Curs De Limba Latina o2f6x

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Isabela Panainte

Curs de limba latină I notiţe de curs I. Introducere 1. Limba latină face parte din limbile indo-europene, ca şi greaca, slava, germana, daca, armeana, etc. Caracteristica acestor limbi este aceea că îşi modifică terminaţiile pentru a exprima diferitele raporturi gramaticale. Acest tip de modificare se numeşte flexiune (flexio, -onis= îndoire, flexiune), iar limbile care au asemenea modificări se numesc flexionare. Limba latină s-a vorbit mai întâi in Italia, în Latium, o regiune la sudul Tibrului, unde s-a întemeiat cetatea Roma. În Italia se mai vorbeau şi alte limbi: osca (in sud), umbriana (in nord est) (limbi italice), mesapica, etrusca, celtica. Dar dintre ele, limba latină este cea care s-a păstrat şi răspândit, datorită circumstanţelor politice, a expansiunii Romei: de la Oceanul Atlantic la Marea Neagră, din Britania până în Africa, de la Rin şi Dunăre până la Tigru şi Eufrat şi până la Marea Caspica. Multe din popoarele acestui Imperiu au dispărut şi li s-a uitat chiar şi numele, dar limba latină de atâtea veacuri continuă să fie vorbită, scrisă şi studiată. Ea continuă să trăiască prin limbile romanice: italiana, spaniola, portugheza, za, catalana, româna. Limba româna păstrează structura gramaticală a limbii latine, sistemul ei fonetic precum şi o bună parte din lexic. În consecinţă, studiul limbii latine este foarte important nu numai pentru că prin intermediul ei s-a transmis cultura antichităţii greco-romane, ci pentru că este şi modalitatea cea mai firească de cunoaştere a evoluţiei limbii române şi instrumentul indispensabil pentru însuşirea ei pe baze ştiinţifice.

II. Fonetica 1. Alfabetul, scrierea si pronunţia Alfabetul latin cuprinde 23 de litere: A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, L , M, N, O, P, Q, R, S, T, V, X, Y, Z. Este împrumutat de la greci. Literele y si z au fost introduse mai tarziu, in cuvinte străine ca zephyrus, Zalmoxis. Literele j si v erau necunoscute romanilor. Fonemul i cu valoare consonantică din iugum se pronunţă ca i din iască. Pentru fonemul u vocală şi u consoană(v) romanii folosesc o singură literă: V (majusculă) şi u(minusculă). Consoana qu se pronunţă „cu”, nu „cv”. Consoanele c, g, t se pronunţau la fel, chiar dacă urma o vocală, ex. Cicero se pronunţa kikero, gelidus se pronunţa ca şi Gallus, natio se pronunţa ca atare. În şcoala româneasca ele au fost adaptate sistemului de pronunţie specific, cena se pronunţă ca cina, gelu ca ger, natio ca naţiune, etc. 2. Cantitatea vocalelor Cantitatea este durata în timp, necesară pentru rostirea unei vocale. În funcţie de aceasta durată vocalele pot fi lungi sau scurte. Ele sunt indicate prin semne grafice, semne care nu au aparţinut antichităţii, ci au fost adăugate pentru a uşura citirea: ex.: mālum (cu a lung) înseamnă măr, mălum cu a scurt înseamnă rău. Pōpulus (cu o lung) înseamnă plop, pŏpulus (cu o scurt) înseamnă popor. 3. Cantitatea silabelor În limba latina silabele pot fi lungi sau scurte. 1

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Silabele lungi pot fi: - lungi prin natură: cuprind o vocala lungă sau diftong; ex: mater - lungi prin poziţie: cuprind o vocală urmată de două sau mai multe consoane; ex: fenestra Silabele scurte pot fi: - scurte prin natură: cuprind o vocala scurtă; ex. femina, perdere - scurte prin poziţie: cuprind o vocala urmată de alta vocală; ex: patria, dormio. 4. Accentul Nu era marcat în limba latină prin semne grafice. Ultima silabă nu are niciodată accent. În cuvintele formate din două silabe, accentul cade pe silaba penultimă. În cuvinte cu trei sau mai multe silabe accentul cade pe: a. silaba penultimă, dacă este lungă b. silaba antepenultimă, dacă penultima este scurtă.

III. Morfologia 1 Substantivul Am amintit la începutul expunerii faptul că limba latină este o limba flexionară. Pentru a recunoaşte cărei flexiuni aparţine un cuvânt trebuie să avem anumite indicii, care ne sunt furnizate chiar de dicţionar, ex. substantivele pot fi încadrate în 5 declinări, fiecare declinare are terminaţii specifice pentru N şi G. Declinarea I: N: a, G: a Declinarea II: N: us, er (masculin), um(neutru), G: i Declinarea III: N: terminaţii diverse G: is Declinarea IV: N: us, G: us Declinarea V: N: es, G: ei 1.1 Declinarea I (Temele in –a) Declinarea I cuprinde substantive şi adjective în majoritate feminine. Există şi câteva substantive masculine care sunt: - nume de ocupaţii (împrumutate din limba greaca): poeta, nauta, auriga, etc. - nume proprii (de origine etrusca): Catilina, Numa, etc.

Singular Cazul N.V Ac. G.

Desinenţele zero -m -i

Modul de formare Aqua aqua-m>aquam *aqua-i>*aquai>aquae

D. Abl.

-i *aqua-i>*aquai>aquae –d care cade si se lungeste *toga-d>togad>togā compensatoriu finala temei

Cazul N.V. A. G.

Desinentele -i -*ns>s -*som>rum

Plural Modul de formare *aqua-i>*aquai>aquae *aqua-ns>aquas *aqua-som>aquarum 2

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z D. Abl.

-is -is

aqua-is>aquis aqua-is>aquis

1. genitivul singular italic în –as s-a păstrat în pater familias (tată de familie) şi mater familias (mama de familie). 2. la substantivele mobile ca: filia, dea, liberta, asina, etc. D-abl. plural este în –abus pentru a le deosebi de corespondentele lor masculine de declinarea a II-a: ex.: filiis (fiilor), filiabus (fiicelor), dies (zeilor), deabus(zeiţelor). 3. declinarea I mai păstrează urme ale vechiului locativ, cu desinenţa -i la nume de oraşe; ex.: Romai>Romae 4. unele substantive de declinarea I sunt numite pluralia tantum (au numai plural) ex.: angustiae, arum= strâmtoare, divitae, arum= bogatie, deliciae, arum=plăcere, etc. Declinarea II (substantivele in –o/e): Cuprinde în principal subtantive şi adjective masculine şi neutre, precum şi unele substantive feminine Singular Cazul Declinarea N. bonus amicus V. A. G. D. Abl.

Desintenţele şi modificările fonetice desinenţa –s: amico-s> amicus; puero-s>puers>puerr>puer; agros>agrs>agr>ager bone amice; puer, ager Forma în –e, numai pentru subst. în -us bonum amicum, puerum, Desinenţa –m: agrum amico-m>amicum boni amici Desinenţa –i: amico-i>amici bono amico, puero, agro Desinenţa –i: amico-i>amico bono amico, puero, agro Desinenţa –d: amico-d>amico Plural

Cazul Declinarea N.V. boni amici, pueri, agri G. A.

Desintenţele şi modificările fonetice Desinenţa –i: amico-i>amici bonorum amicorum; Desinenţa –som: puerorum, agrorum amico- som >amicorum bonos amicos, pueros, Desinenţa –ns: agros amico-ns>amicos 3

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z D. Abl.

bonis amicis, pueris, agris

Desinenţa –is: amico-is>amiceis>amicis

Declinarea a II-a neutră Cazul Plural N.V. A. G. D. Abl.

Singular Desinenţe şi modificări fonetice Singular Plural bonum

bona

-m

-a ( desinenţă de colectiv)

boni Bono

bonorum bonis

-i -i

-som>orum -is

Declinarea a III-a (temele în –i): Este cea mai complicată declinare şi cuprinde o varietate de teme şi genuri. Ea se împarte în două mari grupe: -teme consonantice -teme vocalice, terminate în –i La genitivul plural se poate afla tema oricărui substantiv. Finala temei

N sg

G sg

G pl

dentală nazală vocală etc.

miles homo civis

militis hominis civis

milit-um homin-um civi-um

Nr. Singular Plural

Nominativ zero sau s -es -a

Desinenţe cazuale Acuzativ Genitiv zero sau -em -is -es -um -a

Tema subtantivului milithomincivi-

Dativ -i

Ablativ -e -ibus

Declinarea a IV-a (temele în –u) Cuprinde substantive majoritatea masculine, câteva feminine şi neutre. Declinarea a IV-a nu are adjective. Singular 4

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Cazul N. V.

Masculin fructus

Feminin manus

Neutru cornu

A.

fructum

manum

cornu

G. D. Abl.

fructus fructui fructu

manus manui şi manu manu

Desinenţe m, f. –s neutre: zero m. f. –m neutre: zero -s -i -d: *fructud>fructu

cornus cornu cornu

Plural Cazul Masculin N. V. fructus

Feminin manus

Neutre cornua

Desinenţe

A.

fructus

manus

cornua

G. D. Abl.

fructum fructibus

manuum manibus

cornuum cornibus

m.f.: es>-s neutre:-a m. f. –ns>-s neutre: -a -um -bus

Declinarea a V-a (temele în -e) Este declinarea cea mai săracă în cuvinte şi a avut aceeşi existenţă precară ca şi declinarea a IV-a. Toate substantivele acestei declinări sunt feminine, în afară de dies care poate fi şi masculin şi feminin. Cazul Singular Desinenţe Plural Desinenţe N. V. dies -s dies -es A. diem -m dies -*ns>s G. diei -i dierum -rum D. diei -i diebus -bus Abl. die *-d diebus -bus

2. Adjectivul Adjectivul nu are forme proprii în declinare, ci le împrumută de la substantive. 2.1. Clasificarea adjectivelor: Clasa Tema Declinarea adejectivului I în –o (m., n.) a II-a -a (f.) I

Numărul terminaţiilor 3 -us, -a, -um -er, -a, -um

Exemple bonus, -a, -um pulcher, -ra, -rum liber, -era, -erum 5

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z a II-a în -i

a III- în consoană a

a III-a

a III-a

a/3 er, is, e b/2: is, e c/1 1

campester fortis, -e audax, cis vetus, -eris inops, -pis

2.2 Comparaţia adjectivelor În limba latină există, la fel ca şi în limba română: - pozitivul: gradul normal al adjectivelor - comparativul indică un lucru superior celuilalt - superlativul exprimă însuşirea în gradul cel mai înalt sau calitatea considerată fără termen de comparaţie Formarea comparativului Pozitiv Comparativul Nominativul Genitivul Ablativ Nominativ şi Genitiv clarus, singular singular singular Acuzativ plural -us, um m. f. singular clarior clarioris clariore m. f. n. clarius clariores clariorum n. clariora niger, m.f.nigrior nigrioris nigriore m.f. nigriores nigriorum -gra, n. nigrius n. nigriora grum fortis, -e m. f. fortioris fortiore m.f. fortiores fortiorum fortior n. fortiora n. fortius audax, m.f. audacior audacioris audaciore m.f. audaciorum -cis n. audacius audaciores n. audaciora

Alte tipuri de formare a comparaţiei: 1.prin perifrază: ex. sobrius= cumpătat(grad pozitiv), magis sobrius=mai cumopătat (comparativ) 2. neregulată: prin forme total diferite de gradul pozitiv grad pozitiv grad comparativ 6

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z bonus=bun malus= rău magnus=mare parvus=mic

melior, melius peior, peius maior, maius minor, minus Superlativul

I. Se formează înlocuind desinenţa genitivului singular cu sufixele: 1. -issimus (masc.), issima (feminin), -issimum (neutru), ex. clarus, a, um (pozitiv) -clarissimus, a , um (superlativul) 2. rimus, rima, rimum, ex. pulcher, a, um (pozitiv) – pulcherrimus, a, um (superlativul) 3. limus, lima, limum, ex. difficilis, e (pozitiv) – difficillimus, a, um(superlativul) II. Unele adjective formează superlativul cu prefixe: ex. praeclarus = foarte vestit III. există şi adjective cu superlativ neregulat grad pozitiv bonus=bun malus= rău magnus=mare parvus=mic

grad superlativ optimus, a, um pessimus, a, um maximus, a, um minimus, a, um

3. Pronumele Pronumele(pronomen) înlocuieşte un nume (de unde si denumirea). In limba latină avem şapte categorii de pronume grupate în două categorii mari, fără legătură între ele: I. pronumele personal, reflexiv şi posesiv II. pronumele demonstrativ, relativ, interogativ şi nehotărât 3.1. pronumele personal Caz Persoana I Singular Plural N. ego=eu nos=noi Ac. me=pe nos=pe noi, ne mine, mă, mG. mei= de nostri=de noi mine nostrum=dintre noi D. mihi, mi= nobis=noua, mie, mi, ne, ni, pt. noi imi, pentru

Persoana a II-a Singular Plural tu=tu vos=voi te=pe vos=pe voi, vă, tine, te v-

Persoana a III-a Singular si plural se, sese=pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele,

tui=de tine

sui=de sine, de el, de ea, de ei, de ele

tibi=ţie, ti, iti, pentru

vestri=de voi vestrum=dintre voi vobis=vouă, va, vi, pt. voi

sibi=sieşi, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, li 7

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Abl.

V.

mine me=de(de la) mine, etc. mecum=cu mine

nobis=de(de la) noi, etc. nobiscum= cu noi

tine tibi= de(de la) tine tecum= cu tine tu!

vobis=de(de la) voi vobiscum=cu voi

se (sese)=de (de la) sine, de el, de ea, de ei, de ele

vos!

În limba latină nu există pronume personal de persoana a III-a nereflexiv şi nici pronume reflexiv pentru persoana I si a II-a. Pentru a reda persoana a III-a se foloseşte pronumele reflexiv, daca se refera la subiect, sau pronumele is, ea, id sau ille, illa, illud daca se refera la altcineva. Pentru a reda ideea de reflexiv la aceste persoane se foloseşte pronumele personal, ex. me defendo= eu mă apăr. Desinenţele pronominale sunt diferite de cele ale substantivului. Pronumele personal nu are gen. Spre deosebire de limba română, pronumele personal are cazul genitiv, iar la plural are chiar doua forme de genitiv: 1. genitiv partitiv: pars nostrum= o parte dintre noi 2. genitiv obiectiv: nostri= de noi. Daca pronumele personal la cazul ablativ sunt însoţite de prepoziţia cum, el se scrie enclitic: mecum, tecum, secum, nobiscum, vobiscum. Adesea formele pronumele personal este intarit de particule enclitice: ex. egomet. Pronumele reflexiv: Nu are nominativ, are aceleaşi forme pentru singular şi plural Persoana a III-a Singular si plural se, sese=pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele, sui=de sine, de el, de ea, de ei, de ele sibi=sieşi, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, li se (sese)=de (de la) sine, de el, de ea, de ei, de ele Pronumele posesiv: Are ca şi în română forme diferite pentru cele trei persoane, pentru singular şi plural şi pentru cele trei genuri: 8

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Număr singular plural

Persoanei I meus, -a, -um noster, -tra, -trum

Obiectul posedat aparţine Persoanei a II-a Persoana a III-a tuus, -a, -um suus, -a, -um vester,-tra, -trum

Pronumele posesive se declină ca bonus, -a, um (adjective cu trei terminaţii, după declinarea a IIa la masculin şi neutru şi după declinarea I la feminin. În limba latină, pronumele posesiv nu se foloseşte când poate fi subânţeles. II. a doua categorie de pronume (demonstrativ, relativ, interogativ şi nehotărât) are umătoarele caracteristici: 1. în general nominativul singular se termină în –e: iste, ille şi în –s: is, quis 2. nominativul şi acuzativul singular neutru se termină în –d: id, illud, istud, quod, quid (dar şi în –m: ipsum) 3. există două desinenţe comune pentru toate genurile: a. G singular: ius b. D singular: i Pronumele demonstrativ: Pronumele hic, haec, hoc= acesta iste, ista, istud= acela ille, illa, illud= acela is, ea, id= acesta, acela idem, eadem, idem= acelaşi ipse, ipsa, ipsum= însuşi

Sensul pronumelui indică fiinţele şi lucrurile apropiate sau care aparţin persoanei care vorbeşte indică fiinţele şi lucrurile apropiate sau care aparţin persoanei cu care se vorbeşte indică lucruri, fiinţe depărtate antecedentul pronumelui relativ: is... qui= cel... care pronume de identitate pronume de întărire

Persoana la care se referă persoana I persoana a II-a persoana a III-a toate persoanele toate persoanele

Pronumele hic,haec, hoc Caz N. Ac. G. D. Abl.

Masculin hic Hunc huius huic Hoc

Singular Feminin haec hanc huius huic hac

Neutru hoc hoc huius huis hoc

Plural Masculin Feminin hi hae hos has horum harum his his his his

Neutru haec haec horum his his

Pronumele iste, ista, istud Caz

Masculin

Singular Feminin

Neutru

Masculin

Plural Feminin

Neutru 9

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z N. Ac. G. D. Abl.

iste Istum istius isti Isto

ista istam istius isti ista

istud istud istius isti isto

isti istos istorum istis istis

istae istas istarum istis istis

ista ista istorum istis istis

Singular Feminin illa illam illius illi illa

Neutru illud illud illius illi illo

Masculin illi illos illorum illis illis

Plural Feminin illae illas illarum illis illis

Neutru illa illa illorum illis illis

Singular Feminin ea eam eius ei ea

Neutru id id eius ei eo

Masculin ei, ii eos eorum eis eis

Plural Feminin eae eas earum eis eis

Neutru ea ea eorum eis eis

Pronumele idem, eadem, idem Singular Caz Masculin Feminin N. idem eadem Ac. Eundem eadem G. eiusdem eiusdem D. eidem eidem Abl. Eodem eadem

Neutru idem idem eiusdem eidem eodem

Masculin iidem eosdem eorundem eisdem eisdem

Plural Feminin eadem easdem earundem eisdem eisdem

Neutru eadem eadem eorundem eisdem eisdem

Pronumele ipse, ipsa, ipsum Singular Caz Masculin Feminin N. ipse ipsa Ac. Ipsum ipsam G. ipsius ipsius

Neutru ipsum ipsum ipsius

Masculin ipsi ipsos ipsorum

Plural Feminin ipsae ipsas ipsarum

Neutru ipsa ipsa ipsorum

Pronumele ille, illa, illud Caz N. Ac. G. D. Abl.

Masculin ille Illum illius illi Illo

Pronumele is, ea, id Caz N. Ac. G. D. Abl.

Masculin is Eum eius ei Eo

1

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z D. Abl.

ipsi Eo

ipsi ea

ipsi eo

ipsis ipsis

ipsis ipsis

ipsis ipsis

Observaţii asupra modului de traducere a pronumelui demonstrative: Hic canis= acest câine de lângă mine Iste locus= acest loc unde stai tu Iste mendax= mincinosul ăsta (uneori pronumele iste poate exprima dispreţul) Ille homo= acel om de lângă el Ipse homo= omul însuşi Pronumele relativ Caz N. Ac. G D. Abl.

Masculin qui Quem cuius cui Quo

Singular Feminin quae quam cuius cui qua

Neutru quod quod cuius cui quo

Singular Feminin quis quam cuius cui qua

Neutru quid quod cuius cui quo

Masculin qui quos quorum quibus quibus

Plural Feminin quae quas quarum quibus quibus

Neutru quae quae quorum quibus quibus

Masculin qui quos quorum quibus quibus

Plural Feminin quae quas quarum quibus quibus

Neutru quae quae quorum quibus quibus

Pronumele interogativ Caz N. Ac. G D. Abl.

Masculin quis Quem cuius cui Quo

Pronumele nehotărâte a. compuse Pronumele M. F. quis quae aliquis aliqua quidam quaedam quispiam quaepiam quisquam quisque quaeque unusquisque unaquaeque

Sensul

Genitivul sg.

cineva, ceva cineva, ceva un oarecare un oarecare un oarecare fiecare fiecare

cuius alicuius cuiusdam cuiuspiam cuiusquam cuiusque unuscuiusque

N. quid aliquid quiddam quidpiam quidquam quodque unumquidque

1

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z quivis quilibet quicumque

quaevis quaelibet quaecumque

quidvis quidlibet quodcumque

b. cu formă şi valoare de adjectiv Pronumele adjectival Sensul unus, a, um unul singur ullus, a, um vreunul nullus, a, um nici unul uter, tra, trum unul din doi neuter, tra, trum nici unul din doi alter, era, erum celălalt din doi alius, a, ud altul solus, a, um singur totus, a, um tot, întreg

oricare (vrei) oricare (îţi place) oricare

Genitivul singular unius ullius nullius utrius neutrius alterius alius solius totius

cuiusvis cuiuslibet ciuscumque

Dativul singular uni ulli nulli utri neutri alteri alii soli toti

c. negative nomo= nimeni nihil=nimic

4. Verbul Tema verbului: indică aspectul de infectum=acţiune ce nu s-a încheiat= tema de prezent sau perfectum =acţiune ce s-a încheiat= tema de perfect Sufixele (indică modul şi timpul) Desinenţele verbului (indică diateza, persoana şi numărul): numărul persoana Diateza activa (toate timpurile in afara de perfect) singular I II III

-o/m -s -t

Diateza Indicativ pasiva (timpurile Perfect din prezent) activ

-or/-r -re/ris -tur

-i -isti -it

Imperativ

prezent activ pasiv zero -re -

activ -to -to

viitor pasiv -tor -tor 1

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z plural

I II III

-mus -tis -nt

-mur -mini -ntur

-imus -istis -erunt

-te -

-mini -

-to -nto

-ntor

Indicativ: Timpuri derivate din tema prezentului: Indicativ prezentul: tema prez + sufix 0 +desin: -o, -s, -t, / -mus, -tis, -nt Indicativ imperfect: tema prez+ sufix: ba + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt Indicativ viitor: tema prez - conj I, II +sufix: - b+i(-u-)+desin: -o, -s, -t /-mus, -tis, -nt - conj III, IV+sufix: -a-, -e- + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt Timpuri derivate din tema perfectului: Indicativul perfect: tema perf + sufix 0 + desin:-i, -isti, -it,/ -imus, -istis, -erunt (ere) Mai mult ca perfectul: tema pf.+ sufix –era-+desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt Viitor anterior: tema perfect + sufix –eri- + desin: -o, -s, -t/-mus, -tis, -nt Conjunctiv: Timpuri derivate din tema prezentului: Conjunctiv prez: tema prez - conj I +sufix: e + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis,-nt (sa iubesc) - conj I-IV +sufix: a + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt Conjunctiv imperf: tema prez + sufix –re- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt (as iubi) Timpuri derivate din tema prezentului: Conjuctiv perfect: tema perf + sufix –eri- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt (sa fi iubit) Conjuctiv mmerf: tema perf + sufix –isse- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt (as fi iubit)

Modul imperativ: 1. prezent: tema prezentului+sufix 0 + desinenta 0/te; trad: iubeste, iubiti (ex: conj I: pers II sg: ama, pers. II pl: amate; conj II: vide, videte; conj III: duc, ducite; lege, legite; conj IV: audi, audite) 2. viitor: tema prezentului+sufix 0 + desintente: -to, -tote; -to, -nto: trad. sa iubesti.. (ex. Conj. I pers II sg: amato, pers II pl: amatote; pers III sg: amato, pers III pl: amanto conj. II: videto(2sg), videtote(2pl); videto(3sg), vidento(3pl) conj. III: ducito(2sg), ducitote(2pl); ducito(3sg), ducunto(3pl) conj. IV: audito(2sg), auditote(2pl); audito(3sg), audiunto(3pl)

Formele nominale derivate din tema prezentului: 1. Infinitivul prezent: tema prezentului+sufix:-re+desinenta 0; trad: a iubi, ca iubesc (conj I: amare, conj II: videre, conj III: ducere, conj IV: audire) 1

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 2.Participiul prezent: tema prezentului+sufix: -nt+desinenta 0; trad: iubind, care iubeste -este un adjectiv verbal (adjectiv: se acorda ca adjectivul, verb: are timp si diateza) (conj I: amans, amantis, II: videns, videntis, III: ducens, ducentis, IV: audiens, audientis, toate se declina ca substantivele de decl III parisilabice dar la ablativ au doua forme: in –i daca este considerat adjectiv, in –e daca prevaleaza sensul verbal: me absente: eu fiind absent) 3. Gerunziu: tema prezentului+sufix: nd+ desinente: -i, -o, ... Este un substantiv verbal care completeaza declinarea infinitivului. Se declina ca substantivele cu tema -o/e (declinarea a II-a): G: amanadi(de a iubi), D: amando(spre a iubi), Ac. ad amandum(pt. a iubi), Abl.amando(iubind); n-are N: completat de infinitiv 4. Gerundivul: tema prezentului+sufix nd+desinente: -us, -a, -um Este un adjectiv verbal cu flexiune completa, care se declina ca adjectivele de prima clasa: ex.bonus, -a, -um. Exprima obligatia, necesitatea, convenienta: amandus, -a, -um (care trebuie iubit, -a, care se cuvine iubit) Formele nominale derivate din tema perfectului: Infinitiv perfect: tema perfectului+sufix –isse+ desinenta 0, trad: a fi iubit, ca am iubit (ex. amavisse, vidisse, cepisse, audivisse) Substantivul verbal in –tu-(supinul) Gramaticii latini considerau ca acest substantiv verbal cu flexiunea substanivelor cu tema in –u o declinare a infinitivului –fiind ca si acesta un nomen actiones-limitata la trei cazuri: Ac. amatum D. amatui Abl. amatu Acuzativul terminat in –tum si –sum apare alaturi de verbe de miscare: nuptum dare=a da i casatorie, dormitum ire= a merge la culcare, etc. exprimand tinta acestora similara adesea cu scopul. Dativul este asociat cu adjective: lepida memoratui= lucruri nostim de amintit, divisui facilis=usor de impartit, aqua potui iucunda= apa buna de baut (poto, are, avi, atum=a bea) Formele acestea sunt, din epoca imperiala pe cale de disparitie. Ablativul opsonatu redeo= ma intorc de la facut piata (opsono= a face piaţa) Formele de supin nu se pastreaza in limbile romanice. Totusi, in limba romana, expresii ca vreme cosit, apa de baut, greu de crezut au putut fi interpretate ca urmase ale supinului latin. In realitate este vorba de folosiri speciale ale participiului perfect pasiv. Infinitivul viitor pasiv: Este o forma analitica relativ recenta alcatuita din supin si infinitivul prezent pasiv al verbului ire: rumor venit datum iri gladiatores(s-a zvonit ca se vor da jocuri de gladiatori)Terentius Infinitivul viitor pasiv are ocurenta foarte redusa. In limba tarzie a fost inlocuit cu gerundivul sau cu infinitivul perifrasticii pasive: laudandum esse(trebuie laudat) Adjectivul verbal in –turus: Adjectivul verbal in –turus, -tura, -turum, intrat in gramatici cu numele de participiu viitor activ, iar forma in –turum(esse) e denumita infinitivul viitor activ. 1

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Amaturus, amatura, amaturum= care va iubi Amaturum, amatuam, amaturum esse=ca va iubi Imbinat cu diverse timpuri ale verbului esse, participiul verbal activ alcătuieşte o sintagma colorata modal: facturus sum= doresc, am intenţia să fac (conjugarea perifrastică activă) Adjectivul verbal in –to-: Sufixul –to- de data indo-europeana şi este atestat ca formant adjectival în toate limbile indoeuropene: ex. lat: sutus=cusut, ai;stoj=invizibil Sufixul –to- se ataseaza direct la radical Participiul perfect pasiv: În latina, atasat unor teme nominale, sufixul –to- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva: barbatus= cu barba, cornutus= cu coarne, etc. Ataşat unor teme verbale formează adjective (cu flexiune o/e, a, de tipul bonus, a, um) care exprima dobândirea de către referentul substantivului a unei calităţi derivate din acţiunea verbală sau participarea lui la aceasta: amatum= iubit Unele participii perfecte pasive se substantivizează: legatus= trimis, tectum= acoperiş Participiul perfect pasiv se păstrează in limbile romanice, atât prin formele care le continua pe cele latine, cât şi ca sistem de producere a altora noi: Participii in –t: rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it: detto, fatto, scritto participii in –s: rom: ars, dus, zis; it: chiuso, riso, fr. clos, mis Limbile romanice continuă şi sistemul latin de îmbinare a participiului latin perfect cu esse şi habere alcătuind astfel un nou perfect: perfectul compus: am mâncat, tu as mange, ho mangiato.

Diateza pasivă I Introducere Timpurile si modurile diatezei pasive sunt: 1. simple: timpurile derivate din tema prezentului, sufixele sunt aceleaşi ca si la desinenţa activa, ceea ce le diferenţiază sunt desinenţele care sunt cele ale desinenţei pasive 2. compuse: timpurile derivate din tema perfectului au forme compuse din: participiul perfect al verbului de conjugat + timpurile verbului sum, esse, fui (a fi) 3. desinenţele verbale pentru diateza pasiva sunt:

1

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z numărul

persoana

Diateza pasiva (timpurile din prezent)

Imperativ

singular

I II III

-or/-r -re/ris -tur

prezent -re -tor -tor

plural

I II III

-mur -mini -ntur

-mini -

viitor

-ntor

II. Modul de formare al timpurilor si modurilor: 1. Indicativul a. timpuri derivate din tema prezentului: Indicativ prezentul: tema prez + sufix 0 +desin: -or, -ris, -tur, / -mur, -mini, -ntur. (Trad.sunt iubit) Indicativ imperfect: tema prez + sufix: ba + desin: -or, -ris, -tur, / -mur, -mini, -ntur.(Trad. eram iubit) Indicativ viitor: tema prez - conj I, II +sufix: - b+i(-u-)+desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur (Trad. voi fi iubit) - conj III, IV+sufix: -a-, -e- + desin: -r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur b. timpuri derivate din tema perfectului: Indicativul perfect: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la prezent: sum, es, est, sumus, estis, sunt. (Traducere: am fost iubit) Mai mult ca perfectul: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la imperfect: eram, eras, erat, eramus, eratis, erant. (Traducere: fusesem iubit) Viitor anterior: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la viitor: ero, eris, erit, erimus, eritis, erunt. (Traducere: voi fi iubit) 2. Conjunctivul a. timpuri derivate din tema prezentului: Conjunctiv prez: tema prez - conj I +sufix: e + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur (Trad. sa fiu iubit) - conj I-IV +sufix: a + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur Conjunctiv imperf:tema prez + sufix –re- + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur (Trad. as fi iubit) b. timpuri derivate din tema perfectului: 1

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Conjuctiv perfect: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la conjunctiv prezent: sim, sis, sit, simus, sitis, sint (Trad sa fi fost iubit) Conjuctiv mmerf: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la conjunctiv imperfect: essem, esses, esset, essemus, esseti, essent (Trad as fi fost iubit) 3. Imperativul: a. timpuri derivate din tema prezentului: Imperativul prezent: tema prezentului+sufix 0 + desinenţe: -re -pers II sg (traducere: fii iubit) -mini -pers. II pl (traducere: fiti iubiţi) Imperativul viitor: tema prezentului+sufix 0 + desinenţe: -tor -pers II sg (traducere: sa fii iubit) -tor-pers III sg (traducere: sa fie iubit) -ntor -pers III pl (traducere: sa fie iubiţi) b. timpuri derivate din tema perfectului: nu exista la diateza pasivă

Formele nominale 4. Infinitivul a. timpuri derivate din tema prezentului: Infinitivul prezent: tema prezentului+sufix:-ri/-i+desinenţa 0; (traducere: a fi iubi, ca sunt iubit) Infinitivul viitor: supin + infinitivul prezent pasiv al verbului ire: iri. (traducere: ca voi fi iubit) b. timpuri derivate din tema perfectului: Infinitiv perfect: forma de acuzativ al participiului perfect pasiv + infinitivul prezent al verbului esse (traducere: a fi fost iubit, ca am fost iubit) 5. Participiul a. timpuri derivate din tema prezentului: nu exista la diateza pasiva b. timpuri derivate din tema perfectului: Participiul perfect pasiv: este un adjectiv verbal in –to, este alcatuit din radical + sufixul –to (Traducere: care a fost iubit) Sufixul –to este de data indo-europeana. In limba latina, atasat unor teme nominale, sufixul – to- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva: barbatus= cu barba, cornutus= cu coarne, etc. Ataşat unor teme verbale formează adjective (cu trei terminaţii, cu flexiune o/e pt masculin şi neutru si a pentru feminin, de tipul bonus, a, um) care exprimă dobândirea de către referentul substantivului a unei calităţi derivate din acţiunea verbală sau participarea lui la aceasta: amatum= iubit 1

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Unele participii perfecte pasive se substantivizează: legatus= trimis, tectum= acoperiş Participiul perfect pasiv se păstrează in limbile romanice, atât prin formele care le continua pe cele latine, cât şi ca sistem de producere a altora noi: Participii in –t: rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it: detto, fatto, scritto participii in –s: rom: ars, dus, zis; it: chiuso, riso, fr. clos, mis Limbile romanice continuă şi sistemul latin de îmbinare al participiului latin perfect cu esse şi habere alcătuind astfel un nou perfect: perfectul compus: am mâncat, tu as mange, ho mangiato. 6. Gerundivul: tema prezentului+sufix -nd+desinenţele: -us, -a, -um (traducere: care trebuie iubit, -a, care se cuvine iubit) Este un adjectiv verbal cu flexiune completă, care se declina ca adjectivele de prima clasa: ex.bonus, -a, -um. Exprima obligaţia, necesitatea, convenienta: amandus, -a, -um. Devine cu timpul participiul viitor. Observatii asupra diatezei pasive: 1. diateza pasiva poate exprima sensul pasiv propriu zis (subiectul suferă acţiunea): ex.: mitteris= tu eşti trimis 2. diateza pasivă poate exprima sensul reflexiv: liberamur= ne eliberăm 3. diateza pasivă poate exprima sensul impersonal: dicitur= se zice Verbele deponente: Exista in limba latina unele verbe care, deşi se conjugă numai la diateza pasivă, au doar sens activ. Ele se conjugă la toate modurile şi timpurile conjugării pasive, în afară de infinitivul viitor pasiv, care lipseşte. Aceste verbe au totuşi şi unele timpuri de la conjugarea activă: 1. infinitivul viitor 2. gerunziul 3. participiul prezent si viitor 4. supinul. Verbele semideponente: Există şase verbe semideponente. La timpurile derivate din tema prezentului se conjugă la diateza activă, iar la cele derivate din tema perfectului se conjugă la diateza pasivă (sunt deci doar pe jumătate deponente). Aceste verbe sunt: 1. Audeo, audere, ausus sum= a îndrăzni 2. Gaudeo, gaudere, gavisus sum= a se bucura 3. Soleo, solere, solitus sum= a obişnui 4. Fido, fidere, fisus sum= a se increde 5. Confido, confidere, confisus sum= a avea incredre 6. Diffido, diffidere, diffisus sum= a nu se increde Ultimele două verbe sunt compuşii lui fido, fidere, fisus sum. Verbele deponente şi semideponente nu au lăsat urme în limbile romanice pentru că au fost înlocuite cu verbele active corespunzătoare. Verbele neregulate 1

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Verbele neregulate sunt verbe ale căror moduri şi timpuri se formează de la rădăcini diferite. Verbele neregulate sunt: 1. sum , esse, fui= a fi refero, referre, retuli, relatum= a duce înapoi, a compusii lui sum, esse, fui: raporta, a aduce la cunoştinţa absum, abesse, afui= a fi departe, a lipsi suffero, sufferre, sustuli, sublatum= a pune sub, adsum, adesse, adfui= a fi de fata a suferi desum, deesse, defui= a lipsi transfero, transferre, transtuli, translatum= a obsum, obesse, obfui= a se opune, a vatama transporta, a purta peste praesum, praeesse, praefui= a fi in frunte 4. eo, ire, ivi (ii), itum = a merge possum, posse, potui= a putea compusii lui eo, ire, ivi (ii), itum: prosum, prodesse, profui= a fi de folos abeo, abire, abivi (ii), abitum = a pleca adeo, adire, adivi (ii), aditum = a merge la, a 2. volo, velle, volui= a vrea vizita compusii lui volo, velle, volui: circumeo, circumire, circumitum= a ocoli, a nolo, nolle, nolui= a nu vrea merge in jur malo, malle, malui= a prefera exeo, exire, exivi (ii), exitum = a ieşi 3. fero, ferre, tuli, latum= a purta, a a ineo, inire, inivi (ii), initum = a intra compusii lui fero, ferre, tuli, latum: pereo, perire, perivi (ii), peritum = a pieri affero, afferre,attuli, allatum= a aduce praetereo, praeterire, praeterivi, praeteritum= a aufero, auferre, abstuli, ablatum= a lua, a ridica trece peste, a trece pe lângă confero, conferre, contuli, collatum= a aduna prodeo, prodire, prodivi, proditum= a inainta defero, deferre, detuli, delatum= a duce, a redeo, redire, redivi (ii), reditum = a se înapoia denunţa transeo, transire, transivi (ii), transitum = a trece difero, diferre, distuli, dilatum= a amâna, a se dincolo, a traversa deosebi, a despărţi quaeo, quire, quivi, quitum= a putea effero, efferre, extuli, illatum= a scoate nequeo, nequire, nequivi, nequitum= a nu putea infero, inferre, intuli, illatum= a duce veneo, venire, venivi(veni), ventum (format din offero, offerre, obtuli, oblatum= a oferi, a pune venum-eo)= a fi vandut, in faţă ambio, ambire, ambivi, ambitum= a merge in praefero, praeferre, praetuli, praelatum= a duce jur- se conjuga regulat înainte, a duce înainte, a prefera 5. edo, edere, edi, esum= a mânca 6. fio, fieri, factus sum= a deveni

Conjugarea lor: 1. sum , esse, fui= a fi Verbul „esse” este cel mai neregulat din limba latina. Indicativ

Conjunctiv

Imperativ

Infinitiv

Participiu

1

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Prezent T E M A P Imperfect R E Z E N T U L Viitorul U I

sim=să fiu sis sit simus sitis sint essem (forem) aş fi esses (fores) esset (foret) essemus essetis essent (forent)

ero voi fi eris erit erimus eritis erunt

Perfectul

fui am fost fuisti fuit fuimus fuistis fuerunt

fuerim sa fi fost fueris fuerit fuerimus fueritis fuerint

Mai mult ca perfectul

fueram fusesem fueras fuerat fueramus fueratis fuerant fuero voi fi fost fueris fuerit fuerimus fueritis fuerint

fuissem as fi fost fuisses fuisset fuissemus fuissetis fuissent

T E M A P E R F E C T U L U I

sum =sunt es est sumus estis sunt eram eram eras erat eramus eratis erant

Viitor anterior

es fii! este fiţi!

esse a fi

esto sa fii! esto sa fie! estote sa fiti! sunto sa fie!

fore } futurum} futuram} futurum} futuros } futuras} futura } esse ca va fi ca vor fi

futurus care va fi futura futurum

fuisse a fi fost ca a fost ca au fost

2

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Indicativ fer o fer s fer t fer i mus fer tis fer u nt (duc) Imperfect fer e ba m fer e ba s fer e ba t fer e ba mus fer e ba tis fer e ba nt (duceam) Viitorul fer a m fer e s fer e t fer e mus fer e tis fer e nt (voi duce)

Conjunctiv fer a m fer a s fer a t fer a mus fer a tis fer a nt (sa duc) fer re m fer re s fer re t fer re mus fer re tis fer re nt (aş duce)

Perfectul

tul erim sa fi iubit tul eris tul erit tul erimus tul eritis tul erint tul issem tul isses tul isset tul issemus tul issetis tul issent ( as fi iubit)

Prezent

T E M A P R E Z E N T U L U I

T E M A P E R F E C T U L U I

Mai mult ca perfectul

Viitor anterior

tul i tul isti tul it tul imus tul istis tul erunt (am dus) tul eram tul eras tul erat tul eramus tul eratis tul erant (dusesem) tul ero tul eris tul erit tul erimus tul eritis tul erint (voi fi dus)

Imperativ fer du! ferte duceţi!

Infinitiv ferre a duce

Participiu ferens ferentis care duce, ducand

ferto sa duci! ferto sa duca! fertote sa duceţi! ferunto sa ducă!

laturum, am, um esse ca va duce laturos, as, a esse ca vor duce

laturus latura laturum care va duce

tul isse

Supin latum latu pentru a duce de dus

a fi dus ca a dus

2

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

II. tabele gramaticale TABELE GRAMATICALE

Substantivul Caz N. Ac. G. D. Abl.

Declinarea I Singular Plural aqua aquam aquae aquae aqua

aquae aquas aquarum aquis aquis

Declinarea II Masculin Neutru Singular Plural Singular Plural dominus domini scutum scuta dominum dominos scutum scuta domini dominorum scuti scutorum domino dominis scuto scutis domino dominis scuto scutis

Declinarea III Caz

Imparisilabica

Parisilabica

Masculin Neutru Feminin Neutru Singular Plural Singular Plural Singular Plural Singular Plural N. consul consules nomen nomina avis aves mare maria Ac. consulem consules nomen nomina avem aves mare maria G. consulis consulum nominis nominum avis avium maris marium D. consuli consulibus nomini nominibus avi avibus mari maribus Abl. consule consulibus nomine nominibus ave avibus mari maribus Caz N Ac. G. D. Abl.

Declinarea a IV Masculin Neutru Singular Plural Singular Plural sensus sensus genu genua sensum sensus genu genua sensus sensuum genus genuum sensui sensibus genu(i) genibus sensu sensibus genu genibus

Declinarea V Singular dies diem dies diei die

Plural dies dies dierum diebus diebus

2

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Verbul Conjugarea I T E M A P R E Z E N T U L U I

Conjunctiv am e m să iubesc am e s am e t am e mus am e tis am e nt ama re m aş iubi ama re s ama re t ama re mus ama re tis ama re nt

Perfectul

amav erim sa fi iubit amav eris amav erit amav erimus amav eritis amav erint amav issem as fi iubit amav isses amav isset amav issemus amav issetis amav issent

T E M A P E R F E C T

Diateza activă

Indicativ Prezent am o iubesc ama s ama t ama mus ama tis ama nt Imperfect ama ba m iubeam ama ba s ama ba t ama ba mus ama ba tis ama ba nt Viitorul ama b o voi iubi ama b i s ama b i t ama b i mus ama b i tis ama b unt

Mai mult ca perfectul

amav i am iubit amav isti amav it amav imus amav istis amav erunt amav eram iubisem amav eras amav erat amav eramus amav eratis amav erant

Imperativ ama iubeşte! amate iubiţi!

Infinitiv amare a iubi

Participiu amans amantis care iubeste, iubind

amato sa iubesti! amato sa iubeşti! amatote sa iubiţi! amanto sa iubească!

amaturum, am, um esse ca va iubi amaturos, as, a esse ca vor iubi

amaturus amatura amaturum care va iubi

amavisse

Supin amatum amatu pentru a iubi de iubit

a fi iubit ca a iubit

Gerunziu

2

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z U L U I

Viitor anterior

amav ero voi fi iubit amav eris amav erit amav erimus amav eritis amav erint

G. amandi = de a iubi D. amando = spre a iubi Ac. (ad) amandum = pentru a iubi Abl. amando = iubind

Conjugarea I Prezent T E M A P Imperfect R E Z E N T U Viitorul L U I

Perfectul T E M A P

Indicativ am or =sunt iubit ama ris ama tur ama mur ama mini ama ntur ama ba r eram iubit ama ba ris ama ba tur ama ba mur ama ba mini ama ba ntur ama b or voi fi iubit ama b e ris ama b i tur ama b i mur ama b i mini ama b untur amatus, -a , um sum es est amati, -ae , -a sumus estis sunt

Diateza pasivă Conjunctiv am e r=să fiu iubit am e ris am e tur am e mur am e mini am e ntur ama re r aş fi iubit ama re ris ama re tur ama re mur ama re mini ama re ntur

amatus, -a , um sim sis sit amati, -ae, a simus sitis sint

Imperativ amare fii iubit! ama mini fiţi iubiţi!

Infinitiv amari a fi iubit

Participiu

amator sa fii iubit! amator sa fie iubit! amantor sa fie iubiţi!

amatum iri că va fi iubit

Adjectiv verbal amandus, a , um care va fi iubit, care trebuie iubit amatus amata amatum iubit, iubită

amatum, -am, um esse că a fost iubit amatos, -as, a esse că au fost iubiţi

2

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z E R F E C T U L U I

Mai mult ca perfectul

Viitor anterior

amatus, -a , um eram eras erat amati, ae, a eramus eratis erant amatus, -a , um ero eris erit amati, ae, a erimus eritis erunt

amatus, -a , um essem esses esset amati, ae, a essemus essetis essent

Conjugarea a II-a Indicativ Prezent move o mişc T move s E move t M move mus A move tis move nt P Imperfect move ba m R mişcam E move ba s Z move ba t E move ba mus N move ba tis T move ba nt U move b o L Viitorul voi mişca U move b i s I move b i t move b i mus move b i tis move b unt

Diateza activă Conjunctiv move a m să mişc move a s move a t move a mus move a tis move a nt move re m aş mişca move re s move re t move re mus move re tis move re nt

Imperativ move mişcă! move te mişcaţi!

Infinitiv move re a mişca

Participiu move ns move ntis care mişcă, mişcând

moveto sa mişti! moveto sa mişti! movetote sa mişti! movento sa mişte!

moturum, am, um esse că va mişca moturos, as, a esse că vor mişca

moturus motura moturum care va mişca

2

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Perfectul T E M A P E R F E C T U L U I

Mai mult ca perfectul

Viitor anterior

mov i am mişcat mov isti mov it mov imus mov istis mov erunt mov eram mişcasem mov eras mov erat mov eramus mov eratis mov erant mov ero voi fi mişcat mov eris mov erit mov erimus mov eritis mov erint

mov erim să fi mişcat mov eris mov erit mov erimus mov eritis mov erint mov issem aş fi mişcat mov isses mov isset mov issemus mov issetis mov issent

movisse a fi mişcat că a mişcat

T E M A

P Imperfect R E Z E N T Viitorul U L U I

Indicativ move or = sunt mişcat move ris move tur move mur move mini move ntur move bar= eram mişcat move ba ris move ba tur move ba mur move ba mini move ba ntur move b or voi fi mişcat move b e ris move b i tur move b i mur move b i mini move b untur

motum motu pentru a mişca de mişcat

Gerunziu G. movendi = de a mişca D. movendo = spre a mişca Ac. (ad) movendum = pentru a mişca Abl. movendo = mişcând

Conjugarea a II-a Prezent

Supin

Diateza pasivă Conjunctiv move ar = să fiu mişcat move a ris move a tur move a mur move a mini move a ntur move re r =aş fi mişcat move re ris move re tur move re mur move re mini move re ntur

Imperativ move re fii mişcat! move mini fiţi mişcaţi!

Infinitiv move ri a fi mişcat

Participiu

movetor sa fii mişcat! movetor sa fie mişcat! moventor sa fie mişcaţi!

motum iri adjectiv că va fi mişcat verbal movendus, a um care va fi mişcat

2

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Perfectul T E M A P E R F E C T U L U I

Mai mult ca perfectul

Viitor anterior

motus, a, um sum es est moti, ae, a sumus estis sunt motus, a, um eram eras erat moti, ae, a eramus eratis erant motus, a, um ero eris erit moti, ae, a erimus eritis erunt

motus, a, um erim eris erit moti, ae, a erimus eritis erint motus, a, um essem esses esset moti, ae, a essemus essetis essent

Conjugarea a III-a consonantică Prezent T E M A P Imperfect R E Z E N

Indicativ vinc o = înving vinc i s vinc i t vinc i mus vinc i tis vinc unt vinc eba m învingeam vinc eba s vinc eba t vinc eba mus vinc eba tis vinc eba nt

Conjunctiv vinc a m=să înving vinc a s vinc a t vinc a mus vinc a tis vinc a nt vince re m aş învinge vince re s vince re t vince re mus vince re tis vince re nt

motum, am, um esse motos, as, a esse a fi mişcat că a mişcat

motus mota motum mişcat mişcată

Diateza activă Imperativ Infinitiv vinc e vinc e re învinge! a învinge vinc i te învingeţi !

Participiu vinc e ns vinc e ntis care învinge, învingând

2

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z T Viitorul U L U I

Perfectul T E M A P E R F E C T U L U I

Mai mult ca perfectul

Viitor anterior

vinc a m voi învinge vinc e s vinc e t vinc e mus vinc e tis vinc e nt vic i am învins vic isti vic it vic imus vic istis vic erunt vic eram învinsesem vic eras vic erat vic eramus vic eratis vic erant vic ero voi fi învins vic eris vic erit vic erimus vic eritis vic erint

vincito să învingi! vincito să învingă! vincitote să învingeţi! vincinto să învingă! vic erim să fi învins vic eris vic erit vic erimus vic eritis vic erint vic issem aş fi învins vic isses vic isset vic issemus vic issetis vic issent

a fi învins că a învins

T E M A

Indicativ vinc or = sunt învins vinc e ris vinc i tur vinc i mur vinc i mini vinc untur

victurus victura victurum care va învinge

Supin victum victu pentru a învinge de învins

Gerunziu G. vincendi = de a învinge D. vincendo = spre a învinge Ac. (ad) vincendum = pentru a învinge Abl. vincendo = învingând

Conjugarea a III-a consonantică Prezent

victurum, am, um esse că va învinge victuros, as, a esse că vor învinge vicisse

Conjunctiv vinc ar=să fiu învins vinc a ris vinc a tur vinc a mur vinc a mini vinc a ntur

Diateza pasivă Imperativ vinc ere fii învins! vinc i mini! fiţi învinşi!

Infinitiv vinc i a fi învins

Participiu vinc e ns vinc e ntis care învinge, învingând

2

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Imperfect P R E Z E N T Viitorul U L U I Perfectul T E M A P E R F E C T U L U I

Mai mult ca perfectul

Viitor anterior

vinc eba r eram învins vinc eba ris vinc eba tur vinc eba mur vinc eba mini vinc eba ntur vinc a r voi fi învins vinc e ris vinc e tur vinc e mur vinc e mini vinc e ntur victus, a, um sum es est victi, ae, a sumus estis sunt victus, a, um eram eras erat victi, ae, a eramus eratis erant victus, a, um ero eris erit victi, ae, a erimus eritis erunt

vince re r aş fi învins vince re ris vince re tur vince re mur vince re mini vince re ntur vincitor ! să fii învins! vincitor! să fie învins! vincuntor! să fie învinşi! victus, a, um sim sis sit victi, ae, a simus sitis sint victus, a, um essem esses esset victi, ae, a essemus essetis essent

Conjugarea a III-a vocalică Indicativ

victurum iri adjectiv că va fi verbal învins vincendus, a, um care va fi învins victum, am, um esse că fost învins victos, as, e esse că au fost învinşi

victus victa victum învins, învinsă

Diateza activă Conjunctiv

Imperativ

Infinitiv

Participiu

2

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Prezent

T E M A P R E Z E N T U L U I

capi o = iau capi s capi t capi mus capi tis capi unt Imperfect capi eba m luam capi eba s capi eba t capi eba mus capi eba tis capi eba nt Viitorul capi a m voi lua capi e s capi e t capi e mus capi e tis capi e nt

capi a m = să iau capi a s capi a t capi a mus capi a tis capi a nt cape re m aş lua cape re s cape re t cape re mus cape re tis cape re nt

Perfectul

cep erim să fi luat cep eris cep erit cep erimus cep eritis cep erint cep issem aş fi luat cep isses cep isset cep issemus cep issetis cep issent

T E M A P E R F E C T U L U I

Mai mult ca perfectul

Viitor anterior

cep i am luat cep isti cep it cep imus cep istis cep erunt cep eram luasem cep eras cep erat cep eramus cep eratis cep erant cep ero voi fi luat cep eris cep erit cep erimus cep eritis cep erint

ia! cap i te luaţi!

capito să iei! capito să ia! capitote să luaţi! capiunto să ia!

cap e re a lua

capi e ns capi e ntis care ia, luând

capturum, am, um esse că va lua capturos, as, a esse că vor lua

capturus captura capturum care va lua

cepisse

Supin captum captu pentru a lua de luat

a fi luat că a luat

Gerunziu G. capiendi = de a lua D. capiendo = spre a lua Ac. (ad) capiendum = pentru a lua Abl. capiendo = luând

Conjugarea a III-a vocalică Indicativ

cap e

Diateza pasivă Conjunctiv

Imperativ

Infinitiv

Participiu 3

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Prezent

T E M A P R E Z E N T U L U I

T E M A P E R F E C T U L U I

capi or = sunt luat capi ris capi tur capi mur capi mini capi untur Imperfect capi ebar eram luat capi eba ris capi eba tur capi eba mur capi eba mini capi eba ntur Viitorul capi ar voi fi luat capi e ris capi e tur capi e mur capi e mini capi e ntur Perfectul captus, a um sum es est capti, ae, a sumus estis sunt Mai mult captus, a um ca eram perfectul eras erat capti, ae, a eramus eratis erant Viitor captus, a um anterior ero eris erit capti, ae, a erimus eritis erunt

capi ar = să fiu luat cap ere capi a ris fii luat! capi a tur cap i mini capi a mur fiţi luaţi! capi a mini capi a ntur cape re r aş fi luat cape re ris cape re tur cape re mur cape re mini cape re ntur capitor să fii luat! capitor să fie luat! capiuntor să fie luaţi!

cap i

capturum iri că va fi luat

adjectiv verbal capiendus, a ,um care va fi luat

captus, a um sim sis sit capti, ae, a simus sitis sint captus, a um essem esses esset capti, ae, a essemus essetis essent

captum, am, um esse că a fost luat captos, as, a esse că au fost luaţi

captus, capta captum luat, luată

a fi luat

3

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Conjugarea a IV-a Prezent T E M A P Imperfect R E Z E N T U Viitorul L U I

Perfectul T E M A P E R F E C T

Mai mult ca perfectul

Diateza activă

Indicativ audi o =aud audi s audi t audi mus audi tis audi unt audi eba m auzeam audi eba s audi eba t audi eba mus audi eba tis audi eba nt audi a m voi auzi audi e s audi e t audi e mus audi e tis audi e nt

Conjunctiv audi a m = să aud audi a s audi a t audi a mus audi a tis audi a nt audi re m aş auzi audi re s audi re t audi re mus audi re tis audi re nt

audiv i am auzit audiv isti audiv it audiv imus audiv istis audiv erunt audiv eram auzisem audiv eras audiv erat audiv eramus audiv eratis audiv erant

audiv erim să fi auzit audiv eris audiv erit audiv erimus audiv eritis audiv erint audiv issem aş fi auzit audiv isses audiv isset audiv issemus audiv issetis audiv issent

Imperativ audi auzi! audi te auziţi!

Infinitiv audi re a auzi

Participiu audi e ns audi e ntis care aude, auzind

audito să audă! audito să audă! auditote să auziţi! audiunto să audă!

auditurum, am, um esse că va auzi audituros, as, a esse că vor auzi

auditurus auditura auditurum care va auzi

audivisse

Supin auditum auditu pentru a auzi de auzit

a fi auzit că a auzit

Gerunziu

3

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z U Viitor L anterior U I

audiv ero voi fi auzit audiv eris audiv erit audiv erimus audiv eritis audiv erint

G. audiendi = de a auzi D. audiendo = spre a auzi Ac. (ad) audiendum = pentru a auzi Abl. audiendo = auzind

Conjugarea a IV-a T E M A

Prezent

P Imperfect R E Z E N T Viitorul U L U I Perfectul T E M A P

Indicativ audi or =sunt auzit audi ris audi tur audi mur audi mini audi untur audi eba r=eram auzit audi eba ris audi eba tur audi eba mur audi eba mini audi eba ntur audi a r =voi fi auzit audi e ris audi e tur audi e mur audi e mini audi e ntur auditus, a, um sum es est auditi, ae, a sumus estis sunt

Diateza pasivă Conjunctiv audi a r = să fiu auzit audi a ris audi a tur audi a mur audi a mini audi a ntur audi re r = aş fi auzit audi re ris audi re tur audi re mur audi re mini audi re ntur

auditus, a, um sim sis sit auditi, ae, a simus sitis sint

Imperativ audire! fii auzit! audi mini! fiţi auziţi!

Infinitiv audi ri a fi auzit

auditor să fii auzit! auditor să fie auzit! audiuntor să fie auziţi!

auditum iri că va fi auzit

Participiu

adjectiv verbal audiendus, a , um care va fi auzit auditum, am auditus ,um esse audita că a fost auditum auzit auzit auditos, as, auzită a esse că au fost auziţi

3

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z E R F E C T U L U I

Mai mult ca perfectul

Viitor anterior

auditus, a, um eram eras erat auditi, ae, a eramus eratis erant auditus, a, um ero eris erit auditi, ae, a erimus eritis erunt

auditus, a, um essem esses esset auditi, ae, a essemus essetis essent

III. Aplicaţii La substantiv: Civis Romanus sum. (sunt cetăţean roman) Hic homo civis Romanus est.(acest om este cetăţean roman) Civis Rimanus es? (eşti cetăţean roman?) Civis Romanus sum. (sunt cetăţean roman) Gaius(praenomen) Iulius(nomen) Caesar(cognomen) Gaii filius (fiul lui Gaius) Marcus (praenomen) Tullius(nomen) Cicero (cognomen) Marci filius (fiul lui Marcus) Tullia Marci filia (Tulia, fiica lui Marcus) Gaius Iulius Caesar + Aurelia │ Gaius Iulius + Cornelia Caesar (imperator) │ Iulia 3

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Verificaţi afirmaţiile de mai jos pornind de la arborele genealogic de mai sus: 1. Gaius Iulius Caesar, Gaii filius fuit imperator(G.I.C., fiul lui Gaius a fost împărat). 2. Gaius Iulius Caesar, imperator fuit Gaii filius (G.I.C. a fost fiul împăratului Gaius). 3. Aurelia Gaii Iulii Caesaris mater est (Aurelia est mama lui Gaius Iulius Caesar). 4. Aurelia imperatoris mater fuit (Aurelia a fost mama împăratului). 5. Iulia Aureliae mater fuit (Iulia a fost mama Aureliei). 6. Gaius Iulius Caesar Gaii et Aureliae filius fuit (G.I.C a fost fiul lui Gaius si Aureliei) 7. Iulia Corneliae et Gaii filia fuit (Iulia a fost fiica Corneliei si a lui Gaius). 8. Cornelia Aureliae soror fuit (Cornelia a fost sora Aureliei). 9. Cornelia est Caesaris uxor et Iuliae mater (Cornelia est soţia lui Caesar si mama Iuliei) Caesaris uxor Iulia est (Iulia este soţia lui Caesar). La adjectiv: Traduceţi: Scipio Nasica censor factus gravem se ac severum praebuit. Cum equitum censum ageret, equitem quendam vidit obesum et pinguem, equum vero eius macru met strigosum. „ cur, inquit censor, es tu quam equus pinguior?” - „ quoniam, respondit eques, ego me ipse curo, equum vero sevus”. Graviter damnatus est ille eques.(Aulus Gellius, Noctes Attiquae, IV, 20, 11) La verb: A. Traduceţi: 1. Laudo, laudamus facta Alexandri Magni = laud, laudam faptele lui A.c.M. 2. Cicero proconsulem Verrem accusavit =C l-a acuzat pe proconsulul V 3. Pulchri versus aures Atheniensium delectabant=versuri frumoase desfatau urechile atenienilor (pulcher(3), versus(4), auris,is, atheniensis(2) 4. Litterae adulescentiam ornabunt, senectutem delectabunt=literatura va infrumuseta tineretea, va desfata batrinetea (littera(I), la pl=literatura, scrisoare, adulescentia(I), orno(I), senectus, utis, delecto(I) 5. Graeci partem praedae deis dabant=grecii dadeau zeilor o parte din prada (graecus(II), pars, partis, praeda(I), deus(II) 6. „Pueri, dicebat suis filiis pigris pater muribundus, fodite campum et magnus thesaurus erit vestri laboris praemiun; is continet divitias quae vestra desideria satiabunt. Iuvenes oboedientes campus foderunt avidi thesaurum quaerentes. Hunc non reperuerunt, sed mox creverunt plantas fructusque qui opulentas segetes promittebant. „Iste thesaurus est quem pater noster pollicitus est“, dixit unus ex iis. =copii, zicea un tata muribund fiilor sai lenesi, sapati cimpul si o mare comoara va fi recompensa muncii voastre; el contine bogatii care vor satisface dorintele voastre. Copiii ascultatori, au sapat cimpul cautind lacomi comoara. Pe aceasta ei n-au descoperit-o, dar curind au crescut plantele si fructele care promiteau o recolta bogata. Aceasta este comoara pe care tatal nostru ne-a promis-o, a zis unul dintre ei. 3

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z Puer(II), piger(III), muribundus(II), fodio(III), campus(II), thesaurus(II), praemium(II), is(acesta), contineo(II), divitiae, arum=bogatii, satio(I), desiderium(II), iuvenis, is, oboediens, ntis, quaero(III), hunc(pe ac), reperio, ire, ui, mox=curind, cresco, ere, evi, planta(I), fructus(IV), seges, etis(recolta), promitto(III), opulentus(III), polliceor, eri, citus sum(a promite) B. completaţi tabelele: Esse dicere ducere Castigare Ponere Dare Habere Mittere Videre Venire

1.ducere 2.amare 3. audire 4. respondere 5. clamare 6. sentire 7. acciperre 8. ferre 9. scire 10.

Sum Dico Duco Castigo pono Do

fui dixi duxi

fuerunt

erat ducebat

castigaverunt posuerunt dederunt habui misi vidi

ponebant dabat habebant videbat veniebat

venerunt

ducit

erant dicebant

ducunt amant

duxit

duxerunt amaverunt

audit sentiunt accipit fert scit ponit

clamavit sensit accepit

ferunt

responderunt clamaverunt tulerunt

scivit posuit

C. Gasiţi intrusii si justificati-va raspunsul: 1. posuit-obsedit-dixit-scripsit-considit(e prez, celel. pf, pers.III) 2. curo-curro-do-scio-filio(e abl, celel. vb) 3. misit-sensit-vici-capit-fuit(persI, perf., celel. III) 4. veni-vidi-vici-duci-iussi(e D, subst, celel vb pf) 5. cura-homo-ministro (e N, celel. D-abl sg) 6. ducum-mundum-civem-curam (e G. pl de la dux, is, celel Ac. Sg) 7. miles-equites-hostes (e N sg, celel. Ac pl); eques, itis=calaret/ equus, i=cal 8. victorum-ministrorum-duci (G sg,celel G pl) 9. filii-generi-duci (e D sg, celel G sg.) 3

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 10. labores-iniuriae-civi-lupi (e D sg. celel N pl) D. Transformati dupa model: 1. Bis vincit qui se vincit/pl.vincunt(prez, 3 sg/pl) 2. Bis vicit qui se vicit/pl. Vicerunt (perf. 3sg/pl) 3. Bis vincet qui se vincet/pl.vincent (viit. 3sg/pl) 4. Bis vincebat qui se vincebat/pl.vincebant(imperf.3sg/pl) 1. (dat)/pl.dant 2. Bis dedit qui celeriter dedit./pl. dederunt 3. (dabit)/pl.dabunt 5. (dabat)/pl.dabant 1. Alexander Magnus a matre epistolam accipit/pl accipiunt 2. accepit/pl. acceperunt 3. accipiet/accipient 4. accipiebat/accipiebant

Diateza pasivă A. Traduceţi urmatorul text si analizati cuvintele subliniate: Diagoras Rhodius tres filios habuisse dicitur, unum pugilem, alterum pancratistem, tertium luctatorem: eos omnes vidit vincere Olympiae eodem die. Cum ibi eum tres adulescentes, coronis suis in caput patris positis, amplecterentur populusque in eum flores iaceret, ibidem in stadio, inspectante populo, animam efflavit. (Aullus –Gellius, Noctes Atticae, III, 15) Vocabular: a observa, a privi Aler, altera, alterum= altul, cel de-al doilea Ibi= acolo Anima, ae= suflet, suflu Stadium, ii = stadium, arena, intrecere Atticus, a, um = din Atica (provincie a Athenei) Iacio, iacere, ieci, iactum=a arunca, a azvarli Pugil, pugilis= boxer Amplector, amplecti, plexus sum= a imbratisa, Pancratistes= pancratis, atlet care lupta si boxeazaa cuprinde Luctator, luctatoris=luptator Adulescens, ntis = adolescent Olympia, ae= Olimpia (oras din Grecia) Ibidem=chiar acolo Idem, eadem, idem=acelasi, aceeasi Efflo, are, avi, atum=a da afara sufland, a varsa, Inspecto, are, avi, atum= a vedea, a se uita la, Animam efflare= a-si da sufletul 3

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z B. Transformati propozitiile dupa model si traduceti-le: Diagoras tres filios habuisse dicitur. Diagoras tres filios habuisse dicebatur Diagoras tres filios habere dicebatur 1. Capta urbe, domina servos appelllavisse dicebatur. 2. Adulescens in stadio vicisse dicitur. 3. Adulescens in stadio vincere dicebatur.

4. Alexander Magnus potionem bibisse dicebatur. 5. Alexander Magnus epistolas matri legisse dicebatur. 6. Siccenses gentem esse avidam vini dicebatur. 7. Milites vinum ab imperatore accepisse dicuntur. 8. Caesar in primam aciem procedure dicebatur. 9. Tullia cum matre epistolam Marci legere dicebatur. 10. Caesar cum centurionibs in prima acie fuisse dicitur.

IV. Teste grilă Traduceti si alegeti varianta corecta (10 puncte trad., cate 5 puncte varianta corecta): 1 dicebat autem et parabolam ad illos quoniam oportet semper orare et non deficere Dicebat Orare 1.prezent 1.infinitiv perfect 2.imperfect 2.conjuctiv imperfect 3.viitorul 3. infinitiv prezent Alegeti varianta corecta(5 puncte varianta corecta): 2. dicens iudex quidam erat in quadam civitate qui Deum non timebat et hominem non verebatur Dicens Timebat 1.participiu prezent 1. viitor, II, sg 2.gerunziu 2. imperfect II, sg 3.gerundiv 3. imperfect III, sg Traduceti si alegeti varianta corecta (10 puncte trad., cate 5 puncte varianta corecta): 3

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 3. vidua autem quaedam erat in civitate illa et veniebat ad eum dicens vindica me de adversario meo Veniebat Vindica 1.imperfect, pers III, pl 1.infinitiv prezent 2.imperfect, pers III, sg 2.indicativ prezent, pers III sg 3.viitor, pers III, sg 3. imperativ, prezent, pers II sg Alegeti varianta corecta (5 puncte varianta corecta): 4. autem dixit intra se et si Deum non timeo nec hominem revereor Dixit Timeo 1.conj III, prezent, pers III, sg 1. conj II, prezent, pers I sg 2.conj III, perfect, pers III, sg 2. conj III, prezent, pers I sg 3.conj II, perfect, pers II sg 3. conj I, perfect, pers II pl 5. tamen quia molesta est mihi haec vidua vindicabo illam ne in novissimo veniens suggillet me Vindicabo Suggillet 1.prezent, pers III sg 1.viitor, pers III sg 2.imperfect, pers I sg 2.conjunctiv, pers III sg 3.viitor, pers I sg 3. prezent, pers II sg 1. cum se formeaza conjunctivul imperfect si cel mai mult ca perfect si cum se traduc (5 puncte pt fiecare) 2. formati conjunctivul prezent, conj perfect de la amo, are, amavi, amatum si traduceti (5 puncte pt fiecare ) +10 puncte din oficiu

1. Alegeti varianta corecta: In principio(la inceput) erat Verbum(Cuvantul) et Verbum erat apud Deum(la Dumnezeu) et Deus erat Verbum In principio a) N sg, b) abl sg, c) D. sg Erat a). ind. Prezent, pers III sg, b) imperfect, pers III sg c) perfect, pers III pl Deum a) N sg, b) Ac pl c) Ac sg In ipso vita(viata) erat et vita erat lux hominum vita a) decl I, N sg; b) decl II, N sg; c) decl III, Ac. sg lux 3

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z a) subst. Decl I, Ac sg; b) pronume; c) subst. Decl III, N sg. hominum a) decl II, Ac pl; b) decl III, G pl; c) decl II, G. pl Et lux in tenebris(intuneric) lucet (a straluci) et tenebrae eam non conprehenderunt. In tenebris a) decl I, abl pl b) decl III, abl sg; c) decl II, G. sg lucet a) imperfect, pers III, sg; b) indicativ prezent, pers III, sg; c) perfect, pers. III pl 2. Declinati subst. Vita, ae la G pl si Ac sg

A. Completaţi tabelul următor: (fiecare linie corecta are 2 pcte: total 20 pcte) 1.filia filiae fiica 2.Marcus Marcus 3.mater 4.soror 5. servi 6. amicus 7. fillii 8. curae grija 9. lupus

4

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 10.

domini

B. Traduceti (fiecare are 4 pcte): 40pcte

C. Alegeţi varianta corecta: (fiecare are 2.50 pcte) =10 pcte 1. Domina sine….. ad praetorem venit. 1. Marcus fratri salutem dicit. a. servi 2. Homo homini lupus est. b. sevis 3. Marci uxor Heluiae salutem dicit. c. servorum 4. Tulliae mater aquam bibit. 2. Servi…… in urbem ducunt. 5. Bis dat qui dat celeriter. a. dominorum 6. Bis vincit qui se vincit. b. dominos 7. Fortes fortuna adiuvat. c. dominis 8. Canis sine dentibus latrat. 3. Marcus Tullius Cicero cum… generum 9. Vasa inania plurimum sonant. vidit. 10. Frater filium videt et ad urbem a. filia(nominativ) ducit. b. filia(ablativ) c. filiam 4. Cicero…. epistolas scribit. a. filium b. filiae c. fratri

D. Declinati expresiile urmatoare la cazurile indicate si traduceti: Fiecare are 5 pcte: total 20 pcte N. sg. G. sg. Ac. sg. ira magna N. pl. G. pl. Abl. pl. lupi avidi

traducere manie mare lupi lacomi

10 pcte oficiciu •

1. Completaţi tabelul următor: miles militis filia Marcus homo mater soror civis servi minister

soldatul Marcus

4

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z fillii curae

grija

2. Gasiti formele care lipsesc si traduceti: amare – a iubi amo – eu iubesc monere – a atrage atenţia moneo – eu atrag atenţia vincere vinco audire dicere - eu zic docere – a invata (pe cineva) ponere – a pune clamare – a striga - a scrie scribo moveo – a mişca dare respondere respondeo reddere - a înţelege intelligo sentire – a simţi, a percepe - eu simt, eu percep esse – a fi mittere - a veni scire – a şti

- eu sunt

amant – ei iubesc - ei înving audiunt dicunt ponunt clamant scribunt movent reddunt – ei restituie intelligunt tenent - ei sunt veniunt -

scio -

3. Completaţi tabelul după model: esse –a fi sum imperare – a porunci docere – a invata (pe altul) invenire – a gasi dicere dico - a trimite mitto

est

sunt

mittunt

4. Completaţi spatiile goale din tabelele următoare: nominativ leo lupus ignis cura minister

genitiv leonis lupi ignis curae ministri

traducere leu lup

acuzativ

grija servitor 4

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z frater Tullia vir nominativ urbs amicus centurio Romulus civis lapis mater gener

servi hominis

om

viri

barbat

genitiv

traducere oras

acuzativ urbem iniuriam

centurion

centurionem

cetatean piatra

lapidem

ginere

generum

iniuriae amici

dativ urbi iniuriae

civi

epistolae matris

5. Alegeţi varianta corecta: 1. Frater …..videt et ad urbem ducit. a. filo b. filii c. filium 2. Servus vinum ….. bibit a. dominus b. dominum c. domino d. domini 3. Terentia …. Aquam dat. a. Marco b. Cicero c. Tulliae d. Heluia e. Quinti 4. …. Pater et mater amant. a. filia b. filiae c. filiam 5. Gaius Iulius Caesar….. uxorem ducit a. Cornelia b. Corneliam c. Corneliae 6. Iulia Caesaris et Corneliae….. est a. filia 4

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z b. filiam c. filiae 7. Marcus Tullius Cicero, consul filius, …..videt. a. soror b. sorori c. sororis d. sororem 8. Marcus Tullius Cicero…. celeriter respondet a. filiam b. filii c. filium 9. Pater matri epistolam ….. legit a. filio b. filii c. filium 10. Marcus ad….uxorem celeriter currit. a. filio b. patrem c. fratris 6. Completaţi tabelele următoare si traduceţi după modelul oferit de prima linie: esse dicere ducere castigar curare celare dare habere videre mittere curere venire ponere obsidere procedere detrahere

sum dico duco castigo curo

ducere amare monere vincere

ducit amat monet vincit

do habeo

fui dixi duxi castigavi curavi celavi habui vidi misi

curro

eu am fost eu am zis

castigaverunt curaverunt eu am ascuns dederunt habuerunt eu am trimis eu am alergat

pono

cucurrerunt posuerunt

obsedi procedo detraho

fuerunt dixerunt

detraxi

ducunt amant

eu am asediat eu am inaintat eu am tras jos, am smuls

duxit amavit

processerunt

duxerunt amaverunt

4

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z audire capere clamare respondere tenere

audit capit clamavit tenuit posuit

ponit scribunt scire procedere sentire accipere ferre

scit

scripserunt scivit

procedunt sentiunt accipit fert

clamaverunt responderunt

processerunt sentit accepit

ferunt

tulerunt

7. Alegeţi varianta corecta: 1. ….Caesar vidit. a. hostis b. hostes c. hostium 2. Domina sine….. ad praetorem veniebat. a. servi b. sevis c. servorum 3. Servi…… in urbem duxerunt. a. dominorum b. dominos c. dominis 4. Cum centuriones aquam dant, ….. ira non considit. a. milites b. militum c. milite 5. Marcus Tullius Cicero cum… generum videbat. a. filia(nominativ) b. filia(ablativ) c. filiam 6. ….. imperatori vinum dederunt. a. centurioni b. ministri c. eques 7. Cicero…. epistolas scribit. a. filium b. filiae c. fratri 8. Veste deposita, Alexander Magnus ad ……. cucurrit. a. hostium b. fluvium 4

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z c. aquarum 9. …….. in muris currentibus, praetor rem esse in angusto dixit. a. lupis b. hostis c. ducis d. lapidibus 10. Urbe capta, cives rem…… esse in angusto sciebant. a. legatum b. ducum c. servos. 8. Declinaţi expresiile următoare la cazurile indicate şi traduceţi: N. sg. ira magna gens avida civis Romanus

G. sg.

N. pl. lupi avidi fures captivi

G. pl.

itinera magna

itinerum magnorum

Ac. sg.

traducere manie mare

Abl. pl.

traducere lupi lacomi

gentis avidae

furibus captivis castris relictis

Alegeţi varianta corectă: (Luca 15:11-13) Homo quidam habuit duos filios homo a) decl I, masc, N. sg; b) decl III, masc. N. sg; c) decl II Ac. Sg duos a) pronume b) numeral cardinal c) substantiv d) numeral ordinal filios a) decl II, Ac. Pl; b) decl III, G. pl, c) decl I, D. pl Et dixit adulescentior ex illis patri: pater da mihi portionem substantiae quae me contingit et divisit( divido = a imparti) illis substantiam(averea) Dixit a) imperfect, pers. III, sg; b) perfect, pers. III, sg.; c) prezent, pers III, pl Adulescentior a) substantiv, N sg., b) adjectiv, grad comparativ, N. sg; c) adj., grad superlativ, Ac pl Patri 4

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z a) decl. II, D. sg, b) decl III, D. sg., c) decl I, Ac. Pl Da a) subst., decl. I, N, sg; b) verb, imperativ, pers. II, sg; c) verb, prezent, pers II, sg Mihi a) pronume personal, D. sg; b) pron. reflexiv, Abl. Sg, c) subst., decl I, Ac. sg Contigit a) verb, imperfect, pers III, sg; b) perfect, pers III, sg; c) prezent, pers III pl Divisit a) perfect, pers., III, sg; b) prezent, pers. II, sg, c) imperfect, pers I pl Substantiam a) subst, decl III, Ac. Pl; b) subst. Decl I, Ac. Sg; c) decl II, masc, D. pl 2. Analizati sintactic cuvintele si sintagmele subliniate din textul de mai jos: Et non post multos dies (nu dupa multe zile) congregatis (congrego, are= a strange) omnibus (omnis, is= tot) adulescentior filius peregre profectus est (proficiscor = a pleca) in regionem longinquam et ibi(acolo) dissipavit(a risipit) substantiam suam(averea sa) vivendo luxuriose I.Traduceţi: Lentulus, Ciceronis gener, homo exiguae staturae fuit. Cicero cum generum suum longo gladio accinctum vidisset, “quis, inquit, generum meum ad gladium alligavit?” Macrobius, Saturnalii, II, 3 Vocabular: Accingo, ere, Alligo, are, avi, atum= a Inquit= zice Statura, ae= statură, accinxi, accinctum= lega Longus, a, um= lung înălţime a înarma Exiguus, a, um= mic, scund II. identificaţi corect opoziţiile de mai jos şi traduceţi seriile verbale următoare: Prima serie: A doua serie: A treia serie: A patra serie: 1. relinquebat : 1. dabat: 1. viderat: visus 1.capitur: capta est relinquebatur dabatur erat 2. capiebatur: 2. relinquerat: 2. cum daret: 2. videbat: captus erat relinquebat cum daretur videbatur 3. cum caperetur: 3. relinquerant: 3. dant: 3. cum videret: cum capta esset relicti erant dantur cum vidisset 4. reliquit: 4. dederant: 4. cum vidissent: relinquitur datae errant cum visae essent 5. cum 5. dederunt: cum viderent: relinquerent: cum dati sunt cum viderentur relinquerentur 5. vidit: visus est 6. videt: videtur relinquo, ĕre, liqui

do, are, dedi,

video, ēre, vidi,

capio, ĕre, cepi,

A cincea serie: 1. victi sunt: vincuntur 2. victi erant: vicebantur 3. cum victi essent: cum vincerentur

vinco, ĕre, vici, 4

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z lictum= a lăsa în datum= a da visum= a vedea captum= a apuca, victum= a învinge urmă, a părăsi a prinde III. Traduceţi: Ubi, apud Cannas exercitus populi Romani caesus est, mater, nuntio de morte filii allato, magno dolore affecta est. Sed, is nuntius non verus fuit atque is adulescens non diu post ex pugna in Urbem rediit. Mater, repente filio viso, copia gaudi oppresa exanimataque est. Vocabular: adulescens, caedo, ere, cecidi, de+Abl.= în legătura cu, ex+Abl= din, în afara ntis= caesum= a bate, a despre exanimo, are, avi, atum= a adolescent cădea, a face să diu=mult timp ucide affero, affere, cadă dolor, oris= durere gaudium, ii= bucurie attuli, allatum= copia, ae=mare inopinatus, a, um= neaşteptat a aduce cantitate, mors, mortis= moarte apud+Ac. =la nuntius, ii= veste opprimo, ere, post= după(+Ac) redeo, ire, ivi, itum= a se= dar oppressi, pugna, ae= luptă reveni verus=adevărat oppressum= a repente= deodată Urbs, is= Roma copleşi, a cuprinde

V. Proverbe şi maxime: 1. Fortes fortuna adiuvat.(Cicero) Norocul ii ajuta pe cei curajoşi. 2. Canis sine dentibus latrat.(Varro) Câinele fara dinţi latră. 3. Canis timidus vehementius latrat quam mordet.(Q. Curtius) Câinele fricos mai tare latră decât musca. 4. Donec eris felix, multos amicos numerabis.(Ovidius) Câta vreme vei fi fericit, mulţi prieteni vei avea. 5. Inopiae desunt pauca, avaritiae omnia. (Syrus) Puţine lipsesc sărăciei, avariţiei toate ii lipsesc. 6. Uno in saltu apros capiam duos.(Plautus) 7. Fabricando fit faber. 8. Naturam expelles furca, tamen usque recurret. 9. Vasa inania plurimum sonant. 10. Furem fur cognoscit, lupum lupus. 11. Nihil difficile amanti puto. 12. Agnum lupo eripere 13. Ubi est umbra, ibi est corpus. 14. Gutta cavat lapidem.

15. Paucos amicos rebus adversis probas. 16. Abusus non tollit usum. 17. Ad augusta per angusta. 18. Bis dat qui dat celeriter. 19. Bis repetita placent. 20. Errare humanum est. 21. Festina lente. 22. Fugit irreparabile tempus. 23. Homo homini lupus. 24. Medice, cura te ipsum. 25. Labor omnia vincit improbus. 26. Ira furor brevis est. 27. Memento, homo, quia pulvis e set in pulverem reverteris. 28. Vulnerant omnes, ultima necat. 29. Verba volant, scripta manent. 30. Ubi bene, ibi patria. 31. Sapiens nihil affirmat quod non probet. 32. Quot capita, tot sensus. 33. Qui bene amat, bene castigat. 34. Parturiunt montes; nascetur ridiculus mus. 35. Bis vincit qui se vincit. 36. Cum tacent consentiunt. 4

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 37. Qui vos vincunt, aquam bibunt. 38. Felix qui potuit rerum cognoscere causas.

39. Hoc volo, sic iubeo, sit pro ratione voluntas 40. Ars longa, vita brevis.

A Aquila non capit muscas. (Vulturul nu prinde muste) • Absentem laedit, qui cum ebrio litigat. (Cel care se cearta cu un betiv raneste un absent) • Ad multos annos! (La multi ani!) • Aegroto dum anima est, spes est. (Cat timp bolnavul sufla, mai este speranta) • Amicus Plato, sed magis amica veritas. (Mi-e prieten Platon, dar mai prieten adevarul) • Amor patriae nostra lex. (Iubirea patriei este legea noastra) • Alea jacta est. (Soarta este hotarata! Zarurile au fost aruncate!) Iulius Caesar cand a trecut Rubiconul. • Ars longa, vita brevis. (Arta este lunga, viata este scurta) • Asinus asinorum in saecula saeculorum. (Magarul magarilor in secolele secolelor) • Audiatur et altera pars. (Sa se asculte si cealalta parte) • Aurea mediocritas. (Aurita cale de mijloc) • Auri sacra fames. (Faima sfanta a aurului!) • Aut Caesar, aut nihil (Sau Cezar, sau nimic) • Avarus ipse miseriae causa est suae (Avarul este cauza propriei lui mizerii) • Ave Caesar morituri te salutant! (Sa traiesti Caesar, cei care se duc la moarte te saluta!) B • • • • • • • •

Beatus, qui prodest, quibus potest. (Fericit este cel care se face util prin ajutorul dat) Bis dat, qui cito dat. (Cine da rapid, da de doua ori) Bene diagnoscitur, bene curatur. (Cine da un diagnostic bun, vindeca bine) Bona diagnosis, bona curatio. (Bun diagnostic, bun leac) Bona valetudo melior est quam maximae divitiae. (Sanatatea buna este mai valoroasa decat cea mai mare avere) Bonum vinum laetificat cor hominis. (Vinul bun inveseleste inima omului) Barba non facit philosophum. (Barba nu te face filosof) Beneficium accipere, libertatem est vendere (Daca accepti un favor iti vinzi libertatea)

C • • • • • • • •

Carpe diem. (Traieste clipa; Profita de aceasta zi) Horatius Cave canem (Pazeste-te de caine) Cibi condimentum est fames. (Foamea este condiment pentru orice mancare) Concordia civium murus urbium. (Armonia dintre cetateni, este zidul oraselor) Conditio sine qua non. (Conditia necesara) Consuetudinis vis magna est. (Forta obiceiului este mare) Consuetudo altera natura est. (Obiceiul este alta natura) Contraria contrariis curantur. (Opusii sunt curatiti de catre opozantii lor) 4

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z • • •

Contra vim mortis non est medicamen in hortis. (Nu este medicament impotriva puterii mortii) Cui bono ? (Cine e beneficiarul ?) Cura, ut valeas! (Ai grija de tine)

D • • • • • • • • • •

De gustibus et coloribus, non disputandum. (Gusturile si culorile nu se discuta) De mortuis nihil nisi bene. (Despre morti numai de bine) Divide et impera. Varianta Divide ut imperes. (Dezbina si condu). Docendo discimus. (Invatand pe altii, invatam si noi) Doctus cum libro. (Savant cu cartea). Dubito, ergo cogito; cogito ergo sum. (Ma indoiesc, deci cuget; cuget, deci exist) Dulce et decorum est pro patria mori. (Este dulce si frumos sa mori pentru patrie) Horatius. Dum spiro, spero. (Cat timp respir, sper) Dura lex, sed lex. (Legea e dura, dar e lege) Dura necessitas. (Necesitate dura)

E • • • • • •

• • • • • • •

E fructu arbor cognoscitur. (Arborele se cunoaste dupa fructe) Edere debes ut vivas, non vivere ut edas. (Trebuie sa mananci ca sa traiesti, nu sa traiesti ca sa mananci) Ego sum qui sum. (Eu sunt cel ce sunt) Ergo bibamus! (Deci, sa bem!) Errare humanum est sed perseverare diabolicum. (A gresi e omenesc, dar a persevera [in greseli] este diabolic) Est modus in rebus. (Este o masura in fiecare lucru) sau - mai complet - (Nu este bine sa depasesti masura fiecarui lucru). Era scris pe frontonul templului din Delphi. Tot acolo era scris si "Nosce te ipsum!" (Cunoaste-te pe tine insuti!) Et in Arcadia ego. (Si eu am trait in Arcadia) Et si omnes, sed non ego. (Chiar daca toti, eu nu) Etiam unus capilus habet umbram suam (Chiar si un fir de par are umbra sa) Ex nihilo nihil. (Din nimic nu se creeaza nimic) Exceptis excipiendis. (Exceptand ce este de exceptat) Ex osibus ultor. (Din mormant se ridica razbunatorul) Experientia docet. (Experienta te invata)

F

5

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z • • • • • •

Famam multi curant pauci conscienciam (Multi se ingrijesc de faima putini de constiinta) Festina lente! (Grabeste-te incet!) Fiat lux! (Sa se faca lumina!) Flagrante delicto. (In flagrant delict) Fluctuat nec mergitur. (E zguduit dar nu se scufunda : stema orasului Paris) Fortes fortuna juvat. sau Audaces fortuna juvat. (Norocul il favorizeaza pe curajos)

G • • • •

Gaudeamus igitur (Sa ne bucuram, deci) Gloria victis! (Glorie victimei!) Se opune sintagmei Vae Victis Grosso modo (In linii mari) Gutta cavat lapidem non vi, sed saepe cadendo. (Stropul face o gaura in piatra, nu prin forta, ci prin cadere repetata)

H • • • • • • • • • •

Habemus papam! (Avem papa!) Habent sua fata libelli. (Cartile isi au destinul lor) Hannibal ante portas. (Hannibal inaintea portilor. (Pierde timpul pe cand dusmanul este deja aici.)) Hic et nunc. (Aici si acum) Hic et ubique (Aici si peste tot) Hic Rhodus, hic salta. (AICI e Rhodos, aici sari! (Demonstreaza AICI si ACUM ce ai de demonstrat)) Hodie mihi, cras tibi. (Azi pentru mine, maine pentru tine) Homo homini lupus est. (Omul este un lup pentru om) Homo naturaliter animal sociale. (Omul prin natura este animal social) Aristotel Homo sum, humani nihil a me alienum puto. (Om sunt, nimic uman nu-mi este strain)

I • • • • • • • • • •

Ignorantia iuris nocet. (Ignoranta judetului dauneaza) Ignorantia legis non excusat. (Ignoranta legii nu are scuza) Ignoti nulla cupido. (Necunoscutul nu tenteaza) Ovidiu Incredibile dictu. (Incredibil de zis) In hoc signo vinces. (Cu acest semn vei invinge) Inter arma silent leges. (In timpul razboiului, legile sunt mute) In vino veritas. (Adevarul este in vin) Is fecit, cui prodest. (Facut de cel care profita de el) Iunctis (junctis) viribus. (Unirea face forta) Iurare (jurare) in verba magistri. (Jura pe cuvintele unui profesor)

5

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z L • • •

Laborare est orare. (Lucrul este ruga) Laborare omnia vincit. (Lucrul invinge tot) Lapis philosophorum. (Piatra filosofilor)

M • • • • • • •

Magister ludi (Invatatorul scolii) Manus manum lavat. (O mana spala pe alta) Medicus curat, natura sanat. (Medicul il are-n grija, natura il insanatoseste) Memento mori. (Nu uita ca esti muritor!) Mens sana in corpore sano. (Minte sanatoasa in corp sanatos) Modus vivendi (Mod de a trai) Mutatis mutandis (Schimband ce este de schimbat)

N

•

Naturalia non sunt turpia (Cele naturale nu sunt rusinoase) Natura abhorret a vacuo. (Natura detesta vidul) Nec Hercules contra plures. (Nu e Hercule cine lupta cu o droaie) Nemo propheta in patria sua. (Nimeni nu-i profet in tara sa) Nemo nascitur sapiens. (Nimeni nu se naste invatat) Nihil lacrima citius arescit. (Nimic nu usuca mai repede ca o lacrima) Nihil novi sub sole. (Nimic nou sub soare) Nihil sine deo. (Nimic fara Dumnezeu) Nihil sine numini. (Nimic fara dorinta) Nomen est omen. (Numele este omul) Nondum amabam, et amare amabam. (Nu am iubit, chiar daca am invatat sa iubesc) Non omnia possumus omnes. (Nimeni nu poate face orice) Non scholae, sed vitae discimus. (Nu invatam de la scoala, ci de la "scoala vietii) Non solum armis sed libris (Nu numai prin forta dar si prin cultura) Non ut edam vivo, sed ut vivam edo. (Nu traiesc ca sa mananc, ci mananc ca sa traiesc) Non vestimentum virum ornat, sed vir vestimentum. (Nu vesmantul il face pe om, ci omul pe vesmant Nosce te ipsum! (Cunoaste-te pe tine insuti!) Era scris pe frontonul templului din Delphi. Tot acolo era scris si "Est modus in rebus." Nulla dies sine linea. (Nu e zi fara linie) Nulla est medicina sine lingua latina. (Nu e medicina fara limba latina) Nulla regula sine exceptione. (Nu e regula fara exceptie sau Exceptia intareste regula) Nulla res tam necessaria est quam medicina. (Nimic nu e mai necesar ca medicina)

•

Obiter dicta (In treacat spuse)

• • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

O

5

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z • • • • • • •

Oculi plus vident quam oculus. (Mai multi ochi vad mai mult decat unul) Omnes homines sibi sanitatem cupiunt, saepe autem omnia, quae valetudini contraria sunt, faciunt. (Toti oamenii vor sa aibe sanatate, dar des fac totul in contra ei) Omnia mea mecum porto. (Port dupa mine tot ce e al meu) Omnia vincit amor. (Iubirea invinge orice) Omnium artium medicina nobilissima est. (Medicina este cea mai nobila arta) Optimum medicamentum quies est. (Cel mai bun medicament este odihna) Ora et labora. (Roaga-te si lucreaza!)

P

• • • • • • • • • • • • • • • •

Pax melior est quam iustissimum bellum. (Pacea e mai buna decat cel mai just razboi) Pax vobiscum! (Pacea cu voi!) Per aspera ad astra. (Cu greutate pana la stele. Trebuie sa muncesti mult - si greu - ca sa ajungi la performanta -(Proverb romanesc: Cu amar se mananca dulcile)) Per scientiam ad salutem aegroti. (Sa vindeci boala prin stiinta) Persona (non) grata. (Persoana (ne)agreata) Pia mater (Mama iubitoare) Plenus venter non studet libenter. (O burta plina nu iubeste studiul) Plures crapula quam gladius perdidit. (Betia ia mai multe vieti ca spada) Post cenam non stare sed mille us meare. (Sa nu stai dupa cina, ci sa mergi pe jos o mila). Post mortem. (Dupa moarte) Post hoc non est propter hoc. (Dupa asta, nu e din cauza asta) Praesente medico nihil nocet. (Cand doctorul e langa tine, nimic nu-ti poate face rau) Praevenire melius est quam praeveniri. (A preveni e mai usor decat a trata) Primum non nocere. (La inceput, nu dauna) Primum vivere et deinde philosophari. (Mai intai a trai si pe urma a face filosofie) Prosit (Sa fie de bine)

Q

• • • • • • •

Qui rogat, non errat. (Cine roaga, nu greseste sau Incercarea moarte n-are) Qui scribit, bis legit. (Cine scrie, citeste de doua ori) Qui tacet, consentire videtur. (Cine tace e de-acord) Quidquid agis, prudenter agas, et respice finem! (Orice ai face, fa cu prudenta, fara sa-ti tai respiratia la sfarsit) Quidquid discis, tibi discis. (Orice ai invata, inveti pentru tine) Quod erat demonstrandum. (Ceea ce era de demonstrat) Quod licet Iovis, non licet bovis. (Ceea ce-i este permis lui Jupiter nu-i este permis si unui bou) 5

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z • • •

Quod medicina aliis, aliis est acre venenum. (Medicamentul unuia, este veninul altuia) Quod scripsi, scripsi! (Ceea ce am scris, am scris!) Quot capita, tot sententiae. (Atatea pareri, cate capete)

R • •

Repetitio mater studiorum est. (Repetitia este mama invataturii) Ridendo castigat mores. (Razand infranezi moravurile)

S • • • • • • • • • • • • • •

Saepe morborum gravium exitus incerti sunt. (Des, soarta persoanelor grav bolnave este necunoscuta) Salus aegroti suprema lex. (Sanatatea pacientului, lege suprema) Semper idem. (Mereu acelasi) Sic transit gloria mundi. (Asa trece gloria lumii) Formula folosita in trecut la investirea unui nou papa. Similia similibus curantur. (Asemanarea vindeca asemanarea) Sine die (Fara termen precizat) Sine ira et studio. (Fara ura si partinire) Sine labore non erit panis in ore. (Fara munca nu mananci paine) Sine qua non. (Fara de care nu se poate) Si tacuisses, philosophus mansisses. (Daca taceai, filosof ramaneai) Si vis pacem, para bellum. (Daca vrei pace, pregateste-te pentru razboi) Si vis pacem, para iustitiam. (Daca vrei pace, pregateste judetul) Sui generis. (In felul sau) Summum jus, summa injuria. (Mai multa lege, mai putina justitie)

T • • •

Tarde venientibus ossa. (Pentru cei care vin tarziu, oase sau Pentru cei care intarzie, oase) Tempora mutantur et nos mutamur in illis. (Timpurile se schimba, si noi in ele) Tres faciunt collegium. (Trei se fac colegi)

U • • • • • •

Ubi bene ibi patria. (Unde-i bine, acolo este patria mea) Ubi concordia, ibi victoria. (Unde este armonie, este si victorie) Ubi tu Gaius, ibi ego Gaia. (Unde esti tu Gaius, acolo voi fi eu, Gaia ; formula de fidelitate zisa de sotii romani dupa casatorie) Una hirundo non facit ver. (Cu o randunica nu se face primavara) Unum castigabis, centum emendabis. (Daca reprimi o greseala, corectezi o suta) Usus magister est optimus. (Folosirea profesorilor este cea mai buna) 5

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z • •

Ut ameris, amabilis esto. (Fii amabil, iubit vei fi) Ut sis nocte levis, sit cena brevis (Daca vrei sa dormi bine, mananca devreme)

V • • • • • • • •

Vae victis! (Vai de cei invinsi!) Vade mecum (Vino cu mine) Veni, vidi, vici (am venit, am vazut, am invins) Iulius Caesar Verba docent, exempla trahunt. (Vorbele predau, exemplele ghideaza) Verba volant, scripta manent. (Vorbele zboara, scrisul ramane) Veritas odium paret. (Adevarul seamana ura) Vincit omnia veritas. (Adevarul invinge totul) Vox populi, vox dei. (Vocea poporului, vocea zeilor)

VI. Vocabular VOCABULAR LATIN-ROMAN A a, ab prep. + abl = de, de la C civis, is = cetăţean cognomen, inis n.+ = cognomen, porecla, supranume F filia, ae f. = fiică filius, ii m. = fiu I imperator, oris m = conducător, cap, sef, comandant suprem al armatei, general, impărat M mater, tris f. = mamă N nomen, ninis, n. = nume P praenomen, inis n.= prenume R Romanus, a, um (adj.) = roman S soror, oris f. =soră U uxor, oris, f. = soţie 5

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z 1. dico, ere, dixi, dictum= a zice autem = insa, dar et= si parabola, ae= parabola, pilda ad=la+Ac ille, illa, illud=acela(pron. demonstrativ) quoniam=dupa ce, pt ca, despre oportet=se cuvine semper=intotdeauna oro, orare, oravi,, oratum=a se ruga non= nu deficio, ere, feci, fectum= a renunta, a parasi, a inceta 2. iudex, iudicis= judecator erat(de la a fi; sum, esse, fui) quidam, quaedam, quoddam=un oarecare, anumit, cineva civitas, tis=cetate, oras quis, quae, quod= care Deus, Dei= zeu timeo, ere, ui=a se teme, a-i fi frica homo, inis=om vereor, vereri, veritus sum=a respecta, a cinsti, a se rusina 3 viduva, ae= vaduva venio, ire, veni, ventum= a veni is, ea, id= acela, el vindico, are, avi, atum= a pedepsi, razbuna, a face dreptate adeversarius, ii= adversar, potrivnic, dusman 4. nole, nolle, nolui= a nu voi per=timp de, in timpul, multus(3)=mult tempus, i=timp post=dupa, dupa aceea, apoi, intra=in, inauntru se=sine, el si=daca nec=nici revereor, eri, veritus sum=a se sfii, a se teme, a respecta 5.tamen=totusi quia=pentru ca molestus(3)=suparator, neplacut, plictisitor, greu de at mihi=pt mine, mie hic, haec, hoc=aceasta vindico(I)=a razbuna, a elibera, a scapa, a face dreptate ne= ca sa nu suggillo(I)= a defaima, a supara, a-si bate joc 5

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

5