențiat moderat diferențiat slab diferențiat Carcinom mezonefroid Carcinom diferenţiere joasă
Carcinomul pavimentos al colului uterin •
Se dezvoltă din epiteliului pavimentos pluristratificat nekeratinizat al ectocervixului
Adenocarcinomul •
Se dezvoltă din elemente ale epitelului glandular al endocervixului precum şi a focarelor de endocervicoză
Corpul uterului
Endometrul Miometrul Cavitatea uterului
Colul uterin
Adenocarcinom Carcinom pavimentos
Canalul cervical
Carcinom al colului uterin
Carcinom al canalului cervical
Carcinom pavimentos
Adenocarcinom
CĂILE DE METASTAZARE 1. Per continuitate: sub formă de pată de ulei (are loc cel mai des înspre mucoasa vaginală,ţesutul pericervical-lig. cardinale,utero-sacrate, paracervicale-şi corpul uterin) Invazia vezicii şi rectului are loc relativ tardiv 2.Limfatică I staţie Parametrali 47% Paracervicali,uretrali -47% Obturatorii 47% Hipogastrici 60% Iliaci externi 67% Sacrali II staţie Iliaci comuni Inghinali Papaaortici 53%
CĂILE DE METASTAZARE -
-
Hematogen (la distanţă) Plămâni 21% Oase Rar – ficat, creier, suprarenale, pancreas
CLINICA PRECOCE A CANCERULUI COLULUI UTERIN
Triada de simptome: 1. leucoree-limforee 2. sângerări de -hemoragii profunde 3. dureri lombare
Simtomele cancerului colului uterin
- Durere în timpul actului sexual (dispareunia)
Simtomele cancerului colului uterin Secreţie vaginală anormală, prezentă în cantitate mare şi uneori amestecată cu mici cantităţi de sânge
Simtomele cancerului colului uterin Sângerări vaginale anormale, sau modificări notabile în apariţia ciclului menstrual -
Simtomele cancerului colului uterin
Sângerări la nivelul cervixului în timpul ului sexual sau în momentul înserării diafragmei
Diagnosticul Cancerului Cervical
Anamneza clinică Examenul ginecologic în valve şi bimanual Preluarea frotiului citologic de pe exo- şi endocervix Coploscopie (simplă sau lărgită) Biopsia ţintită sub controlul coploscopului Conizarea diagnostică a cervixului
Diagnosticul Cancerului Cervical
Examenul citologic şi histopatologic Ultrasonografia organelor cavităţii abdominale Ultrasonografia organelor bazinului mic Roentgenografia cutiei toracice Computer tomografia Rezonanţa magnetică N.B. CT, Rezonanţa Magnetică şi alte investigaţii se vor efectua selectiv în caz de necesitate conform contractelor de prestare a serviciilor
Examenul ginecologic în valve şi bimanual
Examenul ginecologic în valve
AUREL A. BABEȘ (1886-1961)
NICHOLAS G. PAPANICOLAOU (1883-1962)
Preluarea frotiului citologic de pe exo- şi endocervix
Pentru investigaţia citologică e necesar:
mănuşi oglindă dezinfectată spatulă periuţă lamă standard şi marker formular container pentru transportare
Tehnica colectării frotiului: Frotiul pentru investigaţia citologică se colectează:
Din ectocervix cu ajutorul spatulei
Din endocervix cu ajutorul periuţei endobraş
Tehnica colectării frotiului:
Frotiul se etalează omogen într-un strat subţire pe suprafaţa unei lame curate, degrasate. Dacă au fost depistate regiuni suspecte, se colectează un frotiu suplimentar, cu specificarea acestuia în formular.
Preluarea frotiului citologic de pe exo- şi endocervix
Se interzice a colecta frotiul:
Mai devreme de 48 ore după ul sexual
După colposcopie
După irigaţii, tampoane şi spermicide
În perioada tratamentului proceselor inflamatorii
În timpul menstruaţiei
După investigaţii vaginale
Coploscopie (simplă sau lărgită)
Colposcopie
Colposcopie
Biopsia ţintită sub controlul coploscopului
Conizarea diagnostică a cervixului
Conizaţia este extragerea unei porţiuni sub formă de con de la nivelul colului uterin prin bisturiu clasic , laser sau leep, dureaza între 10 si 45 de minute, se efectuează adesea după încetarea menstruaţiei, şi nu necesită spitalizare.
Conizarea diagnostică a cervixului
Examenul materialului histopatologic Celule în condiţii aerobe
Vase sanguine intacte
Celule Necrotice
Celule în hipoxie cronică
Celule în hipoxie acută Vase sanguine În ocluzie
Carcinom pavimentos
Adenocarcinom
Anexa 4: Surpavegherea (Follow-up) şi managementul în funcţie de rezultatele screenigului 4a.Tactică standard Testul de screening (Pap-test)
Negativ
Pozitiv*
Cancer suspect
Negativ Diagnostic cu colposcopie şi biopsie
Precancer Screening la 3 ani (sau naţional)
Tratament al precancerului (conform Anexei 5)
Cancer Tratament al precancerului (conform Anexei 6)
Supraveghere (Anexele 5 şi 6) *dacă Pap-testul decelează ASC-US sau LSIL, doar leziunile persistente (depistate de 2 frotiuri citologice la 6 luni şi 1 an) necesită investigaţii ulterioare
Tratamentul Precancerului Cervixului Majoritatea cazurilor se tratează ambulator, utilizînd
1. Crioterapia, sau 2. Procedura de Excizie Electrochirurgicală în ansă (LEEP(eng), sau Diatermoelectroexcizia colului uterin, sau DEE(ro))
Indicaţii pentru Tratament Toate cazurile de CIN II şi CIN III pentru că aceste procese sînt persistente şi pot evolua în cancer CIN 1 (Koilocitoză sai LSIL) ? În screening 3-10% CIN 1 are tendinţa de a regresa de la sine, deacea – citologie şi Colposcopie la 6 luni, dacă nu a regresat, sau din start se ştie că va fi problematic de a supraveghea pacienta – tratament imediat.
Tratamentul Precancerului Cervixului Considerente Speciale: Graviditatea 1. CIN – nu vor fi tratate deloc, li se va recomanda readresare la 12 săptămîni postpartum 2. Suspecţie la carcinom invaziv – îndreptare la specialist Menstruaţia Amînarea pînă la finisarea ei Infecţie cervicală sau Patologie Inflamatoare a Pelvisului 1. O infecţie cervicală fără semne de patologie inflamatoare a pelvisului (diagnosticată clinic în timpul examinării în valve sau testărilor de laborator) poate fi tratată crioterapic concomitent cu antibiotice. Dacă se va utiliza Diatermoelectroexcizia – întîi antibioticoterapia, apoi DEE. 2. Dacă e prezentă o patologie inflamatoare a pelvisului – antibioticoterapie în curs complet anterior oricărui tratament. 3. Tratamentul partenerului sexual.
Criteriile Crioterapiei Criterii de eligibilitate
Criterii de excludere
–Test pozitiv pentru precancer cervical Leziune destul de mică cu nu mai mult de 2 mm în afara marginilor leziunii Leziunea şi marginile ei trebuie să fie totalmente vizibile, fără trecere în canal sau pe peretele vaginului.
Suspiciune
Screening
la carcinom invaziv sau displazie glandulară a canalului Leziune mai mult de 2 mm în afara marginilor leziunii Graviditatea Patologie inflamatoare a Pelvisului (pînă a fi tratată) Menstruaţie
Criteriile Diatermoelectroexciziei (DEE, LEEP) Criterii de eligibilitate
Criterii de excludere
–Test pozitiv pentru precancer cervical Leziune extinsă nu mai mult de 1 cm în adîncimea canalului
Suspiciune
Screening
la carcinom invaziv sau displazie glandulară a canalului Leziune extinsă mai mult de 1 cm în adîncimea canalului Graviditatea sau naştere în ultimele 12 luni Patologie inflamatoare a Pelvisului (pînă a fi tratată) Menstruaţie, metroragii
Con-biopsia în cuţit rece: se va efectua cu bisturiul, este o metoda mai avantajoasă în sensul obţinerii “marginilor nearse ale conusului”, însă este tehnic mai dificil de efectuat şi o eventuală hemoragie ar necesita utilizarea cauterului pentru a electrocoagula vasul sanguin sîngerînd.
Conizarea diagnostică a cervixului
Tratamentul Cancerului Cervical preinvaziv CIN I frecvent dispare de la sine sau dacă leziiunea nu cedează nici la tratament antibacterian se recurge la Diatermoelectrocoagularea cervixului O supraveghere atentă îndeplinind Pap-testul şi colposcopia periodică vor stabili în timp revenirea la normal. CIN II sau III se poate transforma în carcinom invaziv dacă area supectă nu este înlăturată. Aceasta este efectuat prin Diatermoelectroexcizia (conbiopsia) cervixului
Tratamentul Cancerului Cervical microinvaziv
Stadiul IA1:
Conizarea Histerectomie totală cu sau fără salpingo-ooforectomie Histerectomie totală cu salpingo-ooforectomie, înlăturarea ganglionilor limfatici pelvini (operaţia Wertheim) sau Radioterapie în caz de patologie somatică gravă
Tratamentul Cancerului Cervical microinvaziv Stadiul IA2 :
Histerectomie totală cu sau fără salpingo-ooforectomie Histerectomie totală cu salpingo-ooforectomie, înlăturarea ganglionilor limfatici pelvini (operaţia Wertheim) Radioterapie externă plus brahiterapie, în special la pacientele cu contraindicaţii pentru manopere chirurgicale. Trahelectomie radicală (înlăturarea cervixului) – cînd se
Tratamentul Cancerului Cervical invaziv Stadiul IB1:
Histerectomie totală cu salpingo-ooforectomie, înlăturarea ganglionilor limfatici pelvini (operaţia Wertheim) Radioterapie externă şi internă în doze mari Trahelectomie radicală (înlăturarea cervixului) – cînd se doreşte păstrarea funcţiei de procreare Chimioterapia bazată pe platină
Tratamentul Cancerului Cervical invaziv Stadiul IB2:
Histerectomie totală cu salpingo-ooforectomie, înlăturarea ganglionilor limfatici pelvini (operaţia Wertheim) Radioterapie externă şi internă în doze mari Trahelectomie radicală (înlăturarea cervixului) – cînd se doreşte păstrarea funcţiei de procreare Chimioterapia bazată pe platină Tratament combinat chimioterapie şi radioterapie
Tratamentul Cancerului Cervical invaziv Stadiul IIA:
Radioterapie internă şi externă în doze mari Tratament combinat din radioterapie şi chimioterapie Histerectomie totală cu salpingo-ooforectomie, înlăturarea ganglionilor limfatici pelvini (operaţia Wertheim), urmată de radioterapie şi, posibil, chimioterapie Chimioterapia bazată pe platină
Tratamentul Cancerului Cervical invaziv Stadiile IIB, IIIA, IIIB, IVA, IVB :
fără chirurgie
Tratament combinat radioterapic intern şi extern în doze mari asociat cu chimioterapie bazată pe platină Alte chimiopreparate pot fi istrate cu cisplatin
Chirurgia Cancerului Cervical Principiile Histerectomiei radicale: Izolarea ligamentelor infundibulo-pelvice şi rotunde Izolarea arterelor uterine Disecţia ureterelor în jurul cervixului Detaşarea vezicii urinare de pe 1/3 super a vaginului Deschiderea spaţiului recto-vaginal Clamparea şi secţionarea ligg. Uterosacrate Transecţia vaginului Înlăturarea preparatlui Limfadenectomie bilaterală
Tratamentul cancerul de col uterin în dependenţă de stadii după FIGO
Radiotherapy
surgery
-
+/ chemotherapy
chemotherapy
Anexa 5: Managementul standard al Precancerului Cervical Rezultatul Biopsiei Normal
Condilom/CIN 1
CIN 2 / CIN 3
dacă supravegherea nu este probabilă
Repetarea citologiei/ colposcopiei la 6 luni *
Adenocarcinom Carcinom invaziv in situ
Crioterapie sau diatermoelectroexcizie
Progresie Normal Screening repetat la 3ani (sau naţional)
Supraveghere la 6 şi 12 luni după tratament Evaluarea cu colposcopul şi citologia (biopsia cervicală, chiuretajul endocervical dacă anormal)
Normal Screening anual pe 5 ani, apoi screening normal * *
Schema Anexei 6
Patologie persistentă sau progresivă din nou tratament
* * dacă leziunea persistă, colposcopie va fi repetată la fiecare 6 luni pînă la regresie sau progresie * În caz de CIN 1 sau CIN 2, reîntoarcere la screening normal peste 1 an
Anexa 6:Tratamentul carcinomului microinvaziv: Stadiul IA1 şi IA2 Cancer suspectat Fără leziune mare
Con-biopsia Stadiul IA1 şi margini clare
Păstrarea Fertilităţii
Evidenţă
Stadiul IA2 şi margini clare
Fără păstrarea Fertilităţii
Păstrarea Fertilităţii
Stadiul IA1 şi IA2 cu margini afectate de cancer sau CIN 3
Fără păstrarea Fertilităţii
Trahelectomie radicală cu disecţia nodulilor Histerectomie simplă
Histerectomie lărgită cu disecţia nodulilor
Con-biopsie repetată sau Histerectomie lărgită cu disecţia nodulilor
Tratamentul carcinomului precoce: Stadiul IB1 şi IIA < 4 cm Stadiul IB1 şi IIA < 4 cm
Con-biopsia Fără contraindicaţii
Contraindicaţii
Histerectomie lărgită, Limfadenectomie pelvină Noduli negativi
Nodului pozitivi şi/sau margini pozitive
Evidenţă
Teleterapia ± brahiterapia ± Chimio (cisplatin, 30-40 mg/m2 pe spt.)
Radioterapie ca pentru tumoare cervicală mare
Tratamentul Stadiilor IB2 şi IIA > 4 cm Stadiul IB1 şi IIA > 4 cm
Corespunzător aptitudinilor şi resurselor Histerectomie lărgită, Limfadenectomie pelvină
Tele+brahiterapie pelvină ± Chimioterapie
-Radioterapie externă pentru margini pozitive,nodului pozitivi, penetrare miometrială (>1/3 miometru) -Radioterapia nodulilor paraaortali pozitivi
Tratamentul patologiei extinse: Stadiile IIB-IIIB Aceste paciente sînt tratate cu scop radioterapic radical Stadiile IIB-IIIB Tele+brahiterapie pelvină ± chimoterapie
Anexa 6d: Tratamentul Stadiului IV Stadiul IVA Tele şi/sau brahiterapie pelvină
Tratamentul Stadului IVB şi patologiei recurente Stadiul IVB sau recurenţă Metastaze pelvine sau recurenţe
Metastaze extrapelvice
Radioterapie Fără anterioară Radioterapie anterioară Tumoare în Tumoare către centrul pelvisului peretele pelvin Radioterapie ± chimioterapie
Opţiuni: Exenterare pelvină Histerectomie lărgită Tratamentul paleativ
Opţiuni: Radioterapie paleativă Rezecţia metastazelor Tratament paleativ
Tratament paleativ
Managementul Cancerului Cervical la Gravide Perioada Sarcinii
Stadiile IA1 şi Stadiile IB şi IIA IA2
Stadiile IIB, III
< 12 spt.
Histerectomie Opţiuni: Histerectomie lărgită imediată
Radioterapie pelvină la 20 Gy (2 spt.) cu avort spontan
sau
Radioterapie pelvină la 20 Gy (2 spt.) cu avort spontan sau
sau
Avort urmat de brahiterapie
Avort urmat de brahiterapie
12-14 spt.
Histerectomie Opţiuni: imediată Histerectomie lărgită sau
Radioterapie pelvină cu histerotomie la 2 spt., apoi brahiterapie
Radioterapie pelvină cu histerotomie la 2 spt., apoi brahiterapie
Managementul Cancerului Cervical la Gravide
Sarcina Stadiile IA1 şi IA2
Stadiile IB şi IIA
Stadiile IIB, III
Amînare – 32spt. La 32 spt.: Amniocenteza şi Steroizi pentru maturizarea plămînilor; apoi ca la > 32 spt.
Amînare – 32spt. La 32 spt.: Amniocenteza şi Steroizi pentru maturizarea plămînilor; apoi ca la > 32 spt.
Amînare – 32spt. La 32 spt.: Amniocenteza şi Steroizi pentru maturizarea plămînilor; apoi ca la > 32 spt.
>32spt. Cezariană clasică plus Histerectomie
Cezariană clasică plus Histerectomie Tele+brahiterapie pelvină după involuţia uterului
Cezariană clasică Tele+brahiterapie pelvină după involuţia uterului
24-32 spt.
Profilaxia Cancerului Cervical -Evitarea infectării cu HPV infecţie -HPV este sexual transmisibil -Practicarea sexului protejat -Limitarea numărului partenerilor sexuali poate reduce riscul îmbolnăvirii. -HPV Vaccinarea poate proteja împotriva tipurilor cu risc înalt ce cauzează dezvoltarea cancerului cervical la fete şi femei tinere care încă nu au fost infectate cu HPV. -Pap-testul efectuat o dată la 2 ani rămîne a fi cea mai efectivă cale de a preveni dezvoltarea cancerului cervical invaziv. -Fetele de 9 ani pot fi vaccinate la discreţia medicului. -Femeile nu se vaccinează în timpul gravidităţii. -Prezervativele asigură o protecţie împotriva HPV precum şi a altor maladii sexual transmisibile.
Profilaxia Cancerului Cervical
HPV vaccinarea. În 2006 FDA a aprobat prima vaccină HPV pentru prevenirea cancerului cervical. Gardasil a fost testat pe zeci de mii de fete şi femei neinfectate cu HPV. Studiile au demonstrat 100% protecţie împotriva HPV-16 şi HPV-18, viruşii ce cauzează în 70% cazuri cancer cervical, de asemenea, vaccina protejează de HPV-6 şi HPV-11 care în 90% cazuri cauzează papilomatoză genitală. Vaccinarea este aprobată pentru fetele şi femeile de 9-26 ani. Mai tîrziu FDA a aprobat şi Cervarixul protejează împotriva HPV-16 şi HPV-18, dar şi HPV-31 şi HPV-45,
Vă mulțumesc!!!
Planul prelegerii:
Definiţia cancerului de col uterin Anatomia şi fiziologia colului uterin Fregvenţa CU Factorii de risc al CU Etiopatogeneza CU Stadializarea TNM şi FIGO Clasificarea histologică Stările de fond după Bohman Simptomatologie şi tabloul clinic CU Diagnosticul CU Diagnosticul diferenţial al CU Metodele de tratament ale CU Pronosticul CU
Cancerul de col uterinEste o tumoră malignă care se dezvoltă din epiteliul cervical obişnuit, de la zona situată dintre epiteliul pavimentos exocervical şi cel cilindric endocervical ( zona de transformare) Apare pe un col uterin schimbat
Colul uterin Ectocervix
(epiteliu scuamos pluristratificat necornificat)
Joncţiune scuamo-columnară
Endocervix
(epiteliu columnar)
Joncţiune scuamo-columnară
Epiteliu pavimentos pluristratificat nekeratinizat
MB
Epiteliu glandular al endocervixului
Joncţiune scuamo-columnară
Norma
Leziune intraepitelială de grad sporit
Anatomia colului uterin Colul uterin este partea inferioară îngustă a uterului. Are formă de con, cu vârful orientat în jos. Lungimea- 2,5- 3 cm Înălţimea- 1,5- 2 cm
Anatomia colului uterin Istmul- juncţiunea între colul şi corpul uterin(0,5-1 cm) Orificiu extern- se Deschide în vagin *rotund- la nulipare *transversal- la multipare Orificiu intern- se continuie în cavitatea uterului.
Anatomia colului uterin Topografic este format din 3 părţi: 1.Porţiunea intravaginală: Împarte fornixul în 4 funduri 1. Anterior- aplatisat 2. Posterior- mai profund 3. Lateral simetrice
Anatomia colului uterin 2.Porţiunea vaginală - este delimitată de suprafaţa de inserţie a vaginului ce se face pe o înălţime de 0,5 cm şi este la nivelul unirii treimei superioare cu două treimi inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii cu treimea inferioară.
Anatomia colului uterin
3.Porţiunea supravaginală vine anterior în cu peretele postero-inferior al vezicii prin intermediul unui ţesut celular puţin dens, care decolează uşor pe linia mediană. Faţa posterioară, acoperită de peritoneu corespunde fundului de sac Douglas. Marginile laterale sunt în raport cu baza ligamentelor largi şi spaţiul pelvio-rectal superior.
Vascularizaţia colului uterin
Linfaticele colului uterin
Limfaticele colului împreună cu alte parţi inferioare ale corpului şi superioare a vaginului colectează la nivelul a trei staţii ganglionare.
1. - Este formată din ganglionul arterei uterine şi ganglionul obturator iliac intern si extern. 2. - Este formată din ganglionii iliaci primitivi şi laterosacrali. 3. - Este formată din ganglionii lombo-aortici.
Inervaţia colului uterin
Inervaţia colului uterin este asigurată de plexul utero-vaginal, emanaţie a plexului hipogastric inferior cu predominanţă simpatică. Plexul utero-vaginal se prezintă ca o textură densă de fibre şi ganglioni plasat în parametre ce anastomează contralateralele şi cu plexurile vezicale şi uterine.
Incidenţa cancerului de col uterin
structura
2005
2006
2007
2008
2009
c.a.
%
c.a.
%
c.a.
%
c.a.
%
c.a.
%
6952
100
7361
100
7487
100
7607
100
8043
100
buza
85
1.2
94
1.3
95
1.3
76
1.0
79
1.0
cav.bucala/ far.
271
3.9
231
3.1
273
3.6
278
3.7
299
3.7
laringe
101
1.5
131
1.8
111
1.5
133
1.8
156
1.9
gl. tiroida
184
2.6
175
2.4
191
2.6
234
3.1
269
3.3
stomacul
454
6.5
461
6.3
486
6.5
422
5.6
463
5.8
colorectal
863
12.4
881
12.0
908
12.1
904
12.1
1029
12.8
ficat
267
3.8
242
3.3
267
3.6
254
3.4
292
3.6
esofag
70
1.0
59
0.8
72
1.0
52
0.7
64
0.8
plamani
696
10.0
779
10.6
818
10.9
863
11.5
821
10.2
oase
25
0.4
14
0.2
18
0.2
18
0.2
31
0.4
tesutul moi
92
1.3
103
1.4
83
1.1
85
1.1
69
0.9
melanom
80
1.2
82
1.1
86
1.1
83
1.1
119
1.5
piele
709
10.2
781
10.6
808
10.8
765
10.2
784
9.7
gl.mamara
783
11.3
889
12.1
751
10.0
900
12.0
897
11.2
col. uterin
330
4.7
329
4.5
334
4.5
289
3.9
331
4.1
corp.uterin
221
3.2
215
2.9
218
2.9
255
3.4
228
2.8
ovarii
118
1.7
137
1.9
134
1.8
139
1.9
125
1.6
prostata
184
2.6
196
2.7
222
3.0
242
3.2
249
3.1
vezica urinara
192
2.8
236
3.2
249
3.3
249
3.3
238
3.0
Hemoblastoze
421
6.1
427
5.8
473
6.3
426
5.7
460
5.7
TOTAL
incidenţ a
stadii
anii
I
II
III
IV
c.a.
%ooo
c.a.
%
c.a.
%
c.a.
%
c.a.
%
gl.mamara
2005
783
41.8
45
5.7
402
51.3
204
26.1
120
15.3
f.
2006
889
47.6
70
7.9
428
48.1
242
27.2
136
15.3
2007
751
40.2
47
6.3
363
48.3
199
26.5
121
16.1
2008
896
48.3
100
11.2
470
52.5
199
22.2
122
13.6
2009
897
48.4
90
10.0
451
50.3
217
24.2
124
13.8
col. uterin
2005
330
17.6
50
15.2
87
26.4
163
49.4
29
8.8
f.
2006
329
17.6
40
12.2
99
30.1
160
48.6
26
7.9
2007
334
17.9
32
9.6
101
30.2
171
51.2
28
8.4
2008
288
15.5
34
11.8
90
31.3
137
47.6
21
7.3
2009
331
17.8
32
9.7
109
32.9
153
46.2
26
7.9
corp.uterin
2005
221
11.8
134
60.6
25
11.3
24
10.9
16
7.2
f.
2006
215
11.5
133
61.9
17
7.9
28
13.0
17
7.9
2007
218
11.7
134
61.5
23
10.6
29
13.3
14
6.4
2008
255
13.7
175
68.6
22
8.6
29
11.4
9
3.5
2009
228
12.3
149
65.4
15
6.6
32
14.0
10
4.4
mortalitatea
prevalenta
supravietiui 5 ani si peste
gl.mamara
col. uterin
corp.uterin
ovarii
anii
c.a.
%ooo
c.a.
%ooo
c.a.
%
2005
440
23.4
7289
388.3
3659
50.2
2006
468
25.1
7427
397.6
3802
51.2
2007
445
23.8
7745
414.6
3847
49.7
2008
477
25.7
8108
437.0
4038
49.8
2009
483
26.0
8324
448.7
4162
50.0
2005
187
10.0
4021
214.2
2660
66.2
2006
222
11.9
3984
213.3
2625
65.9
2007
198
10.6
4036
216.1
2602
64.5
2008
153
8.2
4091
220.5
2613
63.9
2009
165
8.9
4145
223.4
2614
63.1
2005
96
5.1
2035
108.4
918
45.1
2006
119
6.4
2104
112.6
996
47.3
2007
99
5.3
2141
114.6
1066
49.8
2008
92
5.0
2260
121.8
1143
50.6
2009
95
5.1
2265
122.1
1199
52.9
2005
76
4.0
871
46.4
338
38.8
2006
108
5.8
905
48.5
354
39.1
2007
94
5.0
920
49.3
349
37.9
2008
133
7.2
926
49.9
379
40.9
2009
125
6.7
958
51.6
459
47.9
Etiologia cancerului colului uterin
Papilomavirusul uman tip 16- 18, este un precursor al proliferării celulare anormale (displazia) şi este considerat o cauză principală a cancerului de col uterin. Multe femei au cel puţin o infecţie cu HPV pe parcursul vieţii. Din cele peste o sută de tulpini de HPV, multe sunt necanceroase (benigne), dar altele sunt recunoscute că ar determina apariţia cancerului de col (maligne).
Etiologia cancerului colului uterin Virusul papilomei umane (HPV) – cauza principală şi factorul primordial de risc al cancerului cervical. HPV a fost detectat în toate cazurile de cancer cervical Invaziv Una din patru femei cu vîrsta cuprinsă între 14-59 ani sînt infectate cu HPV
Prevalenţa maximală (45%) al HPV – femeile 2024 ani.
Tipurile genetice de HPV >30 tipuri HPV transmise pe cale sexuală severitatea leziunilor variind larg în funcţie de tipul genetic al acestuia. ! (Femeile infectate de un tip HPV oricum rămîn supuse riscului de a se infecta cu alte tipuri.) Risc minor: pot cauza CIN (6 şi 11) sau condiloame genitale pe vulvă sau vagin (40,42,43,44,54,61,70,72 şi 81) nu cancer Risc înalt: HPV 16 şi 18, dar şi alte şase (31, 33, 35, 45, 52 şi 58) alcătuiesc 95% din HPV relatate cancerului. ! Tipurile HPV cu risc înalt sînt, de asemenea, asociate cancerului altor localizări, inclusiv genitale, plămîni, orofaringe.
Cum este transmis HPV? - sexual cu un partener infectat - Majoritatea femeilor sexual-active se infectează - Doar 10% rămîn infectate pe o perioadă mai mare de 10 ani - În majoritatea cazurilor HPV dispare (femei<30 ani) - Persisteţa virusului mai mare de 5 ani – riscul de a face un cancer (> 50% decît norma)
Patogenia cancerului de col uterin Expunerea către HPV persistentă Infecţie tranzitorie ◊◊◊◊◊ ◊◊◊◊◊ Cervix normal
◊◊◊◊◊ ◊◊◊◊◊ Infecţie
Leziune Precursor
Leziune invazivă
Regresie
Clearence
Progresie
productivă
Normal
Infecţie
CIN 1
CIN 2
CIN 3
Cancer
Abrevieri CIN – neoplazie cervicală intraepitelială; LSIL – leziune intraepitelială scuamoasă de grad scăzut; HSIL – leziune intraepitelială scuamoasă de grad sporit; ASC-US – celule scuamoase atipice de o semnificaţie nedeterminată; ASC- H – celule scuamoase atipice ce nu ar exclude HSIL.
Patologia colului uterin
Stări de fond
Stări de precancer
Carcinom
Patogenia cancerului de col uterin
Factorii de risc ai CCU Comportamentul sexual creste riscul apariţiei cancerului de col, prin:
- Începerea vieţii sexuale înaintea vârstei de 18 ani - e sexuale neprotejate, care măresc riscul infectării cu HPV - Mai mult de 3 parteneri sexuali pe parcursul vieţii - e sexuale cu un partener care a avut partenere sexuale multiple.
Factorii de risc ai CCU
Fumatul Femeile care fumează au un risc de două ori mai mare să facă cancer de col faţă de nefumătoare. Fumul este carcinogenic si este legat de apariţia mutaţiilor în mucoasa colului uterin şi este o cauză a cancerului de col.
Factorii de risc ai CCU
Vârsta. Deşi cancerul de col poate apare la orice vârstă, el debutează în general la femei de peste 40 de ani şi rar la femei sub 21 de ani. Prin urmare, vârsta avansată este considertă un factor de risc sau unul dintre factorii ce concură la apariţia cancerului de col.
Factorii de risc ai CCU Sistemul imunitar compromis Care poate însuma efectele factorilor de mai sus şi este considerat o cauză a cancerului de col, în special în cazul pacientelor ce au suferit intervenţii de transplant de organ, terapii imunosupresoare pentru prevenirea rejectului grefei. Din păcate supresia sistemului imunitar împiedică organismul să se apere de boli.
Factorii de risc ai CCU Anticoncepţionalele. Utilizarea pe termen lung (mai mult de 5 ani) a anticoncepţionalelor orale este considerată a fi o cauză favorizantă a cancerului de col. Este bine să discutaţi cu medicul dumneavoastră despre avantajele şi dezavanajele diferitor metode de contracepţie .
Factorii de risc ai CCU
Sarcinile multiple. Sarcinile multiple la termen contribuie la apariţia cancerului de col. Nu se ştie exact mecanismul, dar acest fapt este documentat prin studii mari.
Factorii de risc ai CCU
Dieta Dieta saracă în fructe şi legume este legată de creşterea riscului de cancer cervical şi a altor cancere. De asemenea femeile supraponderale au un risc crescut.
Clasificarea histologică a tumorilor colului uterin
I.Epiteliale A. Benigne 1. Papilom cu celule plate (papilom epidermoid) 2.Altele B. Displazii şi carcinom în situ 1. Displazie a)Slab accentuată b) moderată c)pronunţată 2. Carcinom în situ 3. Carcinom în situ, cu suspecţie la invazie stromală.
Clasificarea histologică a tumorilor colului uterin
C. Maligne 1.Tumori cu celule plate(cancer epidermoid) a)cancer cu cheratinizare b) cancer cu celule mari fara cheratinizare c) cu celule mici fară cheratinizare 2. Adenocarcinom al canalului colului uterin 3. Adenocarcinom endometrial 4.Adenocarcinom cu celule clare( meyonefroidă) 5.Adenoid chistic 6. cancer glandular cu celule plate 7. Cancer nediferenţiat
Clasificarea histologică a tumorilor colului uterin
II.Tumori neepiteliale A.Benigne 1. Leiomiom (fibromiom) B. Maligne 1. Leiomiosarcom 2. Rabdomiosarcom embrionar( Sarcom Botrioid) III. Tumori mixte A.Tumori mixte Mulleriene IV. Tumori secundare V.Tumori neclasificate
Clasificarea histologică a tumorilor colului uterin
VI.Leziuni pseudotumorale A.Hiperplazia cu celule de rezervă B. Metaplazia cu celule plate C.Polip D.Condilom acuminat E.Hiperplazia ductului mezonefral F.Schimbări deciduale G.Hiperplazia glandulară H.Endometrioza
Clasificările FIGO şi TNM, 2002
TNM FIGO
Tx T0 Tis 0 T1 I T1A IA T1A1 IA1
descriere
date insuficiente pentru aprecierea tumorii primare tumoarea primară nu se determină carcinom in situ carcinom în limitele colului tumoarea invazivă se determină numai microscopic invazia stromală nu mai mare de 3mm în adîncime şi nu mai lată de 7mm T1A2 IA2 invazia stromală mai mare de 3mm, dar nu mai mare de 5mm în adîncime şi nu mai lată de 7mm T1B IB leziune clinică evidentă a cervixului sau leziune preclinică mai mare de IA T1B1 IB1 leziune clinică nu mai mare de 4cm în diamertru T1B2 IB2 leziune clincă mai mare de 4cm în diametru
Clasificările FIGO şi TNM, 2002
TNM FIGO
T2
II
T2A
IIA
T2B
IIB
T3 III T3A IIIA T3B IIIB T4
IVA
descriere
carcinom extins dincolo de cervix, dar care nu s-a extins înspre peretele pelvin carcinomul cuprinde 2/3 ale vaginului, dar nu mai departe de 1/3 inferioara fără invazie evidentă a parametrelor invazia parametrelor, carcinomul s-a extins spre peretele pelvin. Per rectum - nu există spaţiu între tumora şi peretele pelvin, tumora cuprinde 1/3 inferioară a vaginului cancerul se extinde spre 1/3 inferioară a vaginului fără extensie spre peretele pelvin extensie spre peretele pelvin, toate cazurile cu hidronefroză sau rinichi non-funcţionali trebuiesc incluse metastazare spre organele adiacente (vezica urinară, rect)
Stările de fond ale CCU ( după Bohman)
Endocervicita Pseudoeroziunea Eroziunea vera Leucoplakia simplă Eritroplazia Polipii Papilomul Endometrioza colului uterin Ectropionul erozat
Stări de fond Inflamatorii:
legate de dereglări hormonale:
Posttraumatice:
Erozia
Ruptură
Endocervicoză simplă proliferativă regenerativă
Procese
Hiperplastice,
Polip simplu proliferativ epidermizant Papilom Leucoplakie
simplă
Endometrioză
vera
inflamatorii acute
Procese
inflamatorii cronice
Cicatrice Ectropion Fistulă
Stările hiperplastice, legate de dereglări hormonale:
Endocervicoza
Endocervicoza.
Polipii colului uterin
Polipii cervicali sunt nişte excrescente (tumorete) mici, moi, roşii, ca nişte "degete" localizate la nivelul canalului cervical.
Polipi ai colului uterin
Papilom al colului uterin
O hipertrofie a epiteliului pluristratificat la nivelul colului uterin şi câteodată pot determina simptome ca senzaţii de arsură, de mâncărime sau durere. Papiloamele genitale sunt cauzate de anumite tipuri ale virusului papiloma uman (HPV). Tipurile de HPV „cu risc scăzut” care determină apariţia papiloamelor genitale (cum sunt HPV tipurile 6 şi 11)
Papilom al colului uterin
Leucoplakia colului uterin Zone de hipercheratoză pe colul uterin de origine endocrină Leucoplakie simplă Leucoplakie atipică este precanceroasă
Leucoplakie simplă
Endometrioză Se defineşte prin prezenţa unui ţesut asemănător endometrului (mucoasei uterine) înafara localizării sale normale. Cel mai adesea în trompele uterine, ovare sau la nivelul ţesuturilor pelvine.
Endometrioza afectează cu precădere femeile cu vârste între 25 si 40 ani şi reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale infertilităţii (30 -40% dintre pacientele cu endometrioza sunt sterile).
Endometrioză
Eritroplazia colului uterin (după Bohman)
Pete roşii pe colul uterin, cauzată de subţierea stratului pluristatificat pavimentos.
Stări de fond: inflamatorii Erozia vera ( ulceraţia ) colului uterin
Defect al epiteliului pluristratificat pavimentos, care poate fi de origine traumatică sau inflamatorie
Endocervicita
Este inflamaţia canalului cervical. Colul uterin este hiperemiat, edemaţiat Dacă nu este tratată se formează ulceraţie.
Stările de fond posttraumatice: Ectropion erodat
Este pseudoeroziunea în asociere cu deformaţii cicatriciale ale colului uterin,reprezintă o modificare fiziologică sau patologică ce apare atunci când celulele columnare cresc în afara cervixului uterin şi determină apariţia unei zone inflamate, eritematoase, violacee care apare ca erodată şi infectată, ce poate fi vizualizată cu speculumul.
Stări precanceroase 1. Displazie: Ușoară
Moderată Gravă
2. Leucoplakie atipică
3. Eritroplakie 4. Adenomatoză
Stări precanceroase
Epiteliu în limitele normei
HPV-infecţie, koilocitoză
CIN1
Leziune intraepitelială de grad redus (ASCUS/LSIL)
CIN2
CIN3
Carcinom in situ
Leziune intraepitelială de grad sporit (HSIL)
Stările pre şi canceroase ale colului uterin Clasificarea Citologică utilizată pentru screening
Clasificarea Histologică utilizată pentru diagnostică
Pap
Sistemul Bethesda
CIN
Clasificările descriptive OMS
Clasa I
Normal
Normal
Normal
Clasa II
ASC-US ASC-H
Atipie
Atipie
Clasa III
LSIL
CIN1 inclusiv condilom
Koilocitoză
Clasa III
HSIL
CIN 2
Displazie moderată
Clasa III
HSIL
CIN 3
Displazie severă
Clasa IV
HSIL
CIN 3
Ca in situ
Clasa V
Carcinom invaziv
Carcinom invaziv
Carcinom invaziv
Leziune intraepitelială de grad redus (CIN1) Colul uterin fără patologie
Leziune uşoară afectare CIN1
Leziune intraepitelială de grad sporit (CIN2)
Afectare CIN2
Leziune intraepitelială de grad sporit (CIN3)
Afectare CIN3
Carcinom 1. Forme preclinice: Carcinom
in situ Carcinom in situ cu început de invazie Microcarcinom
2. Forme clinice:
Carcinom pavimentos cu keratinizare fără keratinizare Adenocarcinom bine diferențiat moderat diferențiat slab diferențiat Carcinom mezonefroid Carcinom diferenţiere joasă
Carcinomul pavimentos al colului uterin •
Se dezvoltă din epiteliului pavimentos pluristratificat nekeratinizat al ectocervixului
Adenocarcinomul •
Se dezvoltă din elemente ale epitelului glandular al endocervixului precum şi a focarelor de endocervicoză
Corpul uterului
Endometrul Miometrul Cavitatea uterului
Colul uterin
Adenocarcinom Carcinom pavimentos
Canalul cervical
Carcinom al colului uterin
Carcinom al canalului cervical
Carcinom pavimentos
Adenocarcinom
CĂILE DE METASTAZARE 1. Per continuitate: sub formă de pată de ulei (are loc cel mai des înspre mucoasa vaginală,ţesutul pericervical-lig. cardinale,utero-sacrate, paracervicale-şi corpul uterin) Invazia vezicii şi rectului are loc relativ tardiv 2.Limfatică I staţie Parametrali 47% Paracervicali,uretrali -47% Obturatorii 47% Hipogastrici 60% Iliaci externi 67% Sacrali II staţie Iliaci comuni Inghinali Papaaortici 53%
CĂILE DE METASTAZARE -
-
Hematogen (la distanţă) Plămâni 21% Oase Rar – ficat, creier, suprarenale, pancreas
CLINICA PRECOCE A CANCERULUI COLULUI UTERIN
Triada de simptome: 1. leucoree-limforee 2. sângerări de -hemoragii profunde 3. dureri lombare
Simtomele cancerului colului uterin
- Durere în timpul actului sexual (dispareunia)
Simtomele cancerului colului uterin Secreţie vaginală anormală, prezentă în cantitate mare şi uneori amestecată cu mici cantităţi de sânge
Simtomele cancerului colului uterin Sângerări vaginale anormale, sau modificări notabile în apariţia ciclului menstrual -
Simtomele cancerului colului uterin
Sângerări la nivelul cervixului în timpul ului sexual sau în momentul înserării diafragmei
Diagnosticul Cancerului Cervical
Anamneza clinică Examenul ginecologic în valve şi bimanual Preluarea frotiului citologic de pe exo- şi endocervix Coploscopie (simplă sau lărgită) Biopsia ţintită sub controlul coploscopului Conizarea diagnostică a cervixului
Diagnosticul Cancerului Cervical
Examenul citologic şi histopatologic Ultrasonografia organelor cavităţii abdominale Ultrasonografia organelor bazinului mic Roentgenografia cutiei toracice Computer tomografia Rezonanţa magnetică N.B. CT, Rezonanţa Magnetică şi alte investigaţii se vor efectua selectiv în caz de necesitate conform contractelor de prestare a serviciilor
Examenul ginecologic în valve şi bimanual
Examenul ginecologic în valve
AUREL A. BABEȘ (1886-1961)
NICHOLAS G. PAPANICOLAOU (1883-1962)
Preluarea frotiului citologic de pe exo- şi endocervix
Pentru investigaţia citologică e necesar:
mănuşi oglindă dezinfectată spatulă periuţă lamă standard şi marker formular container pentru transportare
Tehnica colectării frotiului: Frotiul pentru investigaţia citologică se colectează:
Din ectocervix cu ajutorul spatulei
Din endocervix cu ajutorul periuţei endobraş
Tehnica colectării frotiului:
Frotiul se etalează omogen într-un strat subţire pe suprafaţa unei lame curate, degrasate. Dacă au fost depistate regiuni suspecte, se colectează un frotiu suplimentar, cu specificarea acestuia în formular.
Preluarea frotiului citologic de pe exo- şi endocervix
Se interzice a colecta frotiul:
Mai devreme de 48 ore după ul sexual
După colposcopie
După irigaţii, tampoane şi spermicide
În perioada tratamentului proceselor inflamatorii
În timpul menstruaţiei
După investigaţii vaginale
Coploscopie (simplă sau lărgită)
Colposcopie
Colposcopie
Biopsia ţintită sub controlul coploscopului
Conizarea diagnostică a cervixului
Conizaţia este extragerea unei porţiuni sub formă de con de la nivelul colului uterin prin bisturiu clasic , laser sau leep, dureaza între 10 si 45 de minute, se efectuează adesea după încetarea menstruaţiei, şi nu necesită spitalizare.
Conizarea diagnostică a cervixului
Examenul materialului histopatologic Celule în condiţii aerobe
Vase sanguine intacte
Celule Necrotice
Celule în hipoxie cronică
Celule în hipoxie acută Vase sanguine În ocluzie
Carcinom pavimentos
Adenocarcinom
Anexa 4: Surpavegherea (Follow-up) şi managementul în funcţie de rezultatele screenigului 4a.Tactică standard Testul de screening (Pap-test)
Negativ
Pozitiv*
Cancer suspect
Negativ Diagnostic cu colposcopie şi biopsie
Precancer Screening la 3 ani (sau naţional)
Tratament al precancerului (conform Anexei 5)
Cancer Tratament al precancerului (conform Anexei 6)
Supraveghere (Anexele 5 şi 6) *dacă Pap-testul decelează ASC-US sau LSIL, doar leziunile persistente (depistate de 2 frotiuri citologice la 6 luni şi 1 an) necesită investigaţii ulterioare
Tratamentul Precancerului Cervixului Majoritatea cazurilor se tratează ambulator, utilizînd
1. Crioterapia, sau 2. Procedura de Excizie Electrochirurgicală în ansă (LEEP(eng), sau Diatermoelectroexcizia colului uterin, sau DEE(ro))
Indicaţii pentru Tratament Toate cazurile de CIN II şi CIN III pentru că aceste procese sînt persistente şi pot evolua în cancer CIN 1 (Koilocitoză sai LSIL) ? În screening 3-10% CIN 1 are tendinţa de a regresa de la sine, deacea – citologie şi Colposcopie la 6 luni, dacă nu a regresat, sau din start se ştie că va fi problematic de a supraveghea pacienta – tratament imediat.
Tratamentul Precancerului Cervixului Considerente Speciale: Graviditatea 1. CIN – nu vor fi tratate deloc, li se va recomanda readresare la 12 săptămîni postpartum 2. Suspecţie la carcinom invaziv – îndreptare la specialist Menstruaţia Amînarea pînă la finisarea ei Infecţie cervicală sau Patologie Inflamatoare a Pelvisului 1. O infecţie cervicală fără semne de patologie inflamatoare a pelvisului (diagnosticată clinic în timpul examinării în valve sau testărilor de laborator) poate fi tratată crioterapic concomitent cu antibiotice. Dacă se va utiliza Diatermoelectroexcizia – întîi antibioticoterapia, apoi DEE. 2. Dacă e prezentă o patologie inflamatoare a pelvisului – antibioticoterapie în curs complet anterior oricărui tratament. 3. Tratamentul partenerului sexual.
Criteriile Crioterapiei Criterii de eligibilitate
Criterii de excludere
–Test pozitiv pentru precancer cervical Leziune destul de mică cu nu mai mult de 2 mm în afara marginilor leziunii Leziunea şi marginile ei trebuie să fie totalmente vizibile, fără trecere în canal sau pe peretele vaginului.
Suspiciune
Screening
la carcinom invaziv sau displazie glandulară a canalului Leziune mai mult de 2 mm în afara marginilor leziunii Graviditatea Patologie inflamatoare a Pelvisului (pînă a fi tratată) Menstruaţie
Criteriile Diatermoelectroexciziei (DEE, LEEP) Criterii de eligibilitate
Criterii de excludere
–Test pozitiv pentru precancer cervical Leziune extinsă nu mai mult de 1 cm în adîncimea canalului
Suspiciune
Screening
la carcinom invaziv sau displazie glandulară a canalului Leziune extinsă mai mult de 1 cm în adîncimea canalului Graviditatea sau naştere în ultimele 12 luni Patologie inflamatoare a Pelvisului (pînă a fi tratată) Menstruaţie, metroragii
Con-biopsia în cuţit rece: se va efectua cu bisturiul, este o metoda mai avantajoasă în sensul obţinerii “marginilor nearse ale conusului”, însă este tehnic mai dificil de efectuat şi o eventuală hemoragie ar necesita utilizarea cauterului pentru a electrocoagula vasul sanguin sîngerînd.
Conizarea diagnostică a cervixului
Tratamentul Cancerului Cervical preinvaziv CIN I frecvent dispare de la sine sau dacă leziiunea nu cedează nici la tratament antibacterian se recurge la Diatermoelectrocoagularea cervixului O supraveghere atentă îndeplinind Pap-testul şi colposcopia periodică vor stabili în timp revenirea la normal. CIN II sau III se poate transforma în carcinom invaziv dacă area supectă nu este înlăturată. Aceasta este efectuat prin Diatermoelectroexcizia (conbiopsia) cervixului
Tratamentul Cancerului Cervical microinvaziv
Stadiul IA1:
Conizarea Histerectomie totală cu sau fără salpingo-ooforectomie Histerectomie totală cu salpingo-ooforectomie, înlăturarea ganglionilor limfatici pelvini (operaţia Wertheim) sau Radioterapie în caz de patologie somatică gravă
Tratamentul Cancerului Cervical microinvaziv Stadiul IA2 :
Histerectomie totală cu sau fără salpingo-ooforectomie Histerectomie totală cu salpingo-ooforectomie, înlăturarea ganglionilor limfatici pelvini (operaţia Wertheim) Radioterapie externă plus brahiterapie, în special la pacientele cu contraindicaţii pentru manopere chirurgicale. Trahelectomie radicală (înlăturarea cervixului) – cînd se
Tratamentul Cancerului Cervical invaziv Stadiul IB1:
Histerectomie totală cu salpingo-ooforectomie, înlăturarea ganglionilor limfatici pelvini (operaţia Wertheim) Radioterapie externă şi internă în doze mari Trahelectomie radicală (înlăturarea cervixului) – cînd se doreşte păstrarea funcţiei de procreare Chimioterapia bazată pe platină
Tratamentul Cancerului Cervical invaziv Stadiul IB2:
Histerectomie totală cu salpingo-ooforectomie, înlăturarea ganglionilor limfatici pelvini (operaţia Wertheim) Radioterapie externă şi internă în doze mari Trahelectomie radicală (înlăturarea cervixului) – cînd se doreşte păstrarea funcţiei de procreare Chimioterapia bazată pe platină Tratament combinat chimioterapie şi radioterapie
Tratamentul Cancerului Cervical invaziv Stadiul IIA:
Radioterapie internă şi externă în doze mari Tratament combinat din radioterapie şi chimioterapie Histerectomie totală cu salpingo-ooforectomie, înlăturarea ganglionilor limfatici pelvini (operaţia Wertheim), urmată de radioterapie şi, posibil, chimioterapie Chimioterapia bazată pe platină
Tratamentul Cancerului Cervical invaziv Stadiile IIB, IIIA, IIIB, IVA, IVB :
fără chirurgie
Tratament combinat radioterapic intern şi extern în doze mari asociat cu chimioterapie bazată pe platină Alte chimiopreparate pot fi istrate cu cisplatin
Chirurgia Cancerului Cervical Principiile Histerectomiei radicale: Izolarea ligamentelor infundibulo-pelvice şi rotunde Izolarea arterelor uterine Disecţia ureterelor în jurul cervixului Detaşarea vezicii urinare de pe 1/3 super a vaginului Deschiderea spaţiului recto-vaginal Clamparea şi secţionarea ligg. Uterosacrate Transecţia vaginului Înlăturarea preparatlui Limfadenectomie bilaterală
Tratamentul cancerul de col uterin în dependenţă de stadii după FIGO
Radiotherapy
surgery
-
+/ chemotherapy
chemotherapy
Anexa 5: Managementul standard al Precancerului Cervical Rezultatul Biopsiei Normal
Condilom/CIN 1
CIN 2 / CIN 3
dacă supravegherea nu este probabilă
Repetarea citologiei/ colposcopiei la 6 luni *
Adenocarcinom Carcinom invaziv in situ
Crioterapie sau diatermoelectroexcizie
Progresie Normal Screening repetat la 3ani (sau naţional)
Supraveghere la 6 şi 12 luni după tratament Evaluarea cu colposcopul şi citologia (biopsia cervicală, chiuretajul endocervical dacă anormal)
Normal Screening anual pe 5 ani, apoi screening normal * *
Schema Anexei 6
Patologie persistentă sau progresivă din nou tratament
* * dacă leziunea persistă, colposcopie va fi repetată la fiecare 6 luni pînă la regresie sau progresie * În caz de CIN 1 sau CIN 2, reîntoarcere la screening normal peste 1 an
Anexa 6:Tratamentul carcinomului microinvaziv: Stadiul IA1 şi IA2 Cancer suspectat Fără leziune mare
Con-biopsia Stadiul IA1 şi margini clare
Păstrarea Fertilităţii
Evidenţă
Stadiul IA2 şi margini clare
Fără păstrarea Fertilităţii
Păstrarea Fertilităţii
Stadiul IA1 şi IA2 cu margini afectate de cancer sau CIN 3
Fără păstrarea Fertilităţii
Trahelectomie radicală cu disecţia nodulilor Histerectomie simplă
Histerectomie lărgită cu disecţia nodulilor
Con-biopsie repetată sau Histerectomie lărgită cu disecţia nodulilor
Tratamentul carcinomului precoce: Stadiul IB1 şi IIA < 4 cm Stadiul IB1 şi IIA < 4 cm
Con-biopsia Fără contraindicaţii
Contraindicaţii
Histerectomie lărgită, Limfadenectomie pelvină Noduli negativi
Nodului pozitivi şi/sau margini pozitive
Evidenţă
Teleterapia ± brahiterapia ± Chimio (cisplatin, 30-40 mg/m2 pe spt.)
Radioterapie ca pentru tumoare cervicală mare
Tratamentul Stadiilor IB2 şi IIA > 4 cm Stadiul IB1 şi IIA > 4 cm
Corespunzător aptitudinilor şi resurselor Histerectomie lărgită, Limfadenectomie pelvină
Tele+brahiterapie pelvină ± Chimioterapie
-Radioterapie externă pentru margini pozitive,nodului pozitivi, penetrare miometrială (>1/3 miometru) -Radioterapia nodulilor paraaortali pozitivi
Tratamentul patologiei extinse: Stadiile IIB-IIIB Aceste paciente sînt tratate cu scop radioterapic radical Stadiile IIB-IIIB Tele+brahiterapie pelvină ± chimoterapie
Anexa 6d: Tratamentul Stadiului IV Stadiul IVA Tele şi/sau brahiterapie pelvină
Tratamentul Stadului IVB şi patologiei recurente Stadiul IVB sau recurenţă Metastaze pelvine sau recurenţe
Metastaze extrapelvice
Radioterapie Fără anterioară Radioterapie anterioară Tumoare în Tumoare către centrul pelvisului peretele pelvin Radioterapie ± chimioterapie
Opţiuni: Exenterare pelvină Histerectomie lărgită Tratamentul paleativ
Opţiuni: Radioterapie paleativă Rezecţia metastazelor Tratament paleativ
Tratament paleativ
Managementul Cancerului Cervical la Gravide Perioada Sarcinii
Stadiile IA1 şi Stadiile IB şi IIA IA2
Stadiile IIB, III
< 12 spt.
Histerectomie Opţiuni: Histerectomie lărgită imediată
Radioterapie pelvină la 20 Gy (2 spt.) cu avort spontan
sau
Radioterapie pelvină la 20 Gy (2 spt.) cu avort spontan sau
sau
Avort urmat de brahiterapie
Avort urmat de brahiterapie
12-14 spt.
Histerectomie Opţiuni: imediată Histerectomie lărgită sau
Radioterapie pelvină cu histerotomie la 2 spt., apoi brahiterapie
Radioterapie pelvină cu histerotomie la 2 spt., apoi brahiterapie
Managementul Cancerului Cervical la Gravide
Sarcina Stadiile IA1 şi IA2
Stadiile IB şi IIA
Stadiile IIB, III
Amînare – 32spt. La 32 spt.: Amniocenteza şi Steroizi pentru maturizarea plămînilor; apoi ca la > 32 spt.
Amînare – 32spt. La 32 spt.: Amniocenteza şi Steroizi pentru maturizarea plămînilor; apoi ca la > 32 spt.
Amînare – 32spt. La 32 spt.: Amniocenteza şi Steroizi pentru maturizarea plămînilor; apoi ca la > 32 spt.
>32spt. Cezariană clasică plus Histerectomie
Cezariană clasică plus Histerectomie Tele+brahiterapie pelvină după involuţia uterului
Cezariană clasică Tele+brahiterapie pelvină după involuţia uterului
24-32 spt.
Profilaxia Cancerului Cervical -Evitarea infectării cu HPV infecţie -HPV este sexual transmisibil -Practicarea sexului protejat -Limitarea numărului partenerilor sexuali poate reduce riscul îmbolnăvirii. -HPV Vaccinarea poate proteja împotriva tipurilor cu risc înalt ce cauzează dezvoltarea cancerului cervical la fete şi femei tinere care încă nu au fost infectate cu HPV. -Pap-testul efectuat o dată la 2 ani rămîne a fi cea mai efectivă cale de a preveni dezvoltarea cancerului cervical invaziv. -Fetele de 9 ani pot fi vaccinate la discreţia medicului. -Femeile nu se vaccinează în timpul gravidităţii. -Prezervativele asigură o protecţie împotriva HPV precum şi a altor maladii sexual transmisibile.
Profilaxia Cancerului Cervical
HPV vaccinarea. În 2006 FDA a aprobat prima vaccină HPV pentru prevenirea cancerului cervical. Gardasil a fost testat pe zeci de mii de fete şi femei neinfectate cu HPV. Studiile au demonstrat 100% protecţie împotriva HPV-16 şi HPV-18, viruşii ce cauzează în 70% cazuri cancer cervical, de asemenea, vaccina protejează de HPV-6 şi HPV-11 care în 90% cazuri cauzează papilomatoză genitală. Vaccinarea este aprobată pentru fetele şi femeile de 9-26 ani. Mai tîrziu FDA a aprobat şi Cervarixul protejează împotriva HPV-16 şi HPV-18, dar şi HPV-31 şi HPV-45,
Vă mulțumesc!!!
Related Documents 3h463d
Cancerul De Col Uterin 1l3b73
November 2019 63
Cancerul De Col Uterin 1l3b73
November 2021 0
Cancerul De Corp Uterin 4w5842
November 2019 38
Cancerul De Colon 316v5q
December 2019 79
Uterin Inversion 8243i
December 2019 34
Cancerul Gastric 5o3q3
November 2019 45More Documents from "LiviuAvram" 1o2u3w