Ghidul Vegetal 1p1n5y

PAG - 1 -

Publicaţia „Ghidul practic tehnico-economic şi de management -

Producţie vegetală”, destinat creşterii competitivităţii exploataţiilor agricole vegetale şi a adaptării sistemelor manageriale la cerinţele unei societăţi îndreptate spre cunoaştere şi acces la informaţii, lansată în cadrul programului Cercetarea de Excelenţă (CEEX), finanţat de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEdN), este realizată de către Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (I.C.E.A.D.R.), în colaborarea cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (A.S.A.S) - Bucureşti şi cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (U.S.A.M.V.) - Bucureşti. Publicaţia îşi propune promovarea informaţiilor de strictă utilitate, necesare iniţierii şi dezvoltării exploataţiei agricole şi se adresează fermierilor care gestionează exploataţii individuale sau asociaţii familiale precum şi celor care practică o agricultură comercială şi doresc amplificarea şi eficientizarea activităţii lor. Materialele sunt elaborate de cercetători ştiinţifici specializaţi în economie agrară şi dezvoltare rurală precum şi de profesori universitari din domeniul agronomie. Publicaţia „Ghidul practic tehnico-economic şi de management -

Producţie vegetală” reprezintă o formă de implicare a cercetării ştiinţifice în vederea sprijinirii producătorilor agricoli pentru dezvoltarea unei producţii agricole durabile şi a unei agriculturi competitive.

Director proiect, Dr. ing. Ana URSU

PAG - 2 -

PROIECT CEEX nr. 732 AUTORI Ana URSU, Director proiect, Dr. ing., CS II, ICEADR BUCUREŞTI Mihai NICOLESCU, Responsabil proiect, Dr. ing. A.S.A.S BUCUREŞTI Adrian Dinu TOMA, Responsabil proiect, Conf. Univ. Dr. , U.S.A.M.V. BUCUREŞTI ECHIPA DE CERCETARE SECŢIUNE TEHNICO-ECONOMICĂ: I.C.E.A.D.R. –BUCUREŞTI Prof. univ. dr. ing. ( I) Manea Drăghici Cercetător ştiinţific ( III) Ec. Catană Dan Horia Cercetător ştiinţific ( III) Ing. Iurchevici Lidia Cercetător ştiinţific ( II) Dr. ec. Toma Elena Cercetător ştiinţific (C.S.) Ing. Lepadatu Claudia Cercetător ştiinţific ( III) Drd.ec. Andrei Mihaela Cristina Cercetător ştiinţific (C.S.) Drd. ing. Gergely Silvia Cercetător ştiinţific ( III) Dr. ing. Veverca Dan Cercetător ştiinţific (CS) Ing. Olteanu Victor Cercetător ştiinţific ( III) Dr. ing. Badulescu Adina Cercetător ştiinţific ( III) Drd. Izbasescu Teodor Consultant ştiinţific Dr. ing. Negrea Isidor Consultant tehnic Ing. Moldovan Elena SECŢIUNE SISTEME DE MECANIZARE (ECHIPAMENTE ŞI MAŞINI AGRICOLE): A.S.A.S - BUCUREŞTI Dr. ing. Sin Gheorghe Dr. ing. Bude Alexandru Dr. ing. Simionescu Dumitru Dr. ing. Zeneci Nicolae SECŢIUNE MANAGEMENT: U.S.A.M.V. BUCURESTI Prof. univ. Dr. ing. Popescu Aghata Conf. univ. Dr. ing. Tindeche Cristiana Conf. univ. Dr. ing. Stoian Elena Sef. lucrări Dr. ing. Beciu Silviu Sef. lucrări Dr ing. Tudor Valentina Sef. lucrări Drd. Panait Răzvan Redactare: Dr. ing. Ana URSU Tehnoredactare şi copertă: Ing. Olteanu Victor

PAG - 3 -

INTRODUCERE ………………………………………………………....4 CAPITOL 1 COMPETENŢE MANAGERIALE PENTRU ACTIVITATILE DIN PRODUCŢIA VEGETALĂ.................................7 CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICOECONOMICE DE REALIZARE A GHIDURILOR.............................14 CAPITOL 3 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE” …..............................................27 CAPITOL 4 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “LEGUME”...........................................................................................107 CAPITOL 5 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “POMI”..................................................................................................135 CAPITOL 6 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “VIE”......................................................................................................186 CAPITOL 7 GHID ORIENTATIV PENTRU UTILIZAREA TRACTOARELOR ŞI MAŞINILOR AGRICOLE, Al ESTIMĂRII COSTURILOR PE LUCRARI AGRICOLE /PE AGREGAT ŞI CATALOG CU PRINCIPALII PRODUCĂTORI DE UTILAJE AGRICOLE DIN ROMÂNIA, AL FIRMELOR IMPORTATOARE ŞI ALŢI DISTRIBUITORI .......................................................................216 UNELE CONCLUZII...........................................................................349 BIBLIOGRAFIE....................................................................................351

PAG - 4 -

INTRODUCERE Pentru a putea produce eficient şi competitiv, exploataţiile agricole indiferent de tipul lor, trebuie să se înscrie în tendiţele care se manifestă în prezent la nivelul agriculturii mondiale, spre promovarea factorilor calitativi din rândul cărora fac parte dezvoltarea cunoaşterii, pregătirea managerială, înnoirea tehnică, aplicarea tehnologiilor moderne, informatizarea, etc. Orientarea spre această promovare constituie o condiţie obligatorie pentru progresul agriculturii ţării noastre şi a integrării în Uniunea Europeană. Rezultatele „Recensământului General Agricol” 2002 dat publicităţii în anul 2004 scot în evidenţă un grad accentuat de fărâmiţare a terenului agricol, un număr exagerat de mare de exploataţii de dimensiuni foarte reduse şi neeficiente economic şi confirmă de asemenea, necesitatea restructurării agriculturii româneşti, pe baza organizării unor exploataţii de tip comercial, cu structuri de producţie şi sisteme tehnologice performante, viabile din punct de vedere economic. Tehnologiile proiectate evidenţiază condiţiile optime de vegetaţie, întregul complex de măsuri fitotehnice, în vederea punerii în valoare a potenţialului genetic al soiurilor şi hibrizilor aflaţi în cultură. S-a acordat o importanţă însemnată măsurilor tehnologice moderne, de înaltă productivitate, eficiente economic şi nepoluante, precum şi soluţiilor privind reducerea consumului de energie. Măsurile tehnologice preconizate au ca obiectiv sporirea randamentului fotosintetic de producere a biomasei utile, captarea cât mai eficientă a energiei radiante şi termice a soarelui şi a precipitaţiilor, consumuri raţionale de energie convenţională, de îngrăşăminte chimice şi pesticide, în vederea prevenirii deteriorării mediului şi menţinerii resurselor fundamentale ale agriculturii. Practica performantă a unor exploataţii agricole din ţara noastră, demonstrează că în contextul economiei concurenţiale de piaţă, obţinerea unor randamente înalte la hectar, creşterea productivităţii muncii, ridicarea pe o treaptă superioară a eficienţei economice a cheltuielilor de producţie şi, în final, realizarea unor rentabilităţi competitive şi durabile – mai ales în societăţile comerciale agricole de mari dimensiuni – depind într-o măsură hotărâtoare de înseşi dimensiunile, structura, calitatea şi gospodărirea cu maximum de eficienţă a resurselor (bazei) tehnico-materiale. Transformarea exploataţiilor noastre agricole în agenţi economici capabili să contribuie la creşterea competitivităţii pe piaţă a produselor agricole autohtone şi a integrării în Uniunea Europeană presupun realizarea unui nivel superior de pregătire culturală şi profesională a populaţiei ocupate în agricultură. Deşi obiectivul principal al activităţii manageriale îl constituie producţia şi prin aceasta obţinerea de rezultate maxim posibile, măsurabile prin profit sau venit net, deciziile

PAG - 5 -

care privesc structura şi nivelurile acesteia trebuie să ţină seama atât de resursele existente şi posibil de angajat, cât şi de cerinţele pieţei. Creşterea capacităţii concurenţiale pe piaţă rezidă din condiţiile de favorabilitate ale zonelor de cultură, înzestrarea mai bună cu anumiţi factori de producţie, poziţia faţă de pieţele agricole; orientarea spre producerea de produse „curate” care vor fi din ce în ce mai căutate atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă; atitudinea „prietenoasă” faţă de mediu. În aceste condiţii, informaţia are o importanţă tot atât de mare ca şi resursele naturale. Pentru stadiul în care se află agricultura noastră în prezent, elaborarea unui ghid informaţional cu problemele de ansamblu ale managementului producţiei vegetale, care să fie difuzat celor interesaţi, este binevenit.

Cui se adresează ghidul? Grupul ţintă al acestui ghid de resurse în vederea dobândirii de informaţii şi cunoştinţe tehnico-economice şi de management pentru diferite tipuri de exploataţii vegetale îl reprezintă fermierii, specialiştii în consultanţă agricolă, instituţiile financiare, agenţiile guvernamentale şi alţi consilieri care iau decizii în sectorul agroalimentar.

Scopul ghidului Componentele tehnico-economice din ghid definesc tehnologiile şi bugetele fermei în care sunt proiectate costurile şi veniturile pentru activităţile vegetale, în decurs de un an de zile. Fermierii pot folosi bugetul fermei la compararea a două sisteme de producţie, la estimarea cantitativă a rentei care poate fi plătită pentru maşini sau pământul închiriat, a producţiei necesare pentru acoperirea cheltuielilor sau a fondurilor potenţiale pentru investiţii.

Obiectivele specifice ghidului: -

-

să ofere informaţii despre principalele concepte (fişa tehnologică, buget, costuri variabile, costuri fixe, venituri, marja brută, etc.)/procese economice relevante pentru fermele vegetale de diferite dimensiuni; să facă legătura dintre informaţii şi activitatea desfăşurată.

Mod de utilizare Chiar dacă acest ghid oferă o trecere în revistă a diverselor concepte tehnicoeconomice identificate drept cele mai relevante pentru fermieri, el nu trebuie considerat un test de competenţe ci de recunoaştere a propriilor cunoştinţe. Fermieri

PAG - 6 -

care prin implicarea lor zilnică în procesele economice de genul muncii plătite sau neplătite, la procurarea de bunuri şi servicii pentru activitatea de producţie, participă la viaţa economică, acumulează cunoştinţe vaste în domeniu având şansa participării directe la decizia economică.

Structura ghidului: Ghidul cuprinde: tehnologiile de cultivare a plantelor, fişele tehnologice, bugetele culturiilor pe hectar, bugetul total pentru întreaga suprafaţă a fermei, fişa sintetică a principalilor indicatori de sinteză pe module de exploataţie, fişe cu dotarea minimă necesară la nivelul modulelor de exploataţie proiectate, etc. În ghid sunt prezentate modele de evidenţă care surprind algoritmul de completare a documentelor (fişa tehnologică, bugetul total al exploataţiei, etc.) precum şi modul de calcul al unor indicatori importanţi şi interpretarea acestora. În final s-au obţinut informaţii cu privire la mărimea profitului obţinut, pe ansamblul exploataţiei, informaţii cu privire la rentabilitate în funcţie de capitalul folosit, precum şi clasificarea exploataţiei agricole vegetale în funcţie de MBS (fişa sintetică a principalilor indicatori de eficienţă, etc.). Exploataţiile agricole luate ca exemplu sunt ipotetice, tipice zonei de câmpie, activităţile desfăşurate în cadrul acestora sunt specifice sectoarelor de producţie vegetală. Modelele de evidenţă (bugetul exploataţiei) au ca efect o bază de date coerente despre activitatea exploatţiei şi implicit posibilitatea stabilirii corecte a veniturilor şi cheltuielilor precum şi a altor indicatori utili în aprecierea eficienţei economice.

PAG - 7 -

CAPITOL 1 COMPETENŢE MANAGERIALE PENTRU ACTIVITĂŢILE DIN PRODUCŢIA VEGETALĂ

1 Cine trebuie sa fie producătorul agricol? 2. Analiza de conţinut a funcţiilor ştiu, pot, am dovezi (rezultate) 2.1 Ce trebuie să ştiu? 2.2 Ce activităţi pot realiza? 2.3 Cu ce rezultate s-a finalizat munca pe care am depus-o ?"

PAG - 8 -

1. Cine trebuie sa fie producătorul agricol? Agricultura viitorului are nevoie de un tip de producător agricol, care trebuie să fie şi va fi un bun agronom, un mai bun specialist în protecţia mediului, un mai bun analist financiar, un mai bun informatician şi un mai bun specialist în marketing. Conducătorii exploataţiei agricole trebuie să ţină seama de cerinţele şi mecanismele de funcţionare ale pieţei, de constrângerile mediului economic în continuă schimbare şi să găsească soluţii de adaptare. În aceste condiţii de risc şi incertitudine, progresul exploataţiilor agricole şi al agriculturii în ansamblu depinde în cel mai înalt grad de calitatea activităţii manageriale, de competenţa şi priceperea de care trebuie să dea dovadă managerii în procesul realizării funcţiilor conducerii – de prevedere, organizare, declanşarea acţiunilor, controlul şi reglarea activităţii. În cazul în care fermierul se află în faza de întemeiere a unei ferme vegetale el trebuie să ia în considerare elemente legate de: pregătirea şi experienţa proprie, necesitatea alegerii unei structuri optime de culturi, evaluarea posibilităţilor de valorificare optimă a producţiei, determinarea principalilor concurenţi, identificarea potenţialilor clienţi pentru produsele realizate în fermă. Pornind de la aceste realităţi el trebuie să găsească soluţii la următoarele probleme:

- Ce pregătire şi ce experienţa am în producţia vegetală şi cum pot miza pe acestea în activitatea mea în fermă? - Ce culturi se adaptează cel mai bine la condiţiile de producţie din fermă? - Ce oportunităţi de piaţă am că să îmi valorific producţia în condiţii care să îmi permită obţinerea de profit? - Cine sunt concurenţii mei şi ce fel îmi pot afecta activitatea? - Cine ar putea fi clienţii şi cum le pot furniza produsele mele? După ce îşi face o imagine generală asupra posibilităţilor de producţie şi de valorificare ale produselor fermierul trebuie să stabilească următoarele elemente concrete de care depinde viitorul activităţii sale:

- Care trebuie să fie dimensiunea sau scara producţiei optimă pentru ferma mea?

PAG - 9 -

Dimensiunea sau scara producţiei este dată de suprafaţa de teren, de baza tehnică existentă. Prin urmare fermierul trebuie să găsească răspunsuri şi în raport cu aceste elemente:

- Deţin o suprafaţă de teren. De ce suprafaţă voi avea nevoie pentru a îmi realiza obiectivele? - De ce bază tehnică dispun şi de ce aş avea nevoie pentru derularea activităţilor de producţie? Dimensiunea exploataţiei poate fi determinată în funcţie de o serie de criterii tehnice, economice, la un anumit nivel de dezvoltare a factorilor de producţie. Fermierul care îşi desfăşoară activitatea într-o fermă vegetală trebuie să aibă în vedere că proporţiile producţiei influenţează eficienţa utilizării bazei tehnico-materiale a exploataţiei agricole.

- Cine şi cum contribuie la realizarea obiectivelor în cadrul fermei? În cazul în care toate activităţile în exploataţie cad în sarcina fermierului acesta trebuie să se organizeze singur, de aptitudinile sale manageriale depinzând în mod direct rezultatele obţinute. În situaţia în care fermierul este ajutat de membrii familiei sau foloseşte forţă de muncă angajată organizarea presupune combinarea nemijlocită a resurselor umane şi, în mod indirect, materiale, informaţionale şi financiare, la nivelul fermei, sau în cazul întreprinderilor agricole structurate la nivel de compartimente şi în ansamblul lor. Managementul în fermele vegetale trebuie să aibă în vedere identificarea şi stabilirea factorilor de producţie. Fermierul în procesul de organizare a exploataţiei trebuie să găsească răspunsurile la următoarele întrebări referitore la factorii de producţie:

- Care sunt factorii de producţie care îi folosesc în vederea obţinerii de produse agricole vegetale?

Referitor la factorii naturali: a.

în ce clasă de fertilitate se încadrează solurile de pe terenurile pe care le folosesc în procesul de producţie? b. care este regimul de precipitaţii din regiunea în care mă situez şi în ce fel pot interveni în vederea în cazul în care acesta este deficitar?

PAG - 10 -

c.

care sunt temperaturile medii anuale şi ce plante/soiuri/hibrizi sunt favorabili acestui regim termic? d. Care sunt vânturile predominante şi cum mă afectează? Factorii naturali nu sunt factori purtători de costuri care să se transmită asupra produselor obţinute. Prin acţiunea lor ei pot favoriza sau defavoriza desfăşurarea proceselor de producţie şi eficienţa utilizării factorilor economici. Cunoaşterea factorilor naturali, a probabilităţii de apariţie a lor precum şi a modului lor de manifestare permite valorificarea mai bună a factorilor economici.

Referitor la factorii economici: a. de ce materiale am nevoie pentru a produce? b. care sunt principalii furnizori de seminţe, erbicide, insecticide, fungicide, îngrăşăminte etc. din zonă? c. de ce cantităţi am nevoie ? (în funcţie de modulul de exploataţie 3/5...n ha ) d. ce cantitate de apă îmi este necesară pentru irigat? Factorii economici sunt purtători de costuri care se transmit asupra producţiei obţinute. Ei au un caracter dinamic care se manifestă prin transformările pe care le suferă, parţial sau integral în procesele de producţie.

Referitor la factorii umani: a. ce necesar de personal permanent am nevoie? b. pentru ce activităţi am nevoie de angajaţi şi ce specializare trebuie să aibă aceştia? c. ce necesar de forţă de muncă sezonieră trebuie să am în vedere, în ce perioade de timp şi în ce activităţi îmi este necesară? Factorul uman reprezintă factorul conştient al întregii activităţi din cadrul fermei vegetale, elementul prin care sunt puse în acţiune mijloacele de producţie şi aplicate tehnologiile de producţie. Factorul uman creează valori mai mari decât propriul său cost.

PAG - 11 -

2. ANALIZA DE CONŢINUT A

FUNCŢIILOR STIU,

POT, AM DOVEZI (REZULTATE) „Care sunt cunoştinţele şi deprinderile practice necesare pentru a realiza activităţile din producţia vegetală? ” CE TREBUIE SĂ ŞTIU?

-

-

-

-

elemente de corelare a sitemelor de producţie cu mediul extern (evoluţia cererii pentru produsele unităţii, evoluţia preţurilor produselor necesare a fi cumpărate, a inflaţiei şi a dobânzilor la credite, concurenţii actuali şi cei potenţiali care apar pe piaţă, preferinţele consumatorilor, evoluţia comerţului exterior preţuri, facilităţi, cerinţe etc. Şi a legislaţiei, identificarea potenţialilor investitori în dezvoltarea şi diversificarea producţiei, noutăţile în tehnologii) şi mediul intern (finanţele, producţia, organizarea şi tehnologia normelor de servire, managementul, comercializarea etc.); structura de producţie a unei exploataţii agricole; factorii care influenţează structura culturilor; elemente de corelare între caracteristicile zonale şi soiuri; factorii care determină mărimea şi dimensiunea unei exploataţii agricole; clasificarea exploataţiilor agricole după indicatorul „marjă brută” elemente de corelare dintre tipul de asolament, profilul explotaţiei şi culturi; tipul de culturi premergătoare: păioase, prăşitoare, leguminoase; tipuri de materii prime, materiale, pise de schimb şi produse utilizate în cultura palntelor de câmp; caracteristicile fizico-chimice ale materiilor prime şi materialelor aprovizionate; cataloage de produse şi firme producătoare; tipuri de ingrăşăminte chimice; momentul când se aplică îngrăşămintele chimice; elemente de corelare a lucrărilor solului cu plantele premergătoare, uneltele cu care se execută arătura, de adâncimea arăturii, de epocă şi de modul de executare a arăturii; elemente de corelare a densităţii plantelor cu capacitatea de înfrăţire a soiurilor (cereale), cu epoca de semănat şi plantat cu calitatea pregătirii patului germinativ, cu umiditatea solului; adâncimea de semănat şi plantat şi distanţa dintre rânduri; momentul când se execută lucrările fitotehnice; tipuri de erbicide şi caracteristicile lor (remanenţa pentru culturile din rotaţie); produse de combatere a bolilor şi dăunătorilor; utilaje care se folosesc la lucrările de combatere a bolilor şi dăunătorilor; procedee de irigare şi norme de udare; metode de tăiere (pomi,vie);

PAG - 12 -

-

-

-

- tehnici de tăiere(pomi,vie); - tipuri de tăiere (pomi,vie); elemente de corelare între caracteristicile zonale şi sistemele de tăiere (pomi,vie); obiectivele tipurilor de tăiere (pomi,vie); metode şi forme de conducere (pomi,vie); tipul determinărilor de evaluare a producţiei pentru efectuarea lucrării de recoltat; tehnici de evaluare a însuşirilor calitative; cerinţele climatice de recoltare; condiţii de depozitare; parametrii standard la recoltare; metode de recoltare; calendarul lucrărilor agricole; dotarea minimă necesară; tipuri de utilaje agricole, tipuri de lucrări agricole specifice; normative privind durata de fucnţionare a utilajelor pe tipuri; parametrii optimi de funcţionare ai utilajelor agricole; tipuri de lucrări de întreţinere, reparaţii şi revizii tehnice pentru diferite utilaje agricole; elemente de corelare a activităţilor din producţia vegetală cu lucrările mecanice, lucrările manuale şi materialele specifice tipurilor de culturi (întocmirea fişei tehnologice); bugetul culturii/ha, bugetul exploataţiei; indicatorii de producţie (producţia medie kg/ha; valoarea producţiei medii lei/ha, producţia totală (to), valoarea producţiei totale – venitul brut (lei/to)); indicatorii economici: cheltuieli variabile, cheltuieli fixe, cheltuieli totale, costul de producţie, profit, rata profitului, pragul de rentabilitate, marja brută standard (MBS); indicatorii sintetici de analiză a eficienţei economice a modulelor de exploataţie etc; CE ACTIVITĂŢI POT REALIZA?

-

să execut lucrările de bază ale solului în funcţie de planta premergătoare şi de cultura nou înfiinţată; să pregătesc patul germinativ să execut lucrările de semănat pe tipuri de culturi; să pregătesc utilajele de semănat şi sa efectuez probele de lucru; să execut lucrările fitotehnice; să execut lucrările de combatere a bolilor şi dăunătorilor; să execut lucrările de fertilizare; să execut irigarea;

PAG - 13 -

-

- să execut combaterea buruienilor; - să pregătesc utilajele corespunzătoare, tipului de lucrări ce se vor executa; să execut lucrări de întreţinere antierozionale şi hidroameliorative; să execut tăieri; să pregătesc recoltarea ; să execut recoltarea; să întocmesc fişe tehnologice, bugetul culturii/ha şi bugetul fermei; să cuantific indicatorii de producţie şi indicatorii economici, etc.

CU CE REZULTATE S-A FINALIZAT MUNCA PE CARE AM DEPUSO?"

Rezultatele finale se pot aprecia prin: -măsurarea realizărilor (ex. Producţia medie, producţia totală, Venituri pe cultură, Venituri totale); -compararea realizărilor cu obiectivele şi standardele stabilite iniţial, evidenţiind abaterile produse; -determinarea cauzelor care au generat abaterile constatate (tehnologice, climatice, umane etc);

-efectuarea corecturilor care se impun, inclusiv acţionarea, pe măsura posibilităţilor, asupra cauzelor ce au generat abaterile negative.

PAG - 14 -

CAPITOL 2 ELEMENTE METODOLOGICE TEHNICOECONOMICE DE REALIZARE A GHIDURILOR 2. Consideraţii teoretico-metodologice 2.1 Sistemul de producţie 2.2 Tehnologii de producţie în sectorul vegetal 2.3 Mărimea şi dimensiunea economică a exploataţiilor agricole 2.4 Caracteristici de management în cultura vegetală 2.4.1 Tehnologia cadru 2.4.1.1 Amplasarea culturilor 2.4.1.2 Aplicarea de îngrăşăminte şi amendamente 2.4.1.3 Lucrările solului 2.4.1.4 Combaterea buruienilor 2.4.1.5 Întreţinerea culturilor 2.4.1.6 Recoltarea şi valorificarea producţiei vegetale 2.4.2 Fişa tehnologică a culturilor 2.4.3 Bugetul de venituri şi cheltuieli pe ha

PAG - 15 -

2. Consideraţii teoretico-metodologice Elementele de principiu care stau la baza proiectării ghidurilor tehnico-economice pentru producţia vegetală sunt: • • • •

sisteme şi structuri de producţie în sistemul vegetal; tehnologii de producţie în sectorul vegetal; mărimea şi dimensiunea economică a exploataţiilor agricole; identificarea punctelor sensibile de intervenţie în managementul fermei vegetale.

2.3 Sistemul de producţie Acesta reprezintă un ansamblu integrat de factori de producţie, producţii şi modalităţi de cultivare a plantelor care funcţionează sub influenţa mediului extern. În esenţă, stabilirea unui sistem de producţie presupune alegerea naturii şi volumului producţiilor (în sens mai larg al activităţilor, culturilor care vor permite obţinerea unui anumit gen de produs) şi a sistemelor de obţinere a acestora în raport de factorii interni şi externi. Facilităţile şi/sau restricţiile interne sunt legate de: particularităţile terenului, modul de parcelare sau de comasare, disponibilul de materiale, activităţile anterioare exercitate, disponibilul de forţă de muncă, situaţia financiară. Mediul extern poate interveni favorabil sau restrictiv în alegerea unui sistem de producţie prin: condiţiile pedoclimatice, posibilităţile de valorificare (individual sau prin cooperare, direct sau indirect prin intermediari) facilităţile financiare, piaţa funciară, mediul tehnic, social şi economic, restricţiile privind poluarea solului şi aerului, politica agricolă, piaţa internă şi externă. Pe lângă restricţiile sau facilităţile legate de factorii de producţie interni sau externi, alegerea sistemelor de producţie trebuie să aibă la bază şi o fundamentare economică . Structura de producţie a unei exploataţii agricole poate fi: extensivă sau intensivă. Structura de producţie extensivă se caracterizează prin predominarea culturilor cerealiere în suprafaţa cultivată şi în producţia marfă şi a altor culturi care valorifică slab pământul. Aceste exploataţii au tendinţă de-a îşi spori suprafeţele pentru a realiza venituri mari. Structura de producţie intensivă se caracterizează prin ponderea ridicată a unei activităţi în producţia totală, cum ar fi în cadrul producţiei vegetale prin ponderea ridicată a culturilor intensive (plante tehnice, legumicultură, etc.). Prin creşterea alocărilor de factori, în special de factori variabili la hectar, structura de producţie tinde să devină intensivă chiar dacă se cultivă plante care prin caracteristicile lor dau

PAG - 16 -

producţii de valoare scăzută. În acest caz, randamentele medii la hectar sunt ridicate şi permit obţinerea unor venituri mari. În definirea componente: -

unui sistem de producţie vegetală vor avea în vedere următoarele structura culturilor (sau a produselor acestora); tipul de asolament; tehnologiile de cultivare.

Structura culturilor - componentă a sistemului de producţie, este influenţată de

următorii factori: pământul, condiţiile climatice, condiţiile economice şi organizatorice, opţiunile fermierilor. În tabelul următor se prezintă o structură a culturilor câmpie, recomandată de cercetarea ştiinţifică: % Cultura Irigat Porumb Plante furajere Grâu Soia Orz+orzoaică Floarea soarelui Sfeclă de zahăr

orientativă, pentru agrozona de

33-35 14-15 10-12 8-9 6-8 5-6 4-5

Neirigat 25-27 15-18 12-16 5-7 11-14 8-10 3-4

În exploataţiile agricole mici, familiale, întâlnim structuri de producţie reduse, în general din 2-3 culturi (grâu, porumb, floarea soarelui) care nu asigură o valorificare eficientă a resurselor locale constrânse şi de imposibilitatea asigurării mijloacelor tehnice la nivel optim. Toate aceste aspecte conduc în timp la reducerea randamentului culturilor agricole. Diversitatea condiţiilor economice şi sociale din ţara noastră determină existenţa unor tipuri variate de structuri ale culturilor, încadrate în asolamente şi rotaţii specifice fiecărei zone de producţie agricolă, sistem de cultură şi chiar tip de exploataţie. Astfel, în zonele de şes structura culturilor se caracterizează prin ponderea ridicată a cerealelor (în special porumb şi grâu), urmate de plante tehnice, culturi furajere, legume. În zonele mai înalte predomină sfecla de zahăr, cartofii, grâul, culturile furajere, etc. În perimetrele irigate predomină culturile care dau cele mai bune rezultate economice în condiţii de irigare (sfeclă de zahăr, porumb, culturi furajere, legume, etc.). În societăţile agricole mari predomină, în general, culturile care au un grad ridicat de mecanizare, din cauza lipsei forţei de muncă.

PAG - 17 -

2.4

Tehnologii de producţie în sectorul vegetal

Tehnologia de cultivare reprezintă un ansamblu de metode, procedee şi activităţi desfăşurate într-o anumită succesiune, în vederea obţinerii diferitelor produse de natură vegetală. În realizarea unei agriculturi performante şi competitive, un rol crescând revine tehnologiilor avansate. Există un mare decalaj între tehnologiile care pot fi folosite şi folosirea lor efectivă iar tendinţa care se manifestă a fost şi este de substituire a unor tehnologii relativ performante cu altele tradiţionale.

Criteriile avute în vedere în optimizarea tehnologiilor sunt: tehnic, economic, energetic şi ecologic, iar direcţiile principale sunt considerate următoarele: - efectuarea unui minim de lucrări pentru a evita tasarea solului. Se reduc astfel consumul de carburanţi şi unele cheltuieli; - creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor de întreţinere a culturilor în vederea sporirii producţivităţii muncii; - alegerea soiurilor şi hibrizilor celor mai productivi, în raport de zonă şi destinaţie; - determinarea cantităţilor optime de îngrăşăminte şi a normelor de irigare, utilizarea în proporţie mai mare a îngrăşămintelor naturale; - alegerea pentru fiecare cultură a densităţilor la ha, în funcţie de soi, hibrid, zonă; - dezvoltarea sistemelor de combatere biologică a dăunătorilor; - exploatarea raţională a sistemelor de maşini, reducerea consumului specific de materiale, combustibili, energie; - alegerea perioadei optime de efectuare a lucrărilor. Principalii indicatori utilizaţi în evaluarea şi alegerea tehnologiilor sunt: -

producţia medie la hectar; cheltuielile totale la hectar, pe grupe de cheltuieli şi pe verigi tehnologice; marja brută la hectar, pe kg de produs, pe zile-om; costul unitar – lei/kg produs; consumul de energie la ha şi pe kg produs; bilanţul energetic; cantitatea totală de îngrăşăminte (în s.a.) la ha şi pe kg produs; costul unui kwh.

Tehnologiile înscrise în obiectivul de realizare a ghidurilor au fost elaborate în sistem irigat şi neirigat pentru diferite nivele de producţie, funcţie de structura culturilor stabilită în cadrul modulelor de exploataţie. Estimările efectuate se bazează pe norme şi tehnici de producţie care trebuie respectate în realizare unei tehnologii performante.

PAG - 18 -

Astfel: - utilizarea îngrăşămintelor se înscrie între cerinţele esenţiale ale asigurării unei agriculturi moderne şi competitive. O utilizare raţională a îngrăşămintelor presupune asigurarea echilibrului dintre cantitatea totală de îngrăşăminte intrată în sol (în principal azot, fosfor şi potasiu) şi cantitatea totală de îngrăşăminte care părăseşte solul în fiecare an, cu scopul de a menţine suficienţi nutrienţi pentru obţinerea produselor vegetale în cantitatea şi de calitatea dezirabilă. Folosirea în exces a îngrăşămintelor, ca şi insuficienţa acestora influenţează negativ producţia, costurile şi eficienţa producţiei. Ca şi în cazul îngrăşămintelor, se impune utilizarea pe scară mai largă a erbicidelor, insecticidelor şi fungicidelor, concomitent cu adoptarea unor tehnologii şi practici menite să reducă riscul pentru sănătatea umană şi calitatea mediului. Realizarea unei agriculturi moderne şi competitive este condiţionată şi de calitatea materialului biologic. Deşi există reglementări privind producerea, controlul calităţii, comercializarea şi folosirea seminţelor şi materialului săditor, precum şi înregistrarea soirilor de plante agricole (Legea nr. 75/1995), în practică se mai folosesc seminţe necertificate din categorii biologice inferioare. Tehnologiile estimate urmăresc: - reducerea consumului de energie, de materii prime şi materiale, de muncă pe unitatea de efect (din punct de vedere al factorilor de producţie); - obţinerea unor produse cu parametri tehnico-funcţionali superiori, cu valori de întrebuinţare la nivelul celor mai înalte exigenţe (din punct de vedere al produsului); - favorizarea dezvoltării resurselor regenerabile, la conservarea mediului înconjurător, la obţinerea de produse „curate”( din punct de vedere ecologic); - favorizarea unui grad ridicat de rentabilitate şi competitivitate pe piaţa internă, cât şi pe cea externă (din punct de vedere al eficienţei economice). Criteriul de bază în agricultură în aprecierea nivelului unei tehnologii îl constituie consumul energetic, care trebuie să fie cât mai mic pe tona de produs obţinut. Aplicarea de tehnologii moderne presupune concentrarea producţiei agricole. Concentrarea producţiei agricole se manifestă în primul rând prin reducerea numărului de exploataţii agricole şi creşterea suprafeţei medii a acestora.

PAG - 19 -

2.3 Mărimea şi dimensiunea economică a exploataţiilor agricole Dimensiunea unei exploataţii este dată în primul rând de volumul principalului mijloc de producţie (pământul), completat de volumul celorlalte resurse şi condiţii de desfăşurare a proceselor de producţie. Mărimea unei exploataţii evidenţiază modul în care în ansamblul resurselor sale au fost atrase, alocate, combinate şi utilizate în cadrul proceselor de producţie şi care este reflectat de rezultatele obţinute.

În clasificarea exploataţiilor după mărime se utilizează indicatorul „marja brută”, calculat ca difernţă între produsul brut al unităţilor agricole şi cheltuielile variabile aferente (costuri operaţionale). Marja brută se exprimă în Unităţi de Măsură Europeană (UME) având echivalentul a 1200 euro. În funcţie de acest indicator de mărime se realizează clasificarea exploataţiilor agricole astfel: - exploataţii agricole foarte mici.............. < 4 UME - exploataţii agricole mici……………….. 4-8 UME - exploataţii agricole mijlocii…………… 8-16 UME - exploataţii agricole mari………………. 16-40 UME - exploataţii agricole foarte mari……….. > 40 UME

2.4 Caracteristici de management în cultura vegetală Managementul practicat în fermele agricole vegetale trebuie să acopere toate activităţile de natură tehnico – economică care se succed la nivelul acestor ferme şi să aibă în vedere aspectele care determină gradul de eficienţă economică şi asigură prosperitatea fermierului şi a familiei sale. La nivelul unei ferme vegetale managementul trebuie să aibă în vedere în primul rând determinarea principalelor obiective la nivel de fermă şi a componentelor sale, precum a şi resursele şi a principalele mijloace necesare realizării lor. Managerul unei ferme vegetale trebuie să intervină permanent pe întreaga desfăşurarea a procesului de producţie şi să aleagă cele mai bune soluţii privind aprovizionarea cu mijloace tehnico-materiale; istrarea, gestionarea şi coordonarea personalul angajat în fermă; derularea activităţilor de producţie conform obiectivelor stabilite; asigurarea calităţii proceselor de producţie şi a produselor obţinute; valorificarea produselor obţinute; promovarea şi desfacerea acestora pe piaţă; activităţile financiare din cadrul fermei.

PAG - 20 -

Managementul în cadrul unei ferme vegetale presupune şi intervenţii succesive pe verigile tehnologice ale diferitelor plante vegetale cultivate în fermă, pornind de la alegerea soiurilor şi hibrizilor, a materialului săditor, a îngrăşămintelor organice şi minerale ce vor fi folosite, a tipurilor şi numărului de lucrări mecanice ce vor fi efectuate, dimensionarea necesarului de forţă de muncă, activităţile de întreţinere a culturilor prin aplicarea diferitelor pesticide şi terminând cu recoltarea producţiei obţinute. Intervenţia managerului din punct de vedere economico - financiar se face prin realizarea de bugete pe culturi, realizarea de planuri sau programe care vizează activitatea curentă şi viitoare a fermei; prin calcularea eficienţei obţinute şi stabilirea în funcţie de aceasta şi de tendinţele existente pe piaţă a viitoarei structuri de producţie.

2.4.1 Tehnologia cadru Tehnologia de producţie aplicată în cadrul fermelor vegetale variază în funcţie de resursele materiale, umane şi financiare care exista sau pot fi atrase de manager. Un rol important îl are potenţialul agro-pedologic existent la nivel de fermă. Structura culturilor agricole este la rândul ei dependentă de mijloacele tehnice existente în cadrul exploataţiilor, în sensul că unităţile cu potenţial economic ridicat au o structură diferenţiată a culturilor, care permite o exploatare uniformă a mijloacelor tehnice în anul de producţie şi o eşalonare corespunzătoare a veniturilor. Elaborarea unei tehnologii cadru în fermele vegetale presupune stabilirea unei succesiuni de activităţi care sunt derulate in fermă in cursul unui an agricol, care începe cu alegerea culturilor şi soiurilor care se adaptează cel mai bine agrozonei în care este situată fermă, realizarea de asolamente la nivel de fermă şi continuă cu activităţile specifice de producţie: aplicare de îngrăşăminte şi amendamente, efectuarea de lucrări ale solului, operaţiuni specifice lucrării de semănat, lucrări de întreţinere a culturilor, evaluarea producţiei şi în final recoltarea producţiei obţinute.

2.4.1.1 Amplasarea culturilor Asolamentul, este singura metodă agrotehnică utilizată în cultura plantelor care nu necesită nici un fel de investiţie. La avantajele economice se adaugă îmbunătăţirea condiţiilor agrotehnice referitoare la reducerea gradului de îmburuienare, reducerea infestării terenurilor cu agenţi patogeni şi menţinerea stării de conservare a fertilităţii naturale a terenurilor agricole. În condiţiile specifice zonei de câmpie a ţării se întâlnesc mai multe tipuri de asolamente, funcţie de sistemele de cultură utilizate în cadrul exploataţiilor agricole. Aceste tipuri de asolamente se grupează astfel:

PAG - 21 -

- asolamente pentru zonele de şes şi sudul ţării: 1. leguminoase anuale

1. păioase culturi succesive culturi 2. plante tehnice

1. leguminoase anuale

2. păioase succesive 3. porumb 4. porumb plante tehnice 5. păioase

2. păioase culturi succesive

3. porumb 4. porumb 5. leguminoase anuale

3. porumb 4. porumb plante tehnice 5. păioase

- asolamente pentru zonele de câmpie irigate sau terenuri cu aport freatic: 1. porumb 1. porumb 1. porumb 2. porumb 2. porumb 2. porumb 3. soia+fl. soarelui 3. porumb + sfeclă de 3. soia (sfeclă) zahăr 4. grâu+ orz 4. grâu+ orz 4. grâu+ orz 5. soia + fl. soarelui 5. plante tehnice - asolamente mixte de culturi de câmp + furaje unde sunt necesare mai puţine furaje: 1 porumb 1 porumb 2. porumb 2. soia, fl. soarelui 3 fl. Soarelui 3. grâu 4 grâu orz 4. orz 5 culturi furajere – solă săritoare 5. culturi furajere – solă săritoare -asolamente mixte de culturi de câmp + culturi furajere acolo unde sunt necesare mai multe furaje: 1. porumb 1. porumb 2. porumb 2. porumb 3. culturi 3. plante tehnice (soia, fl soarelui, in şi sfeclă de zahăr) furajere anuale 4. grâu + orz 4. grâu + orz 5. culturi furajere anuale – orz 70% din solă + sfeclă 5. lucernă – furajeră 30% din solă solă săritoare 6. lucernă – solă săritoare -asolamente pentru zona de câmpie cu terenuri neirigate – pe soluri normale: 1. porumb 1. porumb 2. porumb 2. porumb 3. grâu 3. grâu 4. plante tehnice (fl soarelui, in) 4. orz 5. culturi furajere – sole săritoare

PAG - 22 -

-asolamente pentru exploataţii legumicole cu producere de legume în câmp irigat: 1. ceapă, 1. mazăre, fasole, verdeţuri usturoi, spanac 2. tomate, 2. tomate, ardei, vinete, morcovi culturi de vară-toamnă, ardei, vinete 3. varză timpurie, 3. ceapă, usturoi, castraveţi timpurii castraveţi de toamnă 4. grâu + orz 4. grâu + orz 5. cartofi timpurii, 5. cartofi timpurii (castraveţi de toamnă) varză de toamnă Alegerea celor mai bune plante premergătoare, pentru culturile existente în cadrul unui asolament raţional, împreună cu respectarea tuturor verigilor tehnologice care conduc la realizarea şi asigurarea cerinţelor plantelor cultivate pentru factorii de vegetaţie, constituie principalul mijloc strategic de obţinere a unor nivele constante şi rentabile de producţie. La irigat, alături de secvenţele sus menţionate, cheltuielile pentru obţinerea produsului agricol cresc în funcţie de costul apei de irigat, cantitatea apei utilizată la aplicarea udărilor, tipul echipamentului de udare şi forţa de muncă utilizată la aplicarea udărilor, costurile determinate de amenajarea sistemului de udare (amortizarea sistemelor de irigaţii). Aceste asolamente se aplică în exploataţiile cu mari suprafeţe – în mod curent în formele asociative, în gospodăriile individuale (fermele familiale) se realizează în mod obişnuit rotaţii simple ale culturilor adecvat dispersării parcelelor de teren. Problema de viitor pentru toate categoriile de exploataţii rămâne comasarea terenurilor în masive funciare compacte pentru fiecare exploataţie, de forme cât mai ordonate, sprijinite pe limitele obligate naturale şi construite, având legături funcţionale directe la căile de comunicaţie, sate şi centrele de producţie.

2.4.1.2 Aplicarea de îngrăşăminte şi amendamente Îmbogăţirea solului în elemente fertilizante, uşor accesibile culturilor de câmp este măsura tehnologică cu implicaţii directe asupra nivelului de recoltă scontat. Optimizarea sistemului de fertilizare a culturilor este posibilă prin: alegerea sortimentului de materii şi materiale fertilizante, folosirea preparatelor biologice care controlează relaţiile în sistemul microorganisme fixatoare de azot liber atmosferic – plantă – sol, îngrăşăminte chimice granulate complexe cu un conţinut ridicat în substanţă activă (concentrate), composturi sau gunoi de grajd fermentat. Eficienţa aplicării îngrăşămintelor este dependentă de menţinerea la nivel optim a tuturor factorilor tehnologici (combaterea buruienilor care concurează planta de

PAG - 23 -

cultură, asigurarea apei prin irigaţie, utilizarea soiurilor şi hibrizilor cu potenţial ridicat de producţie şi capacitatea de valorificare superioară a factorilor de mediu). Dozele de îngrăşăminte chimice se calculează funcţie de conţinutul solurilor în elemente fertilizante, nivelul scontat al recoltelor ţinându-se cont de suplimentele de materii organice refolosibile (gunoiul de grajd, composturile, resturile vegetale ale culturilor agricole neutilizate în alte sectoare) care îmbunătăţesc starea de fertilitate a solurilor.

2.4.1.3 Lucrările solului Experienţele staţionare, cu durata de peste 36 ani, confirmă posibilitatea optimizării sistemelor de lucrare a solului în cadrul unor asolamente raţionale care să asigure: afânarea solului pe adâncimi variabile, funcţie de cerinţele plantelor cultivate. Datele cercetărilor în acest domeniu arată ca în cadrul unui asolament raţional, cu rotaţii de 4-6 ani arăturile adânci la 28-30 cm se vor executa pe suprafeţele cultivate cu porumb, rădăcinoase (sfeclă de zahăr, sfeclă furajeră), iar lucrările superficiale vor fi destinate culturilor de păioase şi leguminoase pentru boabe. Executarea lucrărilor adânci pentru culturile de cereale de toamnă nu se justifică economic prin sporuri de producţie, care să acopere cheltuielile suplimentare de energie ocazionate de lucrările mecanice (afânare de bază şi / sau pregătirea patului germinativ). În plus, condiţiile de secetă a solului întâlnite frecvent în zona de sud a ţării, în lunile august septembrie, împiedică executarea unor ogoare de vară de bună calitate şi implică executarea unui număr mare de treceri cu grapele cu discuri pentru mărunţirea solului în vederea pregătirii patului germinativ.

2.4.1.4 Combaterea buruienilor Controlul infestării terenurilor cu buruieni este veriga tehnologică cu implicaţie majoră în succesul cultivatorilor. Prin aceasta trebuie să se urmărească permanent, în cadrul exploataţiilor agricole, evoluţia stării de îmburuienare a terenurilor, pentru menţinerea infestării sub limitele pragului de dăunare şi limitare a creşterii infestării cu specii de buruieni perene (monocotiledonate şi dicotiledonate) greu de combătut prin mijloace agrotehnice şi chimice. Este important de ştiut că pe terenurile irigate buruienile găsesc condiţii de creştere şi dezvoltare optime şi pot concura mai puternic planta cultivată.

PAG - 24 -

Utilizarea mijloacelor de combatere integrată (măsuri agrotehnice - rotaţii, lucrări mecanice de bună calitate, mijloace chimice – erbicide) poate asigura condiţia culturală satisfăcătoare obţinerii profitului prin cultivarea pământului.

2.4.1.5 Întreţinerea culturilor Cerinţele actuale ale pieţei pentru produse curate şi sănătoase implică orientarea cultivatorilor spre noi tehnologii care răspund cerinţelor sociale. Rezultatele cercetărilor în domeniul protecţiei plantelor (combaterea bolilor şi dăunătorilor), evidenţiază apariţia unor generaţii noi de produse care asigură controlul patogenilor la sămânţă şi/sau pentru diferite perioade de vegetaţie. Protejarea seminţelor şi a plăntuţelor în primele faze de vegetaţie prin tratamente la sămânţă, prezintă avantaje economice importante prin tratarea unui volum mic de seminţe (seminţele utilizate la semănat), cu cantităţi de substanţă reduse, în condiţii controlate, asigurând un tratament uniform cu eficacitate ridicată. Astfel, se elimină tratamentele în câmp în primele faze de vegetaţie, a căror eficacitate este mai redusă, datorită variabilităţilor condiţiilor de mediu (prezenţa vântului, surprinderea ploilor imediat după tratament, etc).

2.4.1.6 Recoltarea şi valorificarea producţiei vegetale Reprezintă în esenţă măsura tehnologică de atingere a scopului final al practicii agricole, în vederea obţinerii veniturilor care trebuie să permită reluarea ciclului de producţie. Funcţie de destinaţia produsului şi valorificarea acestuia, la preţuri acoperitoare costurilor de producţie, tehnologul poate stabili strategiile de dezvoltare a exploataţiilor agricole pe termen lung. În acest sens se analizează prin comparaţie nivelul tehnologic (posibilităţile de introducere a investiţiilor – maşini şi utilaje noi, măsuri de combatere chimică a monocotiledonatelor perene, potenţialul de producţie al solurilor pe unităţi teritoriale), cu răspunsul dat de indicatorii eficienţei economice a producţiei agricole. Tehnologiile de producţie utilizate în proiecţii au surprins cele două componente principale ale acestora: cea tehnică şi cea economică, considerate şi interpretate din punct de vedere al eficienţei economice. În cadrul devizului tehnologic, componenta tehnică şi cea economică delimitează mijlocele şi lucrările direcţionate în sensul satisfacerii cerinţelor plantelor în vederea obţinerii randamentelor proiectate la unitatea de suprafaţă şi de produs, latura economică vizând alocarea şi utilizarea cu economicitate maximă a inputurilor, în

PAG - 25 -

scopul realizării producţiei cu costuri reduse pe unitatea de suprafaţă şi a obţinerii unei mase a profitului cât mai mare pe culturi, respectiv pe exploataţii. În ceea ce priveşte efortul economic în derularea tehnologiei, acesta a fost cuantificat pe baza a două elemente: a) elemente care necesită un efort economic redus, generând în schimb efecte economice însemnate; b) elemente ce impun din partea fermierului eforturi economice substanţiale, care însă au o contribuţie majoră în obţinerea de producţii sporite cu cheltuieli reduse pe unitatea de suprafaţă şi pe cap de animal. În prima categorie s-au inclus: sămânţa, densitatea plantelor la unitatea de suprafaţă, epoca de executare a lucrărilor, nivelul calitativ al acestora avantajând din punct de vedere economic, acele exploataţii, care îşi creează sau dispun de asemenea pârghii de acţiune, obţinându-se astfel randamentele programate. Din cea de a doua categorie se detaşează net mecanizarea lucrărilor şi irigaţiile. În privinţa mecanizării lucrărilor agricole şi implicit a gradului de înzestrare cu bază energetică a exploataţiilor agricole, tehnologiile utilizate în proiecţiile de module pot testa cu discernământ economic modalităţile de aplicare a acestora, mai cu seamă pentru această perioadă în care există o deosebită fluctuanţă şi exacerbare a cheltuielilor efectuate cu mecanizarea lucrărilor agricole şi posibilităţile financiare reduse de procurare şi exploatare a tractoarelor şi maşinilor agricole.

2.4.2 Fişa tehnologică a culturilor Tehnologia la nivel de hectar pentru o anumită cultură cuprinde toate activităţile derulate într-un agricol, în vederea obţinerii produsului final, activităţi care sunt grupate pe luni calendaristice şi categorii de cheltuieli: cheltuieli pentru lucrările mecanizate, lucrările manuale şi cu materiile şi materiale utilizate în procesul de producţie. Fişa tehnologică elaborată la nivel de hectar îi oferă managerului o imagine asupra activităţilor pe care trebuie să le deruleze pentru fiecare cultură, volumului de lucrări manuale şi mecanizate care trebuiesc efectuate, necesarului de materii prime şi materiale, precum şi tarifele pentru fiecare lucrare în parte, tarife care colaborate cu volumul de lucrări îi permit să determine totalul cheltuielilor pe care trebuie sa le facă în fiecare lună pentru a obţine producţia finală la cultura luată în calcul. Tehnologiile la hectar sunt realizare pentru două sisteme de producţie: sistemul irigat şi sistemul neirigat astfel încât fermierul să poată aplica tehnologia în funcţie de posibilitatea de a iriga cultura respectivă. Fiecare tehnologie a fost elaborată pentru un anumit nivel de producţie, nivel influenţat în special de cantitatea de îngrăşăminte şi amendamente pe care managerul decide să le aplice la hectar.

PAG - 26 -

2.4.3 Bugetul de venituri şi cheltuieli pe ha În elaborarea bugetelor exploataţiilor agricole specializate în producţia vegetală s-au efectuat calculaţii estimative de costuri şi profituri nete la nivel de culturi cum sunt: grâu, porumb, orz, floarea soarelui, soia, fasole, sfeclă de zahăr şi rapiţă cu randamente diferenţiate în funcţie de tehnologiile aplicate, nivelul de alocare al factorilor de producţie în agrozona câmpie irigat şi neirigat. Elaborarea bugetelor a avut la bază devizele tehnologice şi preţurile inputurilor. Structura bugetului pe culturi cuprinde toate elementele referitoare la: valoarea producţiei, consumurile intermediare, costul de producţie, venitul net şi rata venitului net. Valoarea producţiei (A) este determinată pe baza producţiilor medii la hectar şi a preţurilor estimative pe piaţa internă, pentru producţia principală (A1 = val. prod. princ.) şi a valorii producţiei secundare. Consumurile intermediare (D) comensurează totalitatea inputurilor şi serviciilor consumate în procesul de producţie agricolă şi cuprind: sămânţa, îngrăşăminte chimice şi amendamente, pesticide, lucrări mecanice, irigaţii, aprovizionare, cheltuieli generale, dobânzi la credite, asigurări, amortisment şi alte cheltuili specifice; Consumurile intermediare pentru producţia principală (D1) nu includ cheltuielile ocazionate cu obţinerea producţiei secundare; Consumurile intermediare cuprind două grupe de cheltuieli: cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe. Venitul impozabil (E) este obţinut prin scăderea consumurilor intermediare pentru producţia principală din valoarea producţiei principale; Venitul net rezultă în urma diminuării venitului impozabil cu valoarea impozitelor aferente şi a adiţionării alocaţiilor şi subvenţiilor acordate de stat conform legislaţiei în vigoare; Rata venitului impozabil (G) este calculată în procente prin raportarea venitului impozabil la consumurile pentru producţia principală; Rata venitului net + subvenţiile (H) se determină prin raportarea venitului net + subvenţii la consumurile pentru producţia principală.

PAG - 27 -

CAPITOL 3 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “CEREALE ŞI PLANTE TEHNICE” 3.1 Tehnologii cadru 3.1.1 Grâu 3.1.2 Orz 3.1.3 Porumb 3.1.4 Floarea soarelui 3.1.5 Soia 3.1.6 Fasole 3.1.7 Sfeclă de zahăr 3.1.8 Rapită pentru ulei 3.2 Modul 20 ha neirigat/ irigat Tabel nr. 3.2 3.2.1 Bugetul exploatatiei de 20 ha - neirigat Tabel nr. 3.2.1 3.2.2 Fişă rezumativă - neirigat Tabel nr. 3.2.2 3.2.3 Simularea principalilor indicatori economici - neirigat Tabel nr. 3.2.3 3.2.4 Bugetul exploatatiei de 20 ha - irigat Tabel nr. 3.2.4 3.2.5 Fişă rezumativă - irigat Tabel nr. 3.2.5 3.2.6 Simularea principalilor indicatori economici - irigat Tabel nr. 3.2.6 3.3 Modul 200 ha neirigat/ irigat Tabel nr. 3.3 3.3.1 Bugetul exploatatiei de 20 ha - neirigat Tabel nr. 3.3.1 3.3.2 Fişă rezumativă - neirigat Tabel nr. 3.3.2 3.3.3 Simularea principalilor indicatori economici - neirigat Tabel nr. 3.3.3 3.3.4 Bugetul exploatatiei de 20 ha - irigat Tabel nr. 3.3.4 3.3.5 Fişă rezumativă - irigat Tabel nr. 3.3.5 3.3.6 Simularea principalilor indicatori economici - irigat Tabel nr. 3.3.6 3.4 Modul 1000 ha neirigat/ irigat Tabel nr. 3.4 3.4.1 Bugetul exploatatiei de 1000 ha - neirigat Tabel nr. 3.4.1 3.4.2 Fişă rezumativă - neirigat Tabel nr. 3.4.2 3.4.3 Simularea principalilor indicatori economici - neirigat Tabel nr. 3.4.3 3.4.4 Bugetul exploatatiei de 1000 ha - irigat Tabel nr. 3.4.4 3.4.5 Fişă rezumativă - irigat Tabel nr. 3.4.5 3.4.6 Simularea principalilor indicatori economici - irigat Tabel nr. 3.4.6 3.5 Fişă explicativă 3.5.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr. 3.5.1 3.5.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr. 3.5.2 3.5.2.1 Modul 20 ha irigat Tabel nr. 3.5.2.1 3.5.2.2 Modul 20 ha neirigat Tabel nr. 3.5.2.2 3.5.2.3 Modul 200 ha irigat Tabel nr. 3.5.2.3 3.5.2.4 Modul 200 ha neirigat Tabel nr. 3.5.2.4 3.5.2.5 Modul 1000 ha irigat Tabel nr. 3.5.2.5 3.5.2.6 Modul 1000 ha neirigat Tabel nr. 3.5.2.6 3.6 Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -20 ha neirigat Tabel nr. 3.6.1 Exploataţia agricolă -20 ha irigat Tabel nr. 3.62 Exploataţia agricolă -200 ha neirigat Tabel nr. 3.6.3 Exploataţia agricolă -200 ha irigat Tabel nr. 3.6.4 Exploataţia agricolă -1000 ha neirigat Tabel nr. 3.6.5 Exploataţia agricolă -1000 ha irigat Tabel nr. 3.6.6

PAG - 28 -

3.

Ghid etalon tehnico-economic

Profilul:

“Cereale şi plante tehnice” Modul de:

Tipul exploatatiei:

20 ha 200 ha 1000 ha Gospodarii individuale Asociatii familiale Societati agricole cu pers. juridica

PAG - 29 -

3.1 TEHNOLOGII CADRU 3.1.1 CULTURA: GRÂU CONSUM Zonarea culturilor şi a soiurilor 1

2 b. zonarea soiurilor

a. zonarea culturilor Zonele cele mai favorabile pentru grâu sunt: Câmpia

- Pentru zona I, a Bărăganului şi Dobrogei, Dropia, Flamura 85,

din vestul ţării, Câmpia Română, Câmpia Transilvaniei şi o parte

Rapid (soiuri precoce) Alex, Fundulea 4, Boema, Crina, Dor şi Faur (soiuri mai tardive). Toate aceste soiuri au dat rezultate bune

din nord-estul Moldovei.

şi în cultură irigată. - În zona a II-a, care cuprinde cea mai mare parte a Olteniei, Dropia, Flamura 85, Rapid şi Alex, Lovrin 34, Boema şi Cătălin. - În zona a III-a, vestul ţării, Alex, Romulus, Dropia, Lovrin 34, Delabrad, Ciprian şi Faur. În zona colinară, Arieşan şi Ardeal 1. - În zona colinară din sudul ţării (zona a IV-a), Trivale, Albota şi Şimnic 30, Dropia, Flamura 85 şi Rapid. - Pentru zona a V-a (Transilvania), Arieşan, Apullum, Fundulea 4, Turda 95, Turda 2000, Ardeal 1, Dumbrava şi Faur, grâul de primăvară, Rubin şi Speranţa. - În zona a VI-a, care cuprinde judeţul Suceava şi o parte din judeţele Neamţ, Botoşani şi Bacău, Aniversar, Arieşan, Gaşparom, Magistral şi Fundulea 4, Esenţial şi Drobeta. - Pentru zona a VII-a, care cuprinde cea mai mare parte din Moldova, Dropia, Flamura 85, Gabriela, Eliana, Moldova 83, Fundulea 4, Boema, Crina şi Iaşi 2. La grâul durum de toamnă, în zona I, soiul Pandur, iar în zona a II-a este recomandat soiul Condur. Ca soiuri de grâu durum de primăvară, sunt în soiurile Durom şi Ixos.

Plante premergătoare 1

2

Foarte bune -

leguminoase

anuale

3

Bune şi

4

Medii

- floarea soarelui;

Contraindicate

- cereale păioase an I;

- unde a fost atac de mălură,

perene;

- porumb hibrizi timpurii;

- porumb hibrizi semitardivi;

tăciune;

- in ulei şi fibră;

- culturi ce eliberează

- sfeclă de zahăr;

- unde s-au cultivat cereale

- rapiţă;

terenul

- cartofi toamnă;

păioase mai mult de un an;

- cartofi vară

septembrie.

- alte culturi care eliberează

- s-au aplicat erbicide triazinice

până

la

15

PAG - 30 terenul mai târziu.

cu efect remanent; - unde recoltarea târzie nu permite semănatul în epoca optimă.

Aplicarea îngrăşămintelor U650 + MA – 3,5 Fosfor

Potasiu

Azot

-60-100 kg P2O5/ha;

- 40-80 K2O pe solurile cu un conţinut de

DN=30 x Rs - Ns - Ngg + Npr

Dp=15xRs-Pgg

potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm

DN – doza de azot (kg N/ha);

în care:

K

Rs – recolta scontată (to/ha)

Dp – doza de fosfor (kg P2O5/ha);

Epoca: toamna şi încorporare sub arătură

Ns – aportul solului în azot (între 20-60

Rs – recolta scontată (to/ha)

sau la pregătirea patului germinativ

kg/ha);

Pgg – contribuţia în fosfor a gunoiului de

Ngg – aportul gunoiului de grajd în azot (2

grajd (1,5 kg kg P2O5/to de gunoi dat în

kg N/to de gunoi dat în anul curent);

anul curent);

Npr

Epoca: toamna şi încorporare sub arătură

premergătoare.

sau la pregătirea patului germinativ

Epoca:

–

corecţia

funcţie

de

planta

- iarna sau primăvara devreme 40-80 kg/ha; - restul dozei primăvara la apariţia primului nod.

Lucrările solului 1 Arătura

2 Pregătirea patului germinativ

- U650 + PP(3)30+GS-1,2 - cu cel puţin 15 zile înainte de

- U650 + GC -4

semănat.

Momentul executării – toamna imediat înaintea semănatului

- vara, până la 15 VIII;

Adâncimea – la adâncimea de semănat + 1-2 cm

- toamna, până la 25 IX. Adâncimea - Vara

- soluri mijlocii şi grele 20-25 cm - soluri uşoare 20-22 cm

- Toamna

- soluri mijlocii şi grele 20-22 cm - soluri uşoare 18-20 cm

PAG - 31 -

Stabilirea densităţii plantelor Nr. boabe

Distanţa

Nr. boabe

Valoarea

MMB (masa a 1000

germinabile/m

între

germinabile/li

culturală a

de boabe)

2

rânduri

niar

seminţei

1

2

3

4

450-550

12,5 cm

30-42

-

Soiuri

5

puritatea

min

6

- 33-42 g la soiurile cu

Precoce: Dropia, Rapid,

98%;

bob mic şi mijlociu;

Flamura 85, Boema, Crina,

- germinaţia min

- 36-50 g la soiurile cu

Faur, Lovrin 34, Cătălin;

90%.

bob mare

Mai tardive: Alex, Fundulea 4

Cantitatea de sămânţă

nr.boabegerm. / m 2 xMMB( g ) C (kg / ha ) = x100 P(% )xG (% ) Cantitate 190-250 kg/ha

Semănatul U650 + SUP - 29 Epoca

Adâncimea

Distanţa între rânduri

1-15 X

5-6 cm (în funcţie de textura solului şi de

12,5 cm

gradul de aprovizionare cu apă)

Întreţinerea culturilor

Combaterea integrată a buruienilor Respectarea rotaţiei culturilor, a adâncimii şi epocii de executare a arăturilor, întreţinerea ogoarelor curate de buruieni; este necesară şi aplicarea de erbicide Exemplificări cu L – 445 + MET – 1200 sau U- 650 + MET 2500 Buruieni: romaniţă, volbură,

Buruieni: turiţă şi lingurică,

Buruieni:

sălbatică, pălămidă;

lingurică,

răsărite din toamnă;

vântului

Tratamente: SDMA 2,4 D -

hrişcă, măzăriche, etc.

Tratamente: Strane + Icedin

Tratamente: Puma Super -0,8

2l/ha;

Tratamente: Icedin super –

Forte – 0,6 + 2l/ha

– 1,0 l/ha; Assert – 2-3 l/ha;

Buruieni:

muştar,

ridiche

turiţă,

muşeţel,

odosul,

iarba

Epoca

de

aplicare:

1l/ha; Oltisan extra – 1l/ha;

Epoca de aplicare: primăvara

Epoca de aplicare: primăvara

primăvara

când

buruienile

Lontrel 418 C -4-5 l/ha;

când plantele de grâu se află

când plantele de grâu se află

sunt în faza de rozetă iar

Epoca de aplicare: primăvara

între

între

plantele de grâu se află în faza

când buruienile sunt în faza de

primului internod

de înfrăţire, T0 aerului >150C

rozetă iar plantele de grâu se

faza de 3-4 frunze şi începutul

află între înfrăţire, formarea

înfrăţirii.

primului internod, T0 >10 -12

înfrăţire

–

formarea

formarea

primului

internod iar buruienile sunt în

PAG - 32 0C

Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Alături de diferite măsuri agrotehnice se aplică tratamente chimice efectuate la sămânţă şi în perioada de vegetaţie Respectarea rotaţiei culturilor, încadrarea semănatului în epoca optimă Tratamente în vegetaţie

Tratamente la sămânţă

U - 650 + MPSP 3x300

- pentru mălură şi tăciune: Criptodin 2,5 PTS – 1,5 kg/to, Prelude SP – 2 l/to; Vitavax 200 -2kg/to;

- pentru complexul de boli - făinare, rugini, septorioză, fuzarioză

- pentru mălură şi gândac ghebos: FB- 7 – 2,5 kg/to, Tirametox

– Alert – 1kg/ha; AltoCombi 420 – 0,5 kg/ha; Mirage – 1l/ha;

88 PTS – 3 kg/to

Tilt – 0,33 kg/ha; - pentru ploşniţele cerealelor şi cărăbuşeii cerealelor (la avertizare): Sinoratox 35 – 3,5l/ha; Dimevur 42,5 – 3l/ha; Onefon 30 VUR – 3,5 l/ha; Decis 2,5 – 300 ml/ha; Fastac 10 – 150ml/ha.

Când cultura se irigă se aplică: - 300-400 mc apă/ha – toamna pentru răsărire (la nevoie); - 1-2 udări în cursul perioadei de vegetaţie, cu norme de 500-600 mc apă/ha cu IIA + ASJM

Evaluarea producţiei - Se face în faza de coacere în pârgă pentru un lan de până la 100 ha. Se stabilesc 5 puncte de luare a probelor pe diagonală. Rezultatele obţinute se înmulţesc cu 10.000 pentru a afla producţia la hectar.

(

)

P kg / m 2 =

N sp xN b xMMB 100

în care: Nsp- numărul de spice la m2; Nb – numărul mediu de boabe în spic; MMB – masa (greutatea) a 1000 boabe.

Recoltarea - cu C12 sau C14; Recoltarea: când boabele ating umiditatea de 14-15%, la coacerea deplină; Perioada de recoltare: de cca 6-8 zile, pentru a reduce la minimum pierderile; Reglarea combinelor se face de mai multe ori pe zi, pentru a reduce la minimum pierderile, procentul boabelor sparte < 2%, o puritate cât mai ridicată.

PAG - 33 -

3.1.2 CULTURA: ORZ CONSUM Zonarea culturilor şi a soiurilor 1

2

a. zonarea culturilor

b. zonarea soiurilor

În funcţie de condiţiile pedoclimatice, se disting:

Soiurile de orz de toamnă

- zona foarte favorabilă care cuprinde terenurile de câmpie cum sunt cele din Câmpia de vest a ţării, sudul Câmpiei Române, precum şi partea de est a Bărăganului şi de sud a Dobrogei; - zona favorabilă reprezentată de Câmpia Transilvaniei şi Podişul Târnavelor şi zona dealurilor din vestul şi sudul ţării cu soluri aluvionar podzolice şi brune; - zona puţin favorabilă care cuprinde solurile nisipoase din sudul Olteniei şi nord-vestul ţării sau cele cu exces de umiditate din vestul ţării, din nord-estul Munteniei, ca şi cele puternic acide sau erodate din Moldova şi nordul Dobrogei, regiune supusă adesea unor temperaturi minime mai scăzute.

- Dana şi Mădălin sunt recomandate pentru toate zonele de cultură; - Compact şi Orizont în Stepa Bărăganului şi Dobrogei, Silvostepa Olteniei şi Munteniei şi Câmpia de Vest; - soiul Adi este recomandat a fi cultivat în zonele din sudul ţării şi în Transilvania; - soiurile Andrei şi Regal în Silvostepa Olteniei şi Munteniei, Câmpia de Vest şi Moldova. - soiul Liliana, care este recomandat spre cultivare în toate zonele de cultură ale orzului de toamnă, cu precădere în stepa Bărăganului şi Dobrogei şi în silvostepa Munteniei. Soiurile de orzoaica de toamnă, pentru toate zonele de cultură a acesteia, sunt recomandate soiurile Laura şi Andra.

Plante premergătoare 1

Foarte bune

2

3

Bune

4

Medii

Contraindicate

- leguminoase anuale şi perene;

- floarea soarelui;

- porumb - hibrizi timpurii;

-orz şi orzoaică de toamnă sau

- in ulei şi fibră;

- soia – soiuri timpurii;

- cartofi – soiuri târzii

primavară chiar an I de cultură;

- rapiţă;

- cartofi timpurii.

- sfeclă de zahăr recoltată până la

- porumb tratat cu erbicide

10 septembrie.

triazinice; - culturi recoltate târziu, ce nu permit

semănatul

optimă.

Aplicarea îngrăşămintelor U650 + MA – 3,5 Fosfor

Potasiu

Azot

-60-100 kg P2O5/ha;

- 40-60 K2O pe solurile cu un conţinut

DN= 25 x Rs - Ns - Ngg + Npr

Dp=15xRs-Pgg

de potasiu schimbabil mai mic de 150

DN – doza de azot (kg N/ha);

în care:

ppm K

Rs – recolta scontată (to/ha)

în

epoca

PAG - 34 Dp – doza de fosfor (kg P2O5/ha);

Epoca: toamna şi încorporare sub

Ns – aportul solului în azot (între 20-60 kg/ha);

Rs – recolta scontată (to/ha)

arătură

Ngg – aportul gunoiului de grajd în azot (1,5 kg

Pgg – contribuţia în fosfor a gunoiului

germinativ

sau

la

pregătirea

patului

N/to de gunoi dat în anul curent);

de grajd (1,5 kg kg P2O5/to de gunoi

Npr – corecţia funcţie de planta premergătoare.

dat în anul curent);

Epoca:

Epoca: toamna şi încorporare sub

- iarna sau primăvara devreme 40-80 kg/ha;

arătură

- restul dozei primăvara la formarea celui de-al

sau

la

pregătirea

patului

doilea nod.

germinativ

Lucrările solului 1

2

Arătura

Pregătirea patului germinativ

- U650 + PP4(3)30+GS-1,2 - cu cel puţin 15 zile înainte de

- U650 + GC -4

semănat.

Momentul executării – toamna imediat înaintea semănatului

- vara, până la 15 VIII;

Adâncimea – la adâncimea de semănat + 1-2 cm

- toamna, până la 25 IX. Arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări. Adâncimea - Vara

- soluri mijlocii şi grele 20-25 cm - soluri uşoare 20-22 cm

- Toamna

- soluri mijlocii şi grele 20-22 cm - soluri uşoare 18-20 cm

Stabilirea densităţii plantelor Nr. boabe

Distanţa

Nr. boabe

Valoarea

MMB (masa a 1000 de

germinabile/m2

între rânduri

germinabile/li

culturală a

boabe)

niar

seminţei

1 400-500

2 12,5 cm

3 23-27

4 -

puritatea

Soiuri

5 min

6

- 30-43 g la soiurile cu

Dana,

98%;

bob mic şi mijlociu;

Compact (primul soi

- germinaţia min

- 35-48 g la soiurile cu

românesc

90%.

bob mare

orzului cu 6 rânduri, egal

Mădălin,

la

tipul

repartizate),

Orizont, Adi, Andrei, Regal, Liliana

PAG - 35 Cantitatea de sămânţă

nr.boabegerm. / m 2 xMMB(g ) C (kg / ha ) = x100 P(% )xG (% ) Cantitate 180-220 kg/ha

Semănatul U650 + SUP - 29 Epoca

Adâncimea

Distanţa între rânduri

25 IX-5 X

5-6 cm (în funcţie de textura solului şi de

12,5 cm

gradul de aprovizionare cu apă)

Întreţinerea culturilor Combaterea integrată a buruienilor Respectarea rotaţiei culturilor, a adâncimii şi epocii de executare a arăturilor, întreţinerea ogoarelor curate de buruieni; este necesară şi aplicarea de erbicide Exemplificări cu L – 445 + MET – 1200 sau U- 650 + MET 2500 Buruieni: muşeţel, romanită,

Buruieni:

muştar,

ridiche

Buruieni: iarba vântului

Buruieni: odosul,

turiţă, iarbă puturoasă, mac,

sălbatică, susai;

Tratamente: Puma Super -0,8

Tratamente: Puma Super -0,8

rocoină, şopârliţă

Tratamente:

– 1,0 l/ha; Assert – 2-3 l/ha;

– 1,0 l/ha; Assert 250 EC –

Tratamente:

SDMA – 1,5 - 2,0 l/ha sau

Iloxan 28 EC- 2-2,5 l/ha;

2l/ha;

Icedin Super – 1 l/ha sau

DMA – 6 – 0,8 l/ha

Epoca de aplicare: primăvara

Epoca de aplicare: primăvara

Brominal Plus – 1,5 l/ha sau

Epoca de aplicare: primăvara

când buruienile sunt în faza de

când buruienile sunt în faza de

Logrand – 1,5 l/ha;

când buruienile sunt în faza de

rozetă iar orzul între înfrăţire –

2-4 frunze.

Epoca

de

aplicare:

rozetă; între sfârşitul înfrăţirii

formarea primului nod, T0

primăvara

când

buruienile

şi formarea primului nod la

>15 0C

sunt în faza de rozetă între

orz, T0 >15 0C

înfrăţire – formarea primului nod la orz, T0 aerului >150C

Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Se va evita monocultura, semănatul în afara epocii optime, fertilizarea unilaterală cu azot, umiditatea ridicată. Tratamente la sămânţă

Tratamente în vegetaţie

- pentru prevenirea şi combaterea bolilor prin sămânţă: Raxil

U - 650 + MPSP 3x300

2,5 l/to, Prelude SP – 2 l/to; Vitavax 200 FF -3 ,0 l/to;

- pentru complexul de boli foliare- făinare, rugini, septorioză,

- pentru prevenirea atacului de gândac ghebos şi viermi sârmă:

fuzarioză – Alert – 0,5l/ha; AltoCombi 420 – 0,5 kg/ha; Mirage

FB- 7 – 2,5 kg/to, Tirametox 88 PTS – 3 kg/to

45 EC– 1l/ha; Tilt 250 EC – 0,5 l/ha;

PAG - 36 - pentru gândacul ghebos toamna sau primăvara timpuriu, se tratează vetrele cu Dursban 480 EC sau Basudin 600 EW în doză de 2,0 l/ha; - pentru afide (care pot apărea în toamnele calde şi lungi – dacă se înregistrează mai mult de 10 exemplare/plantă) Sinoratox -35 2l/ha sau Carbetox 37,5 – 1,5 l/ha. Când cultura se irigă se aplică: - 300-400 mc apă/ha – toamna pentru răsărire; - 1-2 udări în cursul perioadei de vegetaţie, cu norme de 500-600 mc apă/ha cu IIA + ASJM

Evaluarea producţiei - Se face în faza de coacere în pârgă.

(

)

P kg / m 2 =

N sp xN b xMMB 100

în care: Nsp- numărul de spice la m2; Nb – numărul mediu de boabe în spic; MMB – masa (greutatea) a 1000 boabe.

Recoltarea - cu C12 sau C14; Recoltarea: la orzul pentru bere în faza de coacere deplină, la umiditatea de sub 14%; la orzul pentru furaje când umiditatea este de până la 16 %; la orzul pentru fulguit, umiditatea de 28-30%, boabele fiind însilozate; Perioada de recoltare: de cca 3-4 zile, pentru a reduce la minimum pierderile; Reglarea combinelor se face de mai multe ori pe zi, pentru a reduce la minimum pierderile, procentul boabelor sparte < 2%, o puritate cât mai ridicată.

PAG - 37 -

3.1.3 CULTURA: PORUMB CONSUM Zonarea culturilor şi a soiurilor 1

a. zonarea culturilor

2

b. zonarea soiurilor

Porumbul se cultivă în toate zonele de cultură. Pentru constanţă în realizarea producţiilor, fiecare cultivator este bine să folosească 3-4 hibrizi diferiţi ca perioadă de vegetaţie. La alegerea acestora trebuie să se urmărească: – să fie adaptat condiţiilor zonei în care urmează a fi cultivat; – să ajungă la maturitate înainte de venirea

- Pentru zona I, cu resurse termice peste 1600°C: - hibrizii cu perioadă de vegetaţie mijlocie, aparţinând grupei FAO 401-500: Fundulea 475 M, Milcov, Partizan, Paltin, Fundulea 322, Rapid, Fulger şi Şoim - pe terenurile pe care se vor cultiva cereale de toamnă, Fulger, Fundulea 475 M, Milcov, Partizan şi Şoim - în zonele secetoase; - hibrizii semitârzii, din grupa FAO 501-600, Partizan, Rapsodia, Faur, Star, Octavian, Fundulea 376 şi Vultur - pe terenurile pe care urmează

brumelor de toamnă şi, pentru siguranţă în acest sens,

cereale de toamnă, Danubiu, Granit, Olt, Campion, Dacic, Star, Generos

să aibă necesarul de unităţi termice mai mic cu 150

şi Lovrin 400 hibrizii de bază ai zonei;

faţă de potenţialul zonei; – să fie rezistent la secetă, boli, dăunători; - să aibă o bună rezistenţă la frângere şi o

- hibrizii târzii, din grupa FAO 601-650 se vor cultiva numai în arealele cele mai favorabile sub aspectul resurselor termice (Fundulea 365) şi al aprovizionării cu apă (Cocor).

inserţie uniformă a ştiuleţilor.

- În zona a II-a, cu resurse termice între 1500 şi 1600°C: - hibrizii cu perioadă de vegetaţie mijlocie (Grupa FAO 401-500) – Andreea, Olimp, Milcov, Fundulea 475 M, Oituz, Fundulea 322, Fulger şi Şoim pe terenurile pe care urmează cereale de toamnă, iar Olimp, Milcov, Fundulea 475 M, Partizan, Fundulea 322, Fulger şi Şoim - în arealele secetoase; - hibrizii semitârzii (Grupa FAO 501-600) – Rapsodia, Paltin, Star, Octavian, Fundulea 376, Vultur, Generos, Danubiu, Granit, Olt, Faur, Campion şi Dacic, hibrizii de bază din cadrul acestei zone; În zona a III-a, cu resurse termice cuprinse între 1401 şi 1500°C - hibrizii semitimpurii (grupa FAO 301-400) – Elan, Podu Iloaiei 110, Turda 201, Turda Super, Turda Favorit, Fundulea 475 M, Olimp, Turda Mold 188, Turda SU-210, Turda SU-182, Saturn, Milcov, Neptun, Oana şi Oituz - pentru arealele mai puţin favorabile, iar primii 6 şi ca plantă premergătoare pentru cerealele de toamnă; - hibrizii cu perioadă de vegetaţie mijlocie (grupa FAO 401-500) – Andreea, Opal, Paltin, Fundulea 322, Rapid, Olimp, Brateş, Turda, Favorit, Fundulea 475 M, Milcov, Fulger şi Şoim - hibrizi de mare productivitate pentru această zonă. - În zona a IV-a cu resurse termice cuprinse între 1201 şi

PAG - 38 1400°C: - hibrizii timpurii (grupa FAO 250-300) - Suceava 108, Dana, Ciclon, Cristal şi Turda 145, Turda 165, Turda 200, Turda Mold 188 - pe terenurile pe care urmează cereale de toamnă; - hibrizii semitimpurii (grupa FAO 301-400) – Elan, Roxana, Podu Iloaiei 110, Turda 201, Turda Super, Turda Favorit, Minerva, Saturn, Milcov, Neptun şi Oituz, hibrizii de bază pentru obţinerea unor producţii ridicate; - Pentru zona a V-a cu resurse termice cuprinse între 1001 şi 1200°C: - hibrizii foarte timpurii – Montana, Suceava 95 şi Bucovina, cu cerinţe termice mai scăzute, de 801-1000°C - pe terenurile mai reci şi mai umede; - hibrizii timpurii – Suceava 108, Decebal, Dana, Ciclon şi Turda 160, vor ocupa cele mai întinse suprafeţe ale acestei zone. f) În zona a VI-a, cu cele mai reduse resurse termice (8001000°C), se vor cultiva numai hibrizii cei mai timpurii, cu cele mai mici cerinţe termice – Montana şi Decebal.

Plantele premergătoare 1

2

3

Foarte bune

Bune

Medii

- cereale păioase

- floarea soarelui;

-porumbul mai mult de 3 ani;

- leguminoase anuale şi perene;

- porumbul anul I şi II;

- sorgul;

- inul pentru ulei;

-sfecla de zahăr;

- ricinul.

- plantele furajere - cartofii

Aplicarea îngrăşămintelor U650 + MA – 3,5 Fosfor

Potasiu

Azot

-60-80 kg P2O5/ha;

- 40-80 K2O pe solurile cu un conţinut de

Doza se stabileşte în funcţie de consumul

- doza se calculează în funcţie de

potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm K

specific (20-22 kg N pentru 1 to boabe).

conţinutul solului în fosfor mobil şi

Epoca: toamna şi încorporare sub arătură.

Epoca:

producţia planificată (8-9 kg P2O5/to de

- primăvara 50-60 kg N înainte sau odata

boabe);

cu semănatul, restul dozei, odata cu

- se reduce doza cu 1,5 kg pentru fiecare

praşilele mrecanice (2 faze) sau cu apa (la

to de gunoi încorporată în anul curent.

irigat);

Epoca: toamna şi încorporare sub arătură.

PAG - 39 -

Lucrările solului 1

2

Arătura

Pregătirea patului germinativ

- U650 + PP4(3)30+GS-1,2

- U650 + GC -4

- vara, până la 15 VIII;

Momentul executării – primăvara imediat înaintea semănatului

- toamna, până la 15 IX.

Adâncimea – la adâncimea de semănat + 1-2 cm

Adâncimea - soluri mijlocii şi grele 25-30 cm - soluri uşoare 20-25 cm - arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări

Stabilirea densităţii plantelor - Nr. boabe germinabile 5-9/m2, în funcţie de condiţiile de cultură, densitate şi facultate germinativă.

Hibrizi

Neirigat

Irigat

Timpurii

6,3-7,0

8,1-9,2

Mijlocii

5,2-6,3

7,5-8,1

Târzii

5,2-5,8

6,9-7,5

- Nr. boabe germinabile la 1 m liniar şi distanţa între boabe pe rând, în funcţie de nr. de boabe germinabile la hectar Nr. boabe germinabile la ha

- puritatea min

Distanţa între boabe pe rând

liniar – la 70 cm între rânduri

la 70 cm între rânduri

52.000

3,6

27,7

58.000

4,1

24,4

63.000

4,4

22,7

69.000

4,8

20,8

75.000

5,2

19,2

81.000

5,7

17,5

92.000

6,4

15,6

Valoarea culturală a seminţei

Nr. boabe germinabile la 1 m

Densitatea optimă a plantelor la recoltare Hibrizi

U.M.

Neirigat

Timpurii

mii pl/ha

55-65

70-80

Mijlocii

mii pl/ha

45-55

65-80

98%; - germinaţia min 90%.

MMB (masa a 1000 de boabe)

Irigat - 160-380 g funcţie de hibrid şi condiţii de cultură.

PAG - 40 Târzii

mii pl/ha

45-50

Cantitatea de sămânţă

C (kg / ha ) =

60-80

nr.boabegerm. / m 2 xMMB( g ) x100 P(% )xG (% )

Cantitate 14-30 kg/ha funcţie de caracteristicile boabelor şi de densitate.

Hibrizi recomandaţi

Cu perioadă de vegetaţie mijlocie

Semitârzii

Târzii

(grupa FAO 401-500)

(Grupa FAO 501-600)

(Grupa FAO 601-650)

- Fundulea 475 M, Milcov, Partizan,

- Rapsodia, Faur, Star, Octavian,

- Numai în arealele cu resursele termice

Paltin, Fundulea 322, Fulger, Şoim

Fundulea 376, Vultur, Danubiu, Olt,

cele mai favorabile - Fundulea 365, Cocor.

Campion, Dacic, Star.

Semănatul U650 + Spc-8 Epoca

Adâncimea

Distanţa între rânduri

Începe când la adâncimea încorporare a

- 5-7 cm pe soluri mijlocii şi grele;

- 70 cm la neirigat şi irigat prin aspersiune;

seminţei, temperatura în sol este de 80C.

- 6-8 cm pe soluri uşoare.

- 80 cm la irigat prin brazde.

Lucrarea se va finaliza până la 20 IV.

Întreţinerea culturilor

Combaterea integrată a buruienilor Prin metode agrotehnice (lucrări ale solului până la semănat, praşile, rotaţia culturilor, etc.). Prăşitul mecanic cu U 650 + U- 8. Acestea însă nu sunt suficiente, fiind necesară aplicarea erbicidelor EXEMPLIFICĂRI Cultura de porumb poate fi invadată de un număr de specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene. Mai periculoase sunt: mohorul, iarba bărboasă, meişorul, căpriţa, ştirul, zămoşiţa, pălămida, costreiul, coada calului, pirul târâtor, volbura, etc. Preemergent (înainte de răsărire) -

pe

terenurile

cu

buruieni

mono

şi

dicotiledonate în care în anii următori urmează

- când după porumb urmează culturi sensibile la atrazin (cereale păioase, floarea soarelui, soia, fasole, in, sfeclă, trifoliene);

tot porumbul;

Tratamente: amestecuri de Mecloran 4-8 l/ha + Onezin 3-4 kg/ha; Diizocab 4-7 l/ha

Tratamente:

+ Onezin 3-4 Kg/ha; Eradicane 5-7 l/ha + Onezin 3-4 kg/ha.

se folosesc: Atranex 80 WP- 3-5 kg/ha sau

Epoca de aplicare: se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 3-5 cm (la

Gesaprim 80 WP 3-6 kg/ha sau Onezin 50 PU.

amestecul cu Mecloran) şi 8-10 cm (la amestecul cu Diizocab şi Eradicane). Dacă s-au

Epoca de aplicare:

acumulat reziduuri de atarzin, acesta nu se mai foloseşte înainte de semănat. Se vor

PAG - 41 Se pot aplica toamna, după discuirea arăturii,

utiliza: Diizocab 8-12 l/ha, sau Eradicane 5-8 la/ha sau Mecloran 8-12 l/ha. Praşilele

sau primăvara, când se încorporează la

nu se vor efectua mai adânci de 2/3 din adâncimea de încorporare a erbicidului.

pregătirea patului germinativ. Postemergent (după răsărire) Pentru dicotiledonate

Pe terenurile cu costrei

Pe terenurile cu costrei

Tratamente: Sanrom 375 1-1,5 l/ha sau

Titus 25 DF -40-60 g/ha sau Mistral 1,5-2l/ha.

Cu Titus 25 DF 40-60 G+Icedin

Icedin Super 1 l/ha sau SDMA 2,4 D 2l/ha.

Tratamente: Primul tratament când costreiul

Supr – 1l/ha când porumbul are 3-6

Epoca de aplicare:

are 3-4 frunze, iar al doilea tratament la cca 21

frunze şi 10-20 cm înălţime.

Când plantele au 3-5 frunze.

zile după primul, cu 20-30 g/ha Titus 25 DF (când costreiul are 25-30 cm).

Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Se vor resppecta cu stricteţe principalele măsuri agrofitotehnice, ca: rotaţia, epoca de semănat, densitatea optimă, fertilizarea echilibrată. Pe lângă aceste măsuri este necesară tratarea seminţei, iar în situaţii deosebite se fac şi tratamente fitosanitare în vegetaţie. Respectarea rotaţiei culturilor, încadrarea semănatului în epoca optimă Tratamente în vegetaţie

Tratamente la sămânţă - pentru prevenirea bolilor produse de Fusarium şi Pythium, precum şi

U - 650 + MPSP 3x300

tăciune: Metoben 70 PU – 2kg/to sau

- dacă după răsărirea porumbului sunt condiţii favorabile

Tiradin 70 PUS – 3 kg/to sau

dăunătorilor, dacă se semnalează atac de gărgăriţă, chiar

Thiran 80 WP – 3 kg/to sau

dacă s-a tratat sămânţa, se recomandă un tratament cu:

Vitavax 200 FF – 2,5 kg/to etc.

Mopsilan 20 SP – 0,1 kg/ha sau

- pentru prevenirea atacului de răţişoară şi a viermilor sârmă:

Vicleton 50WP – 0,75 kg/ha sau

Carbodan 35 ST – 2,5 l/to sau

Regent 200 SC – 0,15 l/ha, etc.

Diafuran 35 ST – 25 l/to sau Cri 350 FS – 9 l/to sau Gaucho 600 FS – 8 l/to, etc. Tratamentele cu fungicide se fac în staţiile de uscare şi calibrare. Tratamentele cu insecticide – se fac centralizat, sub supravegherea specialiştilor. Când cultura se irigă se aplică: o udare cu norma de 700 mc/ha în faza de 8-10 frunze; se mai aplică minim 2 udări cu aceeaşi normă, prima după fecundare şi a doua în perioada formării bobului. Dacă apa şi energia sunt disponibile pe tot parcursul vegetaţiei, se aplică udări când este cazul, în funcţie de regimul pluviometric.

Evaluarea producţiei - Se face în faza de coacere în ceară. Suprafaţa unui punct de control este de 28 m2. Se stabilesc punctele de control pe diagonala lanului. Numărul de ştiuleţi la ha se calculează cu formula:

Nst / ha ) = ( Nstx10000 )(Dx1)

în care: Nst - numărul de ştiuleţi număraţi la toate punctele de control; Nst/ha – numărul de ştiuleţi la ha;

PAG - 42 D – suprafaţa unui punct de control I – numărul probelor de control. Numărul mediu de boabe pe un ştiulete – se face ponderea la cei 10 ştiuleţi recoltaţi la fiecare probă. Cunoscând greutatea a 1000 boabe (MMB), se află producţia medie la ha (Q kg/ha);

Qkg / ha ) = ( Nst / haxNbxMMB ) / (1000 x1000 )

în care: Nst – numărul de ştiuleţi la ha; Nb – nr. Mediu de boabe pe ştiuleţi

Recoltarea Mecanizată Sub formă de ştiuleţi

Manuală

Sub formă de boabe

Sub formă de ştiuleţi

când

Cu C12 sau C14 echipate cu culegător de ştiuleţi şi

Când umiditatea boabelor scade sub 24-

umiditatea boabelor a atins la

sistem special de curăţire. Se realizează când

26%.

30-32% şi se încheie când

umiditatea boabelor este sub 25%. După recoltare,

aceasta este între 24-26%.

boabele trebuie uscate până la umiditatea de păstrare

Cu

combina

C-6P

(sub 14%).

PAG - 43 -

3.1.4 CULTURA: FLOAREA SOARELUI Zonarea culturilor şi a soiurilor 1

Corelarea condiţiilor naturale cu cerinţele biologice ale culturii florii-soarelui a condus la delimitarea a 5 zone de favorabilitate: Zona I cuprinde arealele din Câmpia Română, sudul Dobrogei şi Câmpia Olteniei. Hibrizii recomandaţi: Select, Festiv, Fundulea 206, Super, Alex, Florom 249, Justin, Performer, Florom 328, Turbo, Favorit, Minunea, Saturn, Top-75, Venus. Zona a II-a este reprezentată de Câmpia de Vest (judeţele Timiş şi Arad). Hibrizii recomandaţi: Felix, Select, Festiv, Florom 249, Alex, Romina, Rapid, Performer, Fundulea 206, Favorit, Lovrin 338 Timiş, Minunea, Saturn, Top-75, Venus. Zona a III-a cuprinde suprafeţele neirigate din nordul Câmpiei Române şi Podişul Dobrogei neirigat, fiind apreciate ca mijlociu favorabile pentru cultura florii-soarelui. Hibrizii recomandaţi: Select, Super, Festiv, Fundulea 206, Florom 249, Turbo, Favorit, Romina, Rapid, Alex, Justin, Minunea, Saturn, Top-75, Venus. Zona a IV-a este reprezentată de Câmpia de Vest (judeţele Bihor, Satu-Mare). Hibrizii recomandaţi: Select, Festiv, Felix, Florom 249, Turbo, Favorit, Alex, Rapid, Romina, Timiş, Minunea, Saturn, Top-75, Venus. Zona a V-a cuprinde Câmpia Jijiei, Podişul Bârladului şi Câmpia Transilvaniei. Hibrizii recomandaţi: Festiv, Super, Select, Felix, Fundulea 206, Florom 249, Alex, Rapid, Justin, Minunea, Saturn, Top-75, Venus.

Plantele premergătoare 1

2

3

4

Foarte bune

Bune

Medii

Contraindicate

- cereale păioase

- porumb

- sfeclă de zahăr;

- monocultura, soia, fasole, rapiţă, porumb tratat cu erbicide

- lucernă.

triazinice; - revenirea culturii pe aceeaşi suprafaţă mai devreme de 5-6 ani.

Aplicarea îngrăşămintelor U650 + MA – 3,5 Fosfor

Potasiu

Azot

-80-90 kg P2O5/ha;

- 30-80 K2O pe solurile cu un conţinut de

Doza se stabileşte în funcţie de consumul

- doza se calculează în funcţie de

potasiu schimbabil mai mic de 150 ppm K

specific al hibrizilor cultivaţi (25 kg N

conţinutul solului în fosfor mobil şi

Epoca:

pentru 1 to boabe).

producţia planificată (25-30 kg P2O5/to

arătură.

toamna

şi

încorporare

sub

Epoca:

de seminţe);

- se aplică fracţionat, cca 40% la pregătirea

- se reduce doza cu 1 kg pentru fiecare to

patului germinativ sau concomitent cu

de gunoi încorporată în anul curent.

semănatul şi cca 60% în vegetaţie odată cu

Epoca: arătură.

toamna

şi

încorporare

sub

prăşitul mecanic (plantele de 15-30 cm)

PAG - 44 -

Lucrările solului 1

2

Arătura

Pregătirea patului germinativ

- U650 + PP4(3)30+GS-1,2

- U650 + GC -4

- vara, până la 15 VIII;

Momentul executării – primăvara imediat înaintea semănatului

- toamna, până la 10 XI.

Adâncimea – la adâncimea de semănat + 1-2 cm

Adâncimea Vara - pe soluri mijlocii şi grele 20-30 cm - pe soluri uşoare 20-25 cm Toamna - pe soluri mijlocii şi grele 25-30 cm - pe soluri uşoare 20-25 cm - arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări

Stabilirea densităţii plantelor Nr. boabe

Nr. boabe

Distanţa între

Valoarea

germinabile/

germinabile/

boabe pe rând

culturală a

Hibrizi

m2

m liniar

5-7

4-5

25-30 cm

- puritatea 98%;

Timpurii

Semitardivi

-

Alex, Romina,

Fundulea

206;

Felix,

Minunea,

Florom

328,

Performer,

Rapid, Sarturn,

Select,

Super,

Justin, etc.

Top 75, Venus,

Turbo, etc.

seminţei

germinaţia

85%

Tardivi Festiv,

Florom 249, etc - MMB 50-80 g Cantitatea de sămânţă

C (kg / ha ) =

nr.boabegerm. / m 2 xMMB( g ) x100 P(% )xG (% )

Cantitate 4-6 kg/h.

Semănatul U650 + Spc-8 Epoca Începe când în sol la adâncimea de semănat, se realizează 60C şi trebuie terminat până la 15 IV.

Adâncimea - 5-7 cm;

Distanţa între rânduri - 70 cm la neirigat şi irigat prin aspersiune; - 80 cm la irigat prin brazde.

PAG - 45 -

Întreţinerea culturilor

Combaterea integrată a buruienilor Alături de metodele agrotehnice (lucrări ale solului până la semănat, praşile, rotaţia culturilor, etc.). Prăşitul mecanic cu U 650 + U- 8. Acestea însă nu sunt suficiente, fiind necesară aplicarea erbicidelor EXEMPLIFICĂRI Preemergent (înainte de răsărire) - pentru buruieni graminee anuale şi un nr. Mare de dicotiledonate; Tratamente: se folosesc: Treflan – 3,5l/ha sau Eradicane -6-10 l/ha, sau Diizocab 6-12 l/ha, cu încorporare la 3-5 cm Postemergent (după răsărire) - în catul îmburuienării cu costrei din rizomi, acesta se combate prin tratamente pe zona rândului de plante, concomitent cu praşila I. Se folosesc: Agil 100 0,5l/ha sau Gallant – 0,6l/ha sau Fusilade Forte 0,6 l/ha sau Furore S 1 l/ha, etc. Dacă se erbicidează pe întreaga suprafaţă, dozele de mai sus se măresc cu cca 60%. Tratamentul este mai eficace când costreiul are 10-25 cm.

Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Floarea soarelui este afectată de un complex de patogeni, dintre care menţionăm: putregaiul alb, putregaiul cenuşiu, mana florii soarelui, pătarea brună şi frângerea tulpinilor. Bolile pot provoca pierderi de recoltă care pot ajunge la 30%. Alături de cultivarea hibrizilor rezistenţi şi aplicarea unor măsuri agrotehnice, un rol important îl au tratamentele chimice preventive la sămânţă şi în vegetaţie. Dintre măsurile agrotehnice menţionăm: - respectarea rotaţiei de 6 ani; folosirea unei seminţe sănătoase provenite din lanuri libere de boli; semănatul în epoca optimă; aplicarea îngrăşămintelor chimice în doze echilibrate; executarea optimă a tuturor lucrărilor solului şi de întreţinere a culturii precum şi recoltarea la timp. Tratamente în vegetaţie

Tratamente la sămânţă - pentru

combaterea putregaiului alb şi cenuşiu:

Cu U - 650 + MPSP 3x300

Sumilex 50 WP – 1kg/to sau

- împotriva putregaiului alb şi cenuşiu, la avertizare, se aplică 2 tratamente,

Rovral PU 50% - 2kg/to sau

cu unul din produsele:

Ronilan 50WP – 2kg/to prin tratament semiumed (7-10

Ronilan 50WP,

lapă/to)

Rovral PU – 50%,

- pentru prevenirea atacului de mană:

Sumilex 50WP, fiecare în doză de 1,5 kg/ha/tratament sau

Aron 35 SD – 4 kg/to sau

Bavistin 50WP -1,5 kg/ha,

Apron 350 ES – 3l/to sau

Alerto – 0,6 l/ha/ tratament,

Galben 35 SD – 4 kg/to.

Alto Combi 420 – 1,5 l/ha

- pentru prevenirea atacului gărgăriţei frunzelor şi a

- pentru prevenirea şi combaterea patogenului care provoacă pătarea

viermilor sârmă, sămânţa se tratează cu:

brună şi frângerea tulpinilor: se aplică 2 tratamente la avertizare folosind

Furadan 35 ST sau

unul din produsele: Punch 40EC – 0,5 l/ha,

Diafuran 35 ST, sau

Rovral PU 50% -1,5 kg/ha,

Carbodan 35 ST sau

Mirage 45 EC 1 l/ha,

Carbofuran 350,

Alto Combi 420 – 1,5 l/ha.

toate în cantitate de 28 l/to. Tratamentul se face

Tratamentele se realizează cu mijloace terestre sau aviatice, cu o cantitate

centralizat în cadrul inspectoratelor de protecţie a

de 300-500 l apă/ha

plantelor.

PAG - 46 Când cultura se irigă în primăverile secetoase se poate aplica o udare cu norma de 200-250 mc/ha în faza de răsărire a culturii, pentru stimularea efectului erbicidelor. Perioadele în care irigarea determină sporuri de recoltă sunt: formarea capitolului, înflorirea şi umplerea seminţelor. În lunile iunie şi iulie se aplică 2-3 udări cu norme de 400-800 mc/ha, la un timp de revenire de 7-14 zile, funcţie de textura solului. Se evită irigarea prin aspersiune la înflorirea deplină, pentru a nu stârni zborul polenizator. Polenizarea suplimentară – pentru intensificarea polenizării şi obţinerea unei producţii mari de seminţe, se vor asigura cel puţin 2 familii de albine pentru 1 ha. Stupii de albine se vor instala în apropierea lanurilor înainte de înflorire.

Evaluarea producţiei - suprafaţa unui punct de control este de 28 m2 şi la fiecare din acestea se numără capitulele, stabilindu-se numărul de capitule la m2 şi la ha, după formula:

N / ha = ( Nx10000 )(Dx1)

în care: N/ha- numărul total de capitule la ha; N– numărul de capitule numărate la toate punctele de control; D – suprafaţa unui punct de control I – numărul punctelor de control. La proba capitulelor recoltate de la toate punctele de control (N), se determină ponderat numărul mediu de seminţe pe capitul (Ns) şi cunoscând MMB se află producţia medie la ha, astfel:

Qkg / ha =

(NxNsxMMB ) 1000 X 1000

producţia de seminţe (Ps) se poate calcula şi prin determinarea numărului de rânduri la 1 m liniar (Nr), numărul de plante la 1 metru liniar (Np), greutatea seminţelor la capitul (Gs), aplicând formula:

Ps = NrxNpxGsx10

Recoltarea - începutul maturării este marcat de momentul încetării acumulării de substanţă uscată în sămânţă, când umiditatea ajunge la 30-35%. Recoltarea mecanizată începe când 75-80% din calatidii au culoare brună şi brun-gălbuie, iar umiditatea seminţelor a scăzut la 14-15%. Lucrarea trebuie încheiată în 6-8 zile, până câd umiditatea seminţelor nu scade sub 10-11%. Când pierderile pot fi foarte mari. Se folosesc combinele C-12 +RIFS-8 şi C-14 +RIFS – 7.

PAG - 47 -

3.1.5 CULTURA: FASOLE BOABE CONSUM Plantele premergătoare 1

2

Foarte bune - cereale păioase

Bune

3

4

Medii

Contraindicate

- porumbul;

- inul pentru ulei;

- floarea soarelui;

- sfecla de zahăr;

- rapiţă ulei;

- leguminoasele;

- cartofii

- sorgul;

- porumbul erbicidat cu triazinice;

- ricinul.

- pe soluri compacte cu stagnări de apă; - pe terenuri arate în primăvară.

Aplicarea îngrăşămintelor Cu U650 + MA – 3,5 Fosfor

Potasiu

Azot

-60-80 kg P2O5/ha;

- 40-60 K2O pe solurile cu un conţinut

Inocularea seminţelor în ziua semănatului cu biopreparatul

de potasiu schimbabil mai mic de 120

Nitragin fasole (la sămânţa pentru 1 ha se utilizează 4

ppm K şi pe care nu s-a istrat

flacoane). În acest caz, îngrăşămintele cu ayot nu se aplică

gunoi de grajd în anul anterior.

înainte de semănat. Se vor da în vegetaţie, înainte de

Epoca: ca şi cele de fosfor şi o dată cu

înflorit, în doză de 30-50 kg/ha, o dată cu praşila

Epoca:

toamna

şi

încorporare sub arătură.

mecanică. Dacă nu se tratează seminţele cu Nitragin, doza

acestea.

de azot se va majora la 60-80 kg/N /ha.

Lucrările solului 1

Arătura

2

Pregătirea patului germinativ

- cu U650 + PP4(3)30+GS-1,2

- U650 + GC -4

Epoca

Momentul executării – primăvara imediat înaintea

- vara, până la 15 VIII;

semănatului

- toamna, până la 15 XI.

Adâncimea – 6-8 cm la prima lucrare, iar dacă se face şi

Adâncimea

a doua lucrare, la 4-6 cm.

- pe soluri mijlocii şi grele 25-30 cm - pe soluri uşoare 20-25 cm arătura de vară sau de toamnă va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări.

PAG - 48 -

Stabilirea densităţii plantelor Nr. boabe germinabile

Distanţa între

Valoarea

Greutatea a 1000

germinabile/m2

Nr. boabe

semănate la 45 cm

boabe pe rând

culturală a

boabe (MMB)

- Neirigat

Neirigat

4,5-4,0

Hibrizi

seminţei

40-45

22-25 pl/m liniar

- Irigat

Irigat

50-55

- puritate 97%;

-

-

funcţie de sol.

germinaţie

140-450

g

80%.

3,6-3,2

în

Avans,

Aversa,

Star, Ami, Cealâ de

Dobrogea,

Diva, etc.

28-31 pl/m liniar Nr. boabe germinabile semănate la 50 cm Neirigat

5,0-4,4

20-23 pl/m liniar Irigat

4,0-3,6

25-28 pl/m liniar Cantitatea de sămânţă

C (kg / ha ) =

nr.boabegerm. / m 2 xMMB(g ) x100 P(% )xG (% )

Cantitate 80-200 kg/ha funcţie de caracteristicile boabelor şi de densitate Semănatul U650 + SPC-8 Epoca

Adâncimea

Distanţa între rânduri

Începe când în sol la adâncimea de

- 5-6 cm în cultură neirigată;

- în benzi de câte 3 rânduri la 45 cm, cu

semănat, se realizează 8 - 9 0C. Semănatul

- 3-4 cm în cultură irigată

intervale de 60-70 cm între benzi (80

este indicat a se finaliza până la 30 aprilie.

cm între benzi la irigare prin brazde); - în rânduri echidistante la 50 cm între rânduri.

Întreţinerea culturilor

Combaterea integrată a buruienilor Combaterea integrată a buruienilor cu ajutorul unor erbicide, la care se asociază lucrări mecanice şi manuale, urmăreşte realizarea unor lanuri curate de buruieni, absolut necesar datorită creşterii lente a plantelor în primele faze după răsărire şi sensibilitatea deosebită la îmburuienare în aceste faze. EXEMPLIFICĂRI Praşile mecanice cu U650 + CT - la pregătirea patului germinativ în culturile cu buruieni mono

- în culturile cu buruieni anuale mono şi dicotiledonate, precum şi

şi dicotiledonate, inclusiv zârna, scaiete, pristolnicul, etc., se

cu costrei din seminţe şi rizomi, se folosesc:

folosesc erbicidele:

Treflan 48 CE – 1,5-2,0 l/ha sau

PAG - 49 Treflan 48 CE – 1,5 -2,0 l/ha sau

Dual Gold – 1,0-1,5 l/ha sau

Dual Gold – 1,0 l/ha sau

Frontier 900 – 1,0-1,4 l/ha - la pregătirea patului germinativ după

Frontier 900 – 1,0-1,4 l/ha;

care se folosesc la faza de 2-4 frunze a buruienilor:

- în vegetaţie (buruieni cu 2-4 frunze) se folosesc erbicidele:

Basagran 600 1,5-2,0 l/ha sau

Basagran 600 – 1,5 -2,0 l/ha sau

Flex – 1,0-1,25 l/ha sau

Flex -1,0-1,25 l/ha sau

Galaxy 1,5-2,0 l/ha – pentru costrei la 15-20 cm, aceste

Galaxy – 1,5 -2,0 l/ha.

tratamente se fac când temperatura aerului este sub 200C;

Acestea se pot da într-un singur tratament sau în două etape,

sau

astfel:

Fusilade Forte 1,0-1,3 l/ha;

- primul când fasolea are prima pereche de frunze trifoliate iar

Gallant Super 1,0-1,5 l/ha;

buruienile au 2-3 frunzuliţe;

Targa Super 1,5-2,0 l/ha, etc.

- al doilea – când buruienile dicoltiledonate din generaţia a doua

Nu se va prăşi 12-14 zile după tratamentele cu erbicide pentru a

au două frunzuliţe.

nu se întrerupe translocarea substanţei active în rizomii de costrei.

- în funcţie de infestarea cu buruieni perene (pălămidă, volbură,

Cantitatea de apă va fi de 250-300 l/ha.

susai), se fac 2-3 praşile mecanice la minimum 7 zile de la tratamentele postemergente.

Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Pentru prevenirea transmiterii prin sol şi resturi vegetale a unor patogeni ai culturii de fasole (fuzarioză, rizoctonioză, putregaiul alb, antracnoza), se recomandă respectarea cu stricteţe a rotaţiei culturilor, epoca şi densitatea de semănat, folosirea de seminţe sănătoase. Tratamente în vegetaţie

Tratamente la sămânţă - pentru prevenirea atacului de boli transmise prin sămânţă se folosesc: Tiramet

Cu U - 650 + MPSP 3x300

60PTS – 2,0kg/to sau

Pentru

limitarea

pagubelor

produse

de

Tiramet 600 SC – 2,0 kg/t sau

antracnoză sau alte boli, se recomandă 2

Dividend 030 FS 1,7 l/to.

tratamente cu:

Când se semnalează gărgăriţa fasolei, se tratează întreaga recoltă obţinută prin gazare

Mancozeb 800 – 1,6 kg/ha sau

în spaţii etanşe, timp de 48 de ore, cu:

Captadin 50PU – 0,25% sau Champion 50WP

- sulfură de carbon 1 kg/to sau pastile de Phostoxin sau Delicia – 30 g/to;

-0,25% sau Merpan 50WP -0,25% sau

- când tratarea se face sub prelate, cu aceleaşi ultime două produse 45-60 g/to. Tot în

Sumilex 50WP – 0,1%, etc.

depozite, seminţele se pot trata cu :Actellic 50CE – 1 ml sau Sumithion 50 CE – 2 ml, toate diluate în 100 ml apă, pentru 100 kg sămânţă. Când cultura se irigă se aplică în faza de germinaţie irigarea de răsărire cu norma de 250-300 mc/ha. Dacă există restricţii de apă şi energie, se va iriga numai în perioada înfloririi şi umplerii bobului, aplicându-se două udări, cu norme de 600-800 mc/ha. Din punct de vedere al tehnicii de irigare, se poate iriga atât prin aspersiune, cât şi prin brazde. Irigarea prin brazde – numai pe terenurile nivelete şi amenajate în acest scop.

Evaluarea producţiei - suprafaţa unui punct de control este de 10 m2. Formula de calcul a producţiei (Qkg/ha) medii:

Qkg / ha =

NplxNppxNpbxMMB 100

PAG - 50 în care: Npl - numărul mediu de plante pe 1 m2; Npp– numărul mediu de păstăi pe plantă; Npb – numărul mediu de boabe pe păstaie; MMB- masa (greutatea) a 1000 de boabe.

Recoltarea - se realizează când 75% din păstăi sunt ajunse la maturitate, iar boabele din partea superioară a plantelor sunt suficient de tari. Mecanizată

Manuală

- prin dislocarea plantelor la 2-4 cm sub nivelul solului, cu maşina

Pe suprafeţe mici se poate face şi manual; se formează brazde din

de dislocat fasole (L-445 + MDF – 1,5). Plantele se adună în

plantele smulse pe 8-10 rânduri alăturate, pentru a fi treierate,

brazde (L-445 + GO-3), urmând să se treiere cu combina C-12

după uscare cu combina din mers. Se foloseşte agregatul format

sau C-14, după uscarea uniformă şi completă a tuturor păstăilor.

din U650 + Combina tractată MTF-14, spargerea boabelor fiind evitată. Se poate treiera din brazde şi cu combinele C-12 şi C-14, condiţia este ca brazdele să fie bine uscate, iar umiditatea boabelor să fie de 15-17%. După treierat umiditatea boabelor trebuie redusă la 14% pentru o bună păstrare.

PAG - 51 -

3.1.6 CULTURA: SOIA CONSUM Zonarea culturilor şi a soiurilor 1

S-au delimitat următoarele zone pentru cultura soiei: - zona I. Câmpia din sudul ţării şi Dobrogea, în care suma temperaturilor active (t>10°C) este mai mare de 1600°C. În această zonă ponderea o vor avea soiurile semitârzii: Danubian, Triumf, AG 1602 RR, Balkan, DKB 14-01 şi PR 92B05 RR urmate de soiurile semitimpurii: Columna, AG 0801 RR, Proteinka, Neoplanta şi S 1484 RR. În procent scăzut, se pot cultiva şi soiuri tardive (Stine 2250 şi S 2254 RR); - zona a II-a. Câmpia din vestul ţării cu 1400-1600°C. În această zonă sunt recomandate soiurile semitârzii: Danubian, Triumf, AG 1602 RR, Balkan, DKB 14-01 şi PR 92 B05 RR, care vor ocupa partea vestică a zonei urmate de soiurile semitimpurii: Columna, AG 0801 RR, Proteinka, Neoplanta şi S 1484 RR, iar în partea de est sunt recomandate soiurile timpurii: Atlas, Românesc ’99, Agat, Safir, Opal şi Onix. - zona a III-a. Partea de nord a Câmpiei Române cu 1400-1600°C, Se recomandă soiurile semitârzii: Danubian, Triumf, AG 1602 RR, Balkan, DKB 14-01 şi PR 92B05 RR precum şi soiurile semitimpurii: Columna, AG 0801 RR, Proteinka, Neoplanta şi S1484 RR, iar în partea de nord a zonei soiurile timpurii Atlas, Românesc ’99, Agat, Opal, Safir şi Onix. - zona a IV-a. Partea de est a Moldovei şi Câmpia din nord-vestul ţării, cu 1200-1400°C; În structura soiurilor de soia ponderea o vor deţine soiurile semitimpurii: Columna, AG 0801 RR, Proteinka, Neoplanta şi S1484 RR, urmate de cele timpurii: Atlas, Agat, Românesc ’99, Safir, Opal şi Onix, în partea central-estică a Moldovei şi în partea de câmpie din nord-vestul ţării. În sud-estul Moldovei se vor cultiva soiurile semitârzii: Danubian, Triumf, AG1602 RR, Balkan, DKB 14-01 şi PR 92B05 RR, iar în partea nordică a acestei zone soiurile foarte timpurii: Diamant şi Perla. - zona a V-a. Partea de vest şi sud-vest a Transilvaniei (luncile Mureşului, Târnavelor şi Someşului) şi partea de nord-est a Moldovei, cu 1100-1250°C. Procentul cel mai mare va fi deţinut de soiurile timpurii: Atlas, Agat, Românesc ’99, Safir, Opal şi Onix . În nordul zonei se vor cultiva soiurile foarte timpurii Diamant şi Perla, iar în sud, soiurile semitimpurii Columna, Proteinka, Neoplant, AG 0801 RR şi S 1484 RR.

Plantele premergătoare - este mai puţin pretenţioasă faţă de culturile cu care intră în rotaţie 1

2

3

4

Foarte bune

Bune

Medii

Contraindicate

- cereale păioase; plante neleguminoase

furajere

- porumbul;

- inul pentru ulei;

- floarea soarelui;

- sfecla de zahăr;

- cartoful;

- leguminoasele;

- rapiţă;

- rapiţă ulei;

- ricinul.

PAG - 52 -

Aplicarea îngrăşămintelor Cu U650 + MA – 3,5 Fosfor

Potasiu

Azot

- în funcţie de aprovizionarea solului

- 40-60 K2O pe solurile cu un conţinut

Bacterizarea seminţei cu biopreparatul Nitragin

- la sub 2 mg P2O5/100 g sol - 50-80

de potasiu schimbabil mai mic de 150

Soia (la sămânţă pentru 1 ha se utilizează 4

kg P2O5/ha;

ppm K şi pe care nu s-a istrat

flacoane). La culturile nebacterizate şi în cazul

- la 2-5 mg P2O5/100 g sol - 35-50 kg

gunoi de grajd în urmă cu 2-3 ani.

lipsei de nodozităţi se aplică 30-60 kg N/ha.

P2O5/ha;

Epoca: toamna şi încorporare sub

Epoca: toamna şi încorporare sub

arătură.

arătură.

Lucrările solului 1

2

Arătura

Pregătirea patului germinativ

- cu U650 + PP4(3)30+GS-1,2

- U650 + GC -4

Epoca

Momentul executării – primăvara imediat înaintea

- vara, până la 15 VIII;

semănatului

- toamna, până la 15 XI.

Adâncimea – 6-8 cm la prima lucrare, iar dacă se face şi

Adâncimea

a doua lucrare, la 4-6 cm.

- pe soluri mijlocii şi grele 25-30 cm - pe soluri uşoare 20-25 cm arătura de vară sau de toamnă va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări.

Stabilirea densităţii plantelor Nr. boabe

Distanţa între rânduri

germinabile/m2

2x30x70

Valoarea

Greutatea a

culturală a

1000 boabe

seminţei

(MMB)

- puritate 97%;

- 115-220 g

Hibrizi

- Neirigat

50 cm

40-45

echidistant

- Irigat

Nr de boabe/m

Nr de boabe/m

Semitârzii:

50-55

liniar

liniar

Triumf, Balkan;

- germinaţie 80%.

22,5

21,3

Distanţa între

Distanţa între

boabe

boabe

4,4 cm

4,7 cm

Semitimpurii:

Columna,

Proteinka, Neoplanta Danubian,

Tardive: Stine 2250, S2254 RR (se cultivă în procent redus).

PAG - 53 Cantitatea de sămânţă

C (kg / ha ) =

nr.boabegerm. / m 2 xMMB( g ) x100 P(% )xG (% )

Cantitate 60-120 kg/ha.

Semănatul L - 445 + SPC-8 Epoca

Adâncimea

Începe când în sol la adâncimea de

- 3 cm

Distanţa între rânduri - 50 cm – L -445 + SPC -9 (când se folosesc erbicide

semănat, se realizează 7-8 0C. Semănatul

antigramineice înainte de semănat şi a tratamentelor în vegetaţie

este indicat a se finaliza până la 20 aprilie.

cu erbicide pentru combaterea buruienilor dicotiledonate); - în benzi de 2 rânduri la 30x70 cm cu U – 650 + SPC – 8 (la neirigat sau irigat prin aspersiune, ce permite reducerea la jumătate a dozei de erbicide, cu aplicarea în vegetaţie a erbicidelor în benzi); - la 70 cm cu U – 650 + SPC – 8 când se folosesc metode chimice de combatere incompletă a buruienilor. Această variantă permite întreţinerea culturii prin praşile.

Întreţinerea culturilor

Combaterea integrată a buruienilor Se realizează prin măsuri agrotehnice (rotaţia culturilor, lucrări corespunzătoare de arat şi pregătirea patului germinativ), la care se adaugă combaterea chimică a buruienilor. Buruienile mai frecvente şi care produc pagube mai mari sunt: iarba bărboasă, zârna, loboda, ştirul, mohorul, muştarul, ridichea sălbatică, pristolnicul, scaietele popii, costreiul, etc. Tratament preemergent (înainte de

Tratamente postemergente

răsărire) Se recomandă un amestec alcătuit din:

- pentru combaterea buruienilor: zârna, pristolnic, scaietele popii sau alte buruieni care

1. Treflan 3,5 l/ha, cu încorporare la 8-10

au scăpat la tratamentul preemergent se pot aplica două tratamente:

cm

- primul, când buruienile au 2-4 frunze cu: Pivot LC 0,5-0,75 l/ha sau Galaxy– 2,0 l/ha ;

sau

Mecloran

8-10

l/ha,

cu

încorporare la 4-5 cm sau Dual 2-3 kg/ha

- al doilea cu Galaxy -2 l/ha;

cu încorporare la 4-5 cm sau aplicat

sau

imediat după semănat sau Afalon – 0,5-1,5

- primul cu Basagran 1,5-2,0 l/ha şi al doilea cu Basagran 1,5-2,0 l/ha;

kg/ha, aplicat înainte sau după semănat;

sau

2. Sencor sau Lexone, ambele în doză de

- primul cu Flex 1,5 l/ha şi al doilea cu Flex 1,25 l/ha.

0,25 – 1,4 kg/ha.

- la infestarea cu costrei, la tratamentele postemergente menţionate, se asociază unul din erbicidele Agil 1,0-1,5 l/ha; Gallant 2,0-3,0 l/ha; Fusilade Super 2,0-3,0 l/ha; Furore Super 3,0-3,5 l/ha. Se execută când costreiul are 10-25 cm.

PAG - 54 -

Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Pentru protecţia culturii împotriva unor patogeni periculoşi ai culturii de soia, ce transmit fuzarioza, putregaiul alb, putregaiul cenuşiu, rizoctonioza, este necesară folosirea de sămânţă sănătoasă, respectarea tehnologiei (rotaţia, epoca de semănat, densitatea, combaterea buruienilor). În afară de aceasta sunt necesare tratamente fitosanitare aplicate la sămânţă sau în vegetaţie. Tratamente la sămânţă

Tratamente în vegetaţie

- pentru prevenirea bolilor: Apron XL 350 ES -1,0

- pentru acarianul Tetranychus urticae, se folosesc produsele: Sintox 25 – 2,0

l/to sau Divident 030 FS – 1,7 l/to.

l/ha, Saumitac 20 CE- 1,5 l/ha sau Omite 570 EW – 0,8 l/ha, la apariţia dăunătorilor.

În zonele cu precipitaţii anuale sub 500 mm, soia trebuie cultivată cu precădere pe suprafeţele amenajate la irigat sau pe solele cu aport freatic. Primul moment critic pentru apă - germinaţia seminţelor. În primăverile secetoase - o udare de răsărire cu 250-300 mc apă/ha. Următoarele faze critice: butonizarea, înflorirea, formarea şi umplerea boabelor; se vor aplica la nevoie udări cu norme de 500 mc/ha. Nu se recomandă irigarea după data de 20 august, pentru a evita prelungirea vegetaţiei şi creşterea umidităţii boabelor la recoltat.

Evaluarea producţiei - suprafaţa unui punct de control este de 10 m2. Formula de calcul a producţiei (Qkg/ha) medii:

Qkg / ha =

NplxNppxNpbxMMB 100

în care: Npl - numărul mediu de plante pe 1 m2; Npp– numărul mediu de păstăi pe plantă; Npb – numărul mediu de boabe pe păstaie; MMB- masa (greutatea) a 1000 de boabe.

Recoltarea - perioada optimă de recoltare începe la maturitatea fiziologică, manifestată prin brunificarea păstăilor. Umiditatea boabelor la recoltare trebuie să fie de 14-15%. Dacă se întârzie recoltarea se produc pierderi prin scuturarea boabelor din primele păstăi de la bază. Recoltarea mai timpurie determină obţinerea unui mare număr de boabe verzi, care creează mari probleme la recoltare şi păstrare.

PAG - 55 -

3.1.7 CULTURA: SOIA CONSUM Zonarea culturilor şi a soiurilor 1

La cultura rapiţei de toamnă se disting două zone de favorabilitate. Zona I cuprinde partea de vest şi de est a ţării, Podişul Transilvaniei şi zonele colinare adăpostite, în care se asigură condiţii bune de răsărire şi de iernare a culturii. Zona a II-a cuprinde partea de sud a ţării, cu precipitaţii mai reduse, în care rapiţa se recomandă să se cultive în condiţii de irigare, în vederea asigurării unei răsăriri uniforme şi la timp, necesare pregătirii plantelor pentru iernare. În ţara noastră se cultivă soiul românesc de rapiţă de toamnă pentru ulei comestibil Triumf, fiind disponibile şi diferite soiuri străine.

Plantele premergătoare - este mai puţin pretenţioasă faţă de culturile cu care intră în rotaţie 1

2

3

4

Foarte bune

Bune

Medii

Contraindicate

- cereale păioase; plante

furajere

- porumbul;

- inul pentru ulei;

- floarea soarelui;

- sfecla de zahăr;

- cartoful;

- leguminoasele;

- rapiţă;

- rapiţă ulei;

neleguminoase

- ricinul.

Aplicarea îngrăşămintelor Cu U650 + MA – 3,5 Fosfor

Potasiu

Azot

- în funcţie de aprovizionarea solului

- 40-60 K2O pe solurile cu un conţinut

Bacterizarea seminţei cu biopreparatul Nitragin

- la sub 2 mg P2O5/100 g sol - 50-80

de potasiu schimbabil mai mic de 150

Soia (la sămânţă pentru 1 ha se utilizează 4

kg P2O5/ha;

ppm K şi pe care nu s-a istrat

flacoane). La culturile nebacterizate şi în cazul

- la 2-5 mg P2O5/100 g sol - 35-50 kg

gunoi de grajd în urmă cu 2-3 ani.

lipsei de nodozităţi se aplică 30-60 kg N/ha.

P2O5/ha;

Epoca: toamna şi încorporare sub

Epoca: toamna şi încorporare sub

arătură.

arătură.

PAG - 56 -

Lucrările solului 1

2

Arătura

Pregătirea patului germinativ

- cu U650 + PP4(3)30+GS-1,2

- U650 + GC -4

Epoca

Momentul executării – primăvara imediat înaintea

- vara, până la 15 VIII;

semănatului

- toamna, până la 15 XI.

Adâncimea – 6-8 cm la prima lucrare, iar dacă se face şi

Adâncimea

a doua lucrare, la 4-6 cm.

- pe soluri mijlocii şi grele 25-30 cm - pe soluri uşoare 20-25 cm arătura de vară sau de toamnă va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări.

Stabilirea densităţii plantelor Nr. boabe

Distanţa între rânduri

germinabile/m2

2x30x70

Valoarea

Greutatea a

culturală a

1000 boabe

seminţei

(MMB)

- puritate 97%;

- 115-220 g

Hibrizi

- Neirigat

50 cm

40-45

echidistant

- Irigat

Nr de boabe/m

Nr de boabe/m

Semitârzii:

50-55

liniar

liniar

Triumf, Balkan;

- germinaţie 80%.

Columna,

Danubian,

22,5

21,3

Tardive: Stine 2250, S2254

Distanţa între

Distanţa între

RR (se cultivă în procent

boabe

boabe

4,4 cm

4,7 cm

redus).

Cantitatea de sămânţă

C (kg / ha ) =

nr.boabegerm. / m 2 xMMB( g ) x100 P(% )xG (% )

Cantitate 60-120 kg/ha.

Semănatul L - 445 + SPC-8

Semitimpurii:

Proteinka, Neoplanta

PAG - 57 Epoca

Adâncimea

Începe când în sol la adâncimea de

- 3 cm

Distanţa între rânduri - 50 cm – L -445 + SPC -9 (când se folosesc erbicide antigramineice

semănat, se realizează 7-8 0C.

înainte de semănat şi a tratamentelor în vegetaţie cu erbicide pentru

Semănatul este indicat a se finaliza

combaterea buruienilor dicotiledonate);

până la 20 aprilie.

- în benzi de 2 rânduri la 30x70 cm cu U – 650 + SPC – 8 (la neirigat sau irigat prin aspersiune, ce permite reducerea la jumătate a dozei de erbicide, cu aplicarea în vegetaţie a erbicidelor în benzi); - la 70 cm cu U – 650 + SPC – 8 când se folosesc metode chimice de combatere incompletă a buruienilor. Această variantă permite întreţinerea culturii prin praşile.

Întreţinerea culturilor

Combaterea integrată a buruienilor Se realizează prin măsuri agrotehnice (rotaţia culturilor, lucrări corespunzătoare de arat şi pregătirea patului germinativ), la care se adaugă combaterea chimică a buruienilor. Buruienile mai frecvente şi care produc pagube mai mari sunt: iarba bărboasă, zârna, loboda, ştirul, mohorul, muştarul, ridichea sălbatică, pristolnicul, scaietele popii, costreiul, etc. Tratament preemergent (înainte de

Tratamente postemergente

răsărire) Se recomandă un amestec alcătuit din:

- pentru combaterea buruienilor: zârna, pristolnic, scaietele popii sau alte buruieni

1. Treflan 3,5 l/ha, cu încorporare la 8-10

care au scăpat la tratamentul preemergent se pot aplica două tratamente:

cm sau Mecloran 8-10 l/ha, cu încorporare

- primul, când buruienile au 2-4 frunze cu: Pivot LC 0,5-0,75 l/ha sau Galaxy– 2,0 l/ha ;

la 4-5 cm sau Dual

- al doilea cu Galaxy -2 l/ha;

2-3 kg/ha cu

încorporare la 4-5 cm sau aplicat imediat

sau

după semănat sau Afalon – 0,5-1,5 kg/ha,

- primul cu Basagran 1,5-2,0 l/ha şi al doilea cu Basagran 1,5-2,0 l/ha;

aplicat înainte sau după semănat;

sau

2. Sencor sau Lexone, ambele în doză de

- primul cu Flex 1,5 l/ha şi al doilea cu Flex 1,25 l/ha.

0,25 – 1,4 kg/ha.

- la infestarea cu costrei, la tratamentele postemergente menţionate, se asociază unul din erbicidele Agil 1,0-1,5 l/ha; Gallant 2,0-3,0 l/ha; Fusilade Super 2,0-3,0 l/ha; Furore Super 3,0-3,5 l/ha. Se execută când costreiul are 10-25 cm.

Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Pentru protecţia culturii împotriva unor patogeni periculoşi ai culturii de soia, ce transmit fuzarioza, putregaiul alb, putregaiul cenuşiu, rizoctonioza, este necesară folosirea de sămânţă sănătoasă, respectarea tehnologiei (rotaţia, epoca de semănat, densitatea, combaterea buruienilor). În afară de aceasta sunt necesare tratamente fitosanitare aplicate la sămânţă sau în vegetaţie. Tratamente la sămânţă

Tratamente în vegetaţie

- pentru prevenirea bolilor: Apron XL 350 ES -1,0

- pentru acarianul Tetranychus urticae, se folosesc produsele: Sintox 25 – 2,0

l/to sau Divident 030 FS – 1,7 l/to.

l/ha, Saumitac 20 CE- 1,5 l/ha sau Omite 570 EW – 0,8 l/ha, la apariţia dăunătorilor.

În zonele cu precipitaţii anuale sub 500 mm, soia trebuie cultivată cu precădere pe suprafeţele amenajate la irigat sau pe solele cu aport freatic. Primul moment critic pentru apă - germinaţia seminţelor. În primăverile secetoase - o udare de răsărire cu 250-300 mc apă/ha.

PAG - 58 Următoarele faze critice: butonizarea, înflorirea, formarea şi umplerea boabelor; se vor aplica la nevoie udări cu norme de 500 mc/ha. Nu se recomandă irigarea după data de 20 august, pentru a evita prelungirea vegetaţiei şi creşterea umidităţii boabelor la recoltat.

Evaluarea producţiei - suprafaţa unui punct de control este de 10 m2. Formula de calcul a producţiei (Qkg/ha) medii:

Qkg / ha =

NplxNppxNpbxMMB 100

în care: Npl - numărul mediu de plante pe 1 m2; Npp– numărul mediu de păstăi pe plantă; Npb – numărul mediu de boabe pe păstaie; MMB- masa (greutatea) a 1000 de boabe.

Recoltarea - perioada optimă de recoltare începe la maturitatea fiziologică, manifestată prin brunificarea păstăilor. Umiditatea boabelor la recoltare trebuie să fie de 14-15%. Dacă se întârzie recoltarea se produc pierderi prin scuturarea boabelor din primele păstăi de la bază. Recoltarea mai timpurie determină obţinerea unui mare număr de boabe verzi, care creează mari probleme la recoltare şi păstrare.

PAG - 59 -

3.1.8 CULTURA: SFECLĂ DE ZAHĂR Zonarea culturii şi a soiurilor 1

2

a. zonarea culturii.

b. zonarea soiurilor

Consumul mare de apă al sfeclei de zahăr care însumează

-

600-650 mm/an, necesită alegerea arealului de cultură cu

soiurile

poliploide

plurigerme

–

Polirom,

Românesc 7 - sunt zonate în judeţele din sudul şi vestul ţării,

prioritate în zonele irigate sau cu aport de apă freatică.

precum şi în Moldova şi centrul Transilvaniei;

Sunt, de asemenea, recomandate zonele cu regim favorabil

- soiurile poliploide monogerme – Monorom, Braşov

de precipitaţii în perioada de vegetaţie. Sensibilitatea la

519 - sunt zonate în judeţele din sudul ţării, Moldova şi centrul

aciditatea solului şi la tasarea acestuia, impune amplasarea

Transilvaniei;

culturii pe terenuri plane, profunde, cu textură medie,

- soiurile sintetice plurigerme – Braşov - se cultivă în

bogate în materie organică (valori mai mari de 2,5 %

Moldova şi centrul Transilvaniei;

humus) şi cu o reacţie neutră (pH = 6,5-8).

- hibridul monogerm – Florentina – este zonat în sudul ţării; - soiurile diploid monogerm – Bârsa şi Andra sunt zonate, în Transilvania şi Moldova.

Plantele premergătoare 1

2

3

Foarte bune

Bune

Contraindicate

- cereale de toamnă

- cartofii

- plantele care părăsesc terenul târziu şi îl lasă plin de resturi vegetale; - porumb boabe; - sfeclă de zahăr şi furajeră; - ovăzul; - cruciferele.

Aplicarea îngrăşămintelor Organice

Fosfor

Potasiu

Azot

- foarte necesare

- 70-120 kg P 2O5/ha.

- 50-120 K2O;

Dozele optime se stabilesc în funcţie de producţia

pentru sfecla de

- doza se calculează în funcţie

-

în

planificată şi de asigurarea potenţială a solului cu

zahăr;

de

-

30-60

gunoi

producţia

scontată

şi

doza

optimă

funcţie de producţia

azot, se corectează cu aportul de azot adus de

to/ha

conţinutul solului în fosfor

scontată

de

fertilitatea organică şi cu efectul remanent de azot

bine

mobil. Se scade câte 1 kg

conţinutul de potasiu

al plantei premergătoare se scade câte 1 kg N

şi

PAG - 60 fermentat; Epoca:

uşor solubil în stratul

pentru fiecare tonă de gunoi dată în anul curent şi

gunoi dată în anul curent şi

arabil.

0,75 kg N pentru fiecare tonă de gunoi dată plantei

0,75 kg P2O5 pentru 1 to

Epoca:

gunoi

încorporare

P2O5 pentru fiecare toamna

încorporate

sub

arătură.

dată

tonă

plantei

premergătoare.

toamna

şi sub

arătură.

premergătoare. Epoca: - 30-40 kg N/ha – la semănat (starter); - 40-50 kg N /ha la praşila I mecanică;

Epoca: toamna şi încorporare

- 40-50 kg N/ha la praşila a II mecanică .

sub arătură.

Lucrările solului 1

2

Arătura

Pregătirea patului germinativ

- U-650 + PP4(3)30+GS-1,2

- U650 + GC -4

- toamna, până la 15 XI.

- pe soluri uşoare: combinatorul format din grapă cu colţi rigizi + grapă elicoidală + tăvălug inelar; - pe soluri tasate: combinatorul format din vibrocutor + grapă

Adâncimea - 30-32 cm

elicoidală + tăvălug inelar;

- arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări.

Momentul executării – imediat înaintea semănatului Adâncimea – 3-4 cm.

Stabilirea densităţii plantelor - Nr. boabe germinabile şi plante recoltabile la mp. Modul de recoltare

Mecanizat

Irigat

Neirigat

Irigat

Neirigat

Glomerule la semănat

Plante recoltabile

Glomerule la semănat

Plante recoltabile

şi

18-20

semimecanizat Manual

8-10

26-28

12-14

20-22

7-9

28-30

9-11

- nr de boabe germinabile la metru liniar şi distanţa între boabe pe rând Modul de recoltare

Irigat

Neirigat

Semănat

Răsărit

Nr.b./m

Distanţa

Distanţa

liniar

cm

cm

Semănat Nr.b./m liniar

Răsărit Distanţa

Distanţa

cm

cm

Mecanizat

8-9

12,5-11,1

20-22

9-10

11,1-10

22-27

Semimecanizat

8-9

12,5-11,1

18-20

9-10

11,1-10,0

20-21

10-11

7,5-8,5

19-21

11-12

8,5-9,0

21-23

Manual

Valoarea culturală a seminţei:

MMB(g)

- puritatea 99%;

-

la

sămânţa

normală

- germinaţia 75%

monogermă 14-24 g

şlefuită

- la sămânţa normală şlefuită plurigermă 22-32 g

PAG - 61 Cantitatea de sămânţă

C (kg / ha ) =

nr.semitegerm. / m 2 xMMB(g ) x100 P(% )xG (% )

Cantitate - sămânţă monogermă 6 kg/ha; - sămânţă plurigermă 8-9 kg/ha.

Semănatul

Epoca

Adâncimea

Începe când în sol la adâncimea

- 2-3 cm la sămânţa monogermă;

de semănat, se realizează 4-50C

- 2-4 cm la sămânţa plurigermă.

timp de două zile consecutiv. Lucrarea trebuie încheiată în 2-3 zile.

Distanţa între rânduri -pentru

recoltarea

mecanizată

-

-pentru

recoltarea

semimecanizată şi manuală

echidistant la 45 cm

45-45-45-60

cu U 650 + SPC - 12

45-45-45-60 45-45-45

Întreţinerea culturilor

Combaterea integrată a buruienilor La sfecla de zahăr mai frecvente sunt buruienile: Iarba Bărboasă, Mohorul, Meişorul, Ştirul, Muştarul, Ridichea sălbatică, Pălămida, Susaiul, Costreiul mare. Combaterea acestora se realizează prin măsuri agrotehnice (rotaţia culturilor, lucrări corespunzătoare de arat şi pregătirea patului germinativ), la care se adaugă combaterea chimică cu erbicide. EXEMPLIFICĂRI Preemergent (înainte de răsărire) - se foloseşte un amestec dintre Dual 500 EC – 3-5 l/ha + Venzar 0,75 -1,5 kg/ha, sau Butiran 7-10 l/ha + Venzar 1-2 kg/ha, cu încorporare la 5 cm adâncime. La acest amestec, Butiran se poate înlocui cu Diizocab - 6-9 l/ha sau cu Eradicane 7-9 l/ha cu încorporare la 6-10 cm adâncime sau cu Mecloran 7-12 l/ha cu încorporare la 5-6 cm Postemergent (după răsărire) - se pot aplica 1sau 2 tratamente în funcţie de infestare; - când buruienile dicotiledonate se află până în faza de 4 frunze - se aplică Betanal AM 4-6 l/ha; - culturile infestate puternic cu pălămidă şi susan sau muşeţel se tratează cu Lontrel 300 – 0,5 l/ha, când buruienile sunt în faza de rozetă şi până la formarea de tulpini florifere. Când este necesar se repetă acest tratament la 2-3 săptămâni. După tratamentul cu Lontrel nu se prăşeşte 20-30 zile, pentru ca erbicidul să se transloce în rădăcinile de buruieni. - culturile infestate cu odos sau pir târâtor se pot trata cu Agil 100 EC – 1,5 l/ha sau Targa Super 1-2 l/ha sau Gallant 3-4 l/ha. Aceste erbicide se pot amesteca cu Betanal AM pentru a combate şi buruienile dicotiledonate. Tratamentul este eficace când odosul este în faza de înfrăţire până la formarea primului internod, iar pirul târâtor este răsărit în masă, lăstarii având 10-12 cm înălţime. - culturile infestate cu costrei pot fi tratate cu Agil 100EC sau Gallant sau Furore sau Targa Super sau Fusilade Super în doze de 2-3 l/ha, când buruiana are 10-25 cm. După tratament nu se prăşeşte timp de două săptămâni.

PAG - 62 -

Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Pe lângă măsurile agrotehnice (rotaţia culturilor, lucrările solului, semănat în epoca optimă), este necesară efectuarea de tratamente fitosanitare la sămânţă sau în perioada de vegetaţie. Tratamente în vegetaţie

Tratamente la sămânţă - pentru

prevenirea infecţiilor primare de mană se

- bolile cercosporioza şi făinarea se combat la avertizare cu unul din

foloseşte Apron 35 ST – 1,0 kg/to.

produsele

- pentru combaterea unor dăunători ca gărgăriţa sfeclei,

Alert 0,5 l/ha,

gărgăriţa frunzelor de porumb, foarte păgubitoare în

Impact 125 SC – 0,5 l/ha,

primăverile secetoase se folosesc produsele: Carbofuran

Baicor 300EC – 2,0 l/ha,

35 – 28 ml/kg sau

Score 300 EC – 0,3 l/ha, Pensuc – 7,0 l/ha;

Diafuran 35 ST – 28 ml/kg sau Carbofuran 35ST - 28

- făinarea se combate şi cu Tilt 250 EC -0,5 l/ha.

ml/kg.

- combaterea manei – cu Brestan 60WP – 0,5 kg/ha sau Pensuc - 7,0 l/ha. - pentru combaterea gărgăriţei sfeclei şi a gărgăriţei frunzelor de porumb, se folosesc produsele: Ultracid 20 EC – 1,5 l/ha sau Dursban 480 EC - 1,5 l/ha sau Lebazcid 50EC – 1,5 l/ha; - pentru combaterea larvelor defoliatoare în fazele avansate de vegetaţie, la avertizare se foloseşte unul din produsele: Sumicidin 20EC 0,25 l/ha, Sumi Combi 30 EC -0,75 l/ha, Best 10 EC -4,0 l/ha, Decis 2,5 EC – 0,30 l/ha; - se pot utiliza şi produse biologice astfel: Bacillus Thuringiensis 0,2% în 500 l apă/ha sau Trichogramma sp 150.000 ouă parazitate/ha x 2 tratamente sau feromoni specifici aplicaţi în 4 capcane/ha.

Irigarea constituie cel mai important element tehnologic de creştere a nivelului de producţie la sfecla de zahăr. În cazul când se irigă cultura, la începutul lunii aprilie se aplică o irigare de răsărire (dacă primăvara este foarte secetoasă) de 300-350 mc/ha. Irigarea în vegetaţie începe de obicei în a doua decadă a lunii iunie, când are loc începutul îngroşării rădăcinilor. Norma de irigare este de 3.600-4.000 mc/ha, repartizată în 6-7 udări a câte 600-700 mc/ha, udările repetându-se la cca 14-16 zile. Ultima udare se aplică cu 30 zile înainte de începerea recoltatului, pentru a favoriza acumularea zahărului în rădăcini.

Evaluarea producţiei - suprafaţa unui punct de control va fi de 10 mp şi se determină pentru a calcuala producţia medie la ha, evaluând: cantitatea de rădăcini recoltate din punctele de control, în kg (q); suprafaţa unui punct de control în mp (D) şi numărul probelor de control (L), aplicând formula:

în care: Q kg/ha- producţia medie la ha;

Qkg / ha = (qx10000 )(DxL )

PAG - 63 La producţia stabilită se va adăuga sporul de producţie, deoarece rădăcinile nu sunt ajunse la a maturitatea tehnică. Sporul de producţie este de 3-5 grame pe plantă/zi. O altă formulă de calcul este următoarea:

Pr = NrxNpxGrx10 Pr – producţia determinată; Nr – numărul de rădăcini la metru liniar; Np – numărul de plante la metru liniar Gr – greutatea medie a unei rădăcini, în grame.

Recoltarea - momentul optim de recoltare se stabileşte în funcţie de dinamica acumulării zahărului în rădăcini. Mecanizată

Semimecanizat

- acolo unde semănatul s-a făcut în rânduri

- acolo unde semănatul s-a efectuat în benzi se foloseşte U-650 +DSP – 4.

echidistante la 45 cm;

- decoletarea trebuie efectuată în aceeaşi zi cu dislocatul pentru a se evita

- cu U- 650 + BM – 6 +KS -6, sau cu combinele

pierderile de recoltă.

autopropulsate de şase rânduri. Transportul rădăcinilor recoltate la punctele de recepţionare trebuie făcut în aceeaşi zi cu recoltarea. Se ite, ca excepţie staţionarea rădăcinilor în câmp în grămezi mari, cel mult o noapte după care transportul devine absolut necesar.

PAG - 64 -

3.1.9 CULTURA: RAPITĂ PENTRU ULEI Zonarea culturilor şi a soiurilor 1

La cultura rapiţei de toamnă se disting două zone de favorabilitate. Zona I cuprinde partea de vest şi de est a ţării, Podişul Transilvaniei şi zonele colinare adăpostite, în care se asigură condiţii bune de răsărire şi de iernare a culturii. Zona a II-a cuprinde partea de sud a ţării, cu precipitaţii mai reduse, în care rapiţa se recomandă să se cultive în condiţii de irigare, în vederea asigurării unei răsăriri uniforme şi la timp, necesare pregătirii plantelor pentru iernare. În ţara noastră se cultivă soiul românesc de rapiţă de toamnă pentru ulei comestibil Triumf, fiind disponibile şi diferite soiuri străine.

Plantele premergătoare 1

2

3

Foarte bune

Bune

Contraindicate

- cereale păioase;

- plantele furajere;

- monocultura; - floarea soarelui; - soia; - fasolea; - tutunul.

Aplicarea îngrăşămintelor Fosfor

Organice

Potasiu

- sunt bine valorificate de rapiţă şi

- 50-80 kg

în

2O5/ha.

special

de

culturile

postmergătoare;

Epoca:

- la 20-30 to/ha gunoi de grajd,

încorporate

cantitaea de îngrăşăminte chimice se

P

toamna,

Azot

- doza optimă 80 kg

Dozele de azot sunt cuprinse între 80-150 kg

K2O/ha

N/ha, funcţie de fertilitatea solului, planta

pe

solurile

slab aprovizionate;

şi al aprovizionării cu apă. Îngrăşămintele cu

arătură sau sub disc

încorporate sub arătură

azot se aplică fracţionat astfel: 30-50 kg/ha la

reduce cu 30 kg N/ha, 20-30 kg

la

sau

semănat. Diferenţa la desprimăvărare, pe sol

P2O5, K2O şi microelementele

terenului

nemaifiind necesare.

semănat.

pregătirea pentru

Epoca:

premergătoare, nivelul producţiei planificate

toamna,

sub

sub

pregătirea

disc

la

terenului

pentru semănat.

îngheţat.

PAG - 65 -

Lucrările solului 1

2

Arătura

Pregătirea patului germinativ

- U-650 + PP4(3)30+GS-1,2

- U650 + GC -4

Epoca

Momentul executării – după executarea arăturii şi imediat înainte de

- vara, până la 15 VIII.

semănat. La adâncimea de semănat + 1-2 cm.

Adâncimea - 20-25 cm - arătura va fi întreţinută prin discuiri şi grăpări.

Stabilirea densităţii plantelor Nr. de seminţe

Nr. De

germinabile

100-150

Distanţa

Valoarea

Greutatea a

seminţe

între

culturală a

1000 seminţe

germinabile/m

seminţe pe

seminţei

(MMS)

liniar

rând

12-120

5-8 cm

- puritatea 97%; -

3-5 g

germinaţia

85%.

Soiuri

Triumf

(soi

românesc)

sunt

disponibile şi soiuri străine: Valesca, Bolero,

Colvert,

Star,

Wotan, Madora, Cantitatea de sămânţă

nr.semitegerm. / m 2 xMMS ( g ) C (kg / ha ) = x100 P(% )xG (% ) Cantitate - 8-15 kg/ha

Semănatul

Epoca

Adâncimea

Distanţa între rânduri

- între 5-15 IX

- 2-4 cm

12,5 cm

Întreţinerea culturilor

Combaterea integrată a buruienilor Culturile de rapiţă semănate în rânduri apropiate nu necesită praşile, pliviri sau aplicarea erbicidelor. Totuşi, în unele situaţii se

Cyclone,

PAG - 66 recomandă erbicidarea cu L- 445 + MET -1200 sau U-650 + MET -2500. - pe terenurile infestate puternic cu buruieni monocotiledonate anuale se vor

- buruienile dicotiledonate perene (în special

aplica:

pălămida), se combat prin aplicarea în vegetaţie a

- înainte de semănat Treflan 48 CE – 1,5-2,0 l/ha sau preemergent, Dual Gold

erbicidelor:

1,0-1,5 l/ha, încorporarea lor la 3-4 cm fiind necesară numai în toamnele

Lontrel 300 -0,3 -0,5 l/ha sau

secetoase.

Cliphar 0,3-0,5 l/ha;

- buruienile monocotiledonate anuale şi perene (costrei din rizomi) se combat

- buruienile dicotiledonate anuale şi perene se

prin aplicarea în vegetaţie a erbicidelor:

combat primăvara, înainte de alungirea tulpinii, cu

Fusilade Forte 1,0-1,3 l/ha, sau

erbicidul Galera 0,25-0,3 l/ha.

Targa Super 1,5 l/ha sau Gallant Super 1,0 l/ha.

Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor Cultura de rapiţă este afectată de un complex de patogeni, dintre care mai importanţi sunt: putregaiul cenuşiu, făinarea, alternarioza. Aceşti patogeni se manifestă pe tot parcursul perioadei de vegetaţie, fiind necesare măsuri de combatere integrată. Alături de măsuri agrofitotehnice (asolament, arătură adâncă), se impune şi aplicarea unor tratamente chimice. Tratamente la sămânţă

Tratamente în vegetaţie

- se recomandă tratamentul cu

Tratamente la avertizare cu unul din produsele: Sumilex 50WP, Ronilan 50WP sau Rovral 50PU -

unul din produsele: Sumilex

1,5 kg/ha.

50WP, Rovral 50PU sau

- pentru prevenirea atacului produs de puricii de pământ, când se vad înţepături de plante, se aplică

Ronilan 50WP – 1,0 kg/to.

un tratament cu Carbetox 50CE – 0,5 l/ha. - în primăvară, împotriva gărgăriţei cruciferelor şi a gândacului lucios se aplică Sinoratox 35 CE – 3 l/ha iar în perioada înfloritului, cu Decis 2,5 EC – 0,3 l/ha sau Fastac 10 EC -0,1 l/ha; - la apariţia în masă a păduchelui cenuşiu, se aplică un tratament cu Sinoratox 35 CE sau Carbetox 37 CE – 2 l/ha, numai la avertizare.

În cazul când se irigă cultura, udarea după semănat se face numai dacă în stratul superficial de sol nu există apa necesară germinării. În primăverile secetoase, se aplică o udare de 400-500 mv/ha la începutul legării primelor silicve, iar a doua la terminarea înfloritului, cu norma de 500-600 mc/ha. Nu se recomandă udările mai târziu, deoarece favorizează căderea plantelor şi atacul de afide.

Evaluarea producţiei - elementele de evaluare a producţiei medii la rapiţa pentru ulei sunt următoarele: - nr. de seminţe într-un gram - 200-300; - nr. de seminţe într-o silicva - 3-10; - nr. de silicve pe plantă - 120-300; - greutatea seminţelor pe plantă - 2,0-3,0 g; - nr. de seminţe însămânţate la mp - 120-170; - nr. de plante răsărite la mp - 110-150; Producţia calculată (P):

P(kg / ha ) =

Greut.sem. / pl ( g )xnr. pl / ha 1000

PAG - 67 -

Recoltarea - se pot folosi două metode de recoltare În două faze

Direct din lan

- tăierea plantelor la coacerea în pârgă, silicvele

- este o metodă mai practică. Se aplică dacă pierderile sunt minime şi există

sunt galbene şi seminţele au început de

posibilităţi de uscare a seminţei. Începe când seminţele sunt brunificate şi au 16-

brunificare. Se lasă plantele tăiate pe o mirişte de

18% umiditate. Recoltarea trebuie terminată în 2-3 zile; se lucrează numai seara

20-25 cm până la uscarea completă;

sau dimineaţa.

- treierat din brazdă cu combina C – 12 su C – 14

- metoda determină totuşi pierderi însemnate, boabele au un conţinut ridicat în

cu ridicător , când umiditatea seminţelor ajunge la

apă, iar în masa recoltată se găsesc tulpini cu umiditate mai ridicată. Recolta de

12-14%.

seminţe trebuie curăţată imediat şi uscată.

PAG - 68 -

Profilul "Cereale si plante tehnice"

3.2

MODUL 20 ha

Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale

Tabel nr. 3.2

NEIRIGAT Activitate/Sistem

IRIGAT

ha

%

t/ha

ha

%

t/ha

Grau

5

25

2,8

6

30

4,0

Porumb

6

30

3,2

7

35

4,8

Orz

2

10

3,2

x

x

x

Floarea Soarelui

4

20

1,3

3

15

1,80

Fasole

1

5

1,05

2

10

1,8

Sfecla zahar

2

10

23,0

2

10

32,0

TOTAL

20

100

x

20

100

x

PAG - 69 -

Profilul " Cereale si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale

INDICATORI

A. VALOAREA PRODUCTIEI A1. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. Din care pentru productia principala I. CHELTUIELI VARIABILE 1.Cheltuieli cu materii prime si materiale - Sämãn si material saditor - Ingrasaminte chimice - Pesticide - Alte materiale 2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Cheltuieli cu irigatii 4. Cheltuieli de aprovizionare 5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6. Asigurari II. CHELTUIELI FIXE - Cheltuieli cu forta de munca permanenta - Cheltuieli generale - Dobanzi la credite - Amortisment E. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. (=) VENIT NET+subventii G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. RATA VENIT NET+subventii (%)

BUGETUL EXPLOATATIEI DE 20 HA ZONA DE CAMPIE NEIRIGAT CULTURA Grau

Porumb

Orz

Floarea Soarelui

5

6

2

25% 7900,0 7700,0 875,0 8775,0 7675,5 7475,5 6950,5 3448,5 1175,0 1348,0 793,5 132,0 3191,5 0,0 172,5 0,0 138,0 725,0 89,5 207,0 253,5 175,0 224,5 0,0 1099,5 3,0 14,7

30% 9504,0 9216,0 0,0 9504,0 9005,6 8717,6 7218,2 4431,6 2070,0 1360,2 1001,4 0,0 2421,6 0,0 221,6 0,0 161,4 1769,4 991,8 241,8 325,8 210,0 498,4 0,0 498,4 5,7 5,7

10% 3200,0 3072,0 350,0 3550,0 3055,6 2927,6 2732,6 1237,4 376,0 474,6 297,0 89,8 1378,8 0,0 61,9 0,0 54,6 323,0 51,0 81,8 120,2 70,0 144,4 0,0 494,4 4,9 16,9

U.M

lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % %

Tabel nr. 3.2.1

TOTAL

Fasole

Sfecla zahar

4

1

2

20

20% 4312,0 4264,0 0,0 4312,0 4274,8 4226,8 3658,4 1484,0 344,8 906,8 232,4 0,0 2024,4 0,0 74,4 0,0 75,6 616,4 205,2 113,6 157,6 140,0 37,2 0,0 37,2 0,9 0,9

5% 1885,0 1837,5 0,0 1885,0 1877,5 1830,0 1690,8 807,3 331,2 140,0 308,1 28,0 809,2 0,0 40,4 0,0 33,9 186,7 40,4 51,0 60,3 35,0 7,5 0,0 7,5 0,4 0,4

10% 6900,0 6900,0 3000,0 9900,0 6440,0 6440,0 5206,0 2933,9 400,8 493,2 2039,9 0,0 1991,6 0,0 156,3 0,0 124,2 1234,0 735,6 186,3 242,1 70,0 460,0 0,0 3460,0 7,1 53,7

100% 33701,00 32989,50 4225,00 37926,00 32328,98 31617,48 27456,48 14342,70 4697,80 4722,80 4672,30 249,80 11817,12 0,00 727,00 0,00 587,66 4854,50 2113,54 881,46 1159,50 700,00 1372,02 0,00 5597,02 4,3 17,7

ha

PAG - 70 -

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 20 ha neirigat Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Gospodării individuale Tabel nr. 3.2.1 Nc. 1 2 3 4 4.1 4.1.1 4.2 5 6 7

INDICATORI

lei

Valoarea producţiei principale şi secundare 33701 Subvenţii 4225 Produs brut (1+2) 37926 Cheltuieli totale, d.c.: 32329 - cheltuieli variabile 27456,5 - variabile specifice 14930,4 - cheltuieli fixe 4854,5 Profit (3-4) 5597 Rata profitului (5:4x100) (%) 17,3 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 10469,5 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 5,5 8 III UDE 9 Fond de dezvoltare (60 % din profit+amortizare) 4058 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 20290 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 840 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (50% din profit) 280 13 Fonduri pentru capitalizare (20% din profit) 1119 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 25998 15 Credite pentru producţie ** 7171 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 0,9 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 25158 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie

€ = 3,5 lei 9628,9 1207,1 10836 9236,9 7844,7 4265,8 1387 1599 17,3 2991,3 III 1159,4 5797 240 80 319,7 7128 2049 x

Concluzii: ¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 78% fonduri proprii şi 22 % credite de producţie. ¾ Modulul evidentiază o rată a profitului de 17,3% şi asigură în medie un profit de 280 lei/ha. ¾ Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 5,5 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mică (şi după clasă) de clasa a III-a. ¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilităţi reduse de investiţii în tehnica agricolă şi a modernizării procesului de producţie, pe termen mediu. ¾ Modulul realizat prin proiectare sigură o viabilitate economica redusă. Este necesară o creştere a randamentelor cheltuielilor în cadrul modulului pentru a spori masei profitului, în vederea asigurării fondurilor de dezvoltare.

PAG - 71 -

Profilul “Cereale şi plante tehnice” Tipul exploataţiei: Gospodării individuale

Bugetul exploataţiei de 20 ha Zona de câmpie neirigat

Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 - Variantă proiectată

Tabel nr. 3.2.3

Cultura

Indicatori

Perioade, recoltă, ani

U.M.

Grâu

Porumb

Orz

Valoarea producţiei

2005/2006 2007/2008

lei lei

5 ha 7900 8820

6 ha 9504 11136

2 ha 3200 3552

Floarea soarelui 4 ha 4312 5096

Creşteri sau descreşteri

∆

lei

+920

+1632

+352

Subvenţii

2005/2006 2007/2008

lei lei

875 2500

x 1050

Creşteri sau descreşteri

∆

lei

+1625

Cheltuieli totale

2005/2006 2007/2008

lei lei

Creşteri sau descreşteri

∆

Venit impozabil

Total 20 ha

1 ha 1885 2100

Sfeclă zahăr 2 ha 6900 11040

33701 41744

+784

+215

+4140

+8043

350 900

x 700

x 175

3000 350

4225 5675

+1050

+550

+700

+175

-2650

+1450

7675,5 8120

9005,6 10560

3055,6 3200

4274,8 4732

1877,5 1995

6440 9200

32329 37807

lei

+444,5

+1554,4

+144,4

+457,2

+117,5

+2760

+5478

2005/2006 2007/2008

lei lei

224,5 700

498,4 576

144,4 352

37,2 364

7,5 105

460 1840

1372 3937

Creşteri sau descreşteri

∆

lei

+475,5

+77,6

+207,6

+326,8

+97,5

+1380

+2565

Venit net+subvenţii

2005/2006 2007/2008

lei lei

1099,5 3200

498,4 1626

494,4 1252

37,2 1064

7,5 280

3460 2190

5597 9612

Creşteri sau descreşteri

∆

lei

+700,5

+1127,6

+757,6

+1026,8

+272,5

-1270

+2615

Rata venit net+subvenţii

2005/2006 2007/2008

% %

14,3 39.4

5,5 15,4

16,2 39,0

0,9 22,5

0,4 14

53,7 23,8

17,3 25,4

Creşteri sau descreşteri

∆

%

+25.1

+9,9

+22,8

+21,6

+13,6

-29,9

+8,1

Fasole

PAG - 72 -

Profilul "Cereale si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Modul 20 ha neirigat Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008 2007 - 2008

2005 - 2006

9612

5597

41744 33701

37807 5675

32329 4225 Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Rata venit + subventii - %

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 33701 4225 32329 5597 2005 - 2006 17,3

2007 - 2008 41744 5675 37807 9612 2007 - 2008 25,4

17,3

25,4 2005 - 2006

2007 - 2008

PAG - 73 -

Profilul " Cerealiere si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale

INDICATORI

A. VALOAREA PRODUCTIEI A1. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. Din care pentru productia principala I. CHELTUIELI VARIABILE 1.Cheltuieli cu materii prime si materiale - Sämãn si material saditor - Ingrasaminte chimice - Pesticide - Alte materiale 2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Cheltuieli cu irigatii 4. Cheltuieli de aprovizionare 5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6. Asigurari II. CHELTUIELI FIXE - Cheltuieli cu forta de munca permanenta - Cheltuieli generale - Dobanzi la credite - Amortisment E. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. (=) VENIT NET+subventii G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. RATA VENIT NET+subventii (%)

U.M

lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % %

BUGETUL EXPLOATATIEI DE 20 HA ZONA DE CAMPIE IRIGAT CULTURA Floarea Grau Porumb Soarelui

Tabel nr. 3.2..4

Fasole

Sfecla zahar

TOTAL

ha 6 30% 13584,0 13200,0 1050,0 14634,0 12144,0 11760,0 10599,0 4850,4 1522,8 2008,8 1057,2 261,6 4084,2 1200,0 242,4 0,0 222,0 1545,0 385,8 300,0 409,2 450,0 1440,0 0,0 2490,0 12,2 21,2

7 35% 16590,0 16128,0 0,0 16590,0 14238,0 13776,0 11529,7 5639,2 2415,0 2055,9 1168,3 0,0 3427,2 1911,7 282,1 0,0 269,5 2708,3 1446,2 392,0 380,1 490,0 2352,0 0,0 2352,0 17,1 17,1

3 15% 4476,0 4428,0 0,0 4476,0 4098,0 4050,0 3444,9 1369,5 258,9 936,0 174,6 0,0 1479,3 450,0 68,4 0,0 77,7 653,1 240,3 92,4 125,4 195,0 378,0 0,0 378,0 9,3 9,3

2 10% 6462,0 6300,0 350,0 6812,0 5589,2 5427,2 4911,8 1912,4 745,2 338,0 728,2 101,0 2067,4 736,0 95,6 0,0 100,4 677,4 207,0 150,6 179,8 140,0 872,8 0,0 1222,8 16,1 22,5

2 10% 9600,0 9600,0 3000,0 12600,0 8320,0 8320,0 6785,6 3465,1 534,4 797,4 2133,3 0,0 2132,9 864,0 173,2 0,0 150,4 1534,4 874,8 225,6 294,0 140,0 1280,0 0,0 4280,0 15,4 51,4

20 100% 50712,0 49656,0 4400,0 55112,0 44389,2 43333,2 37271,0 17236,6 5476,3 6136,1 5261,6 362,6 13191,0 5161,7 861,7 0,0 820,0 7118,2 3154,1 1160,6 1388,5 1415,0 6322,8 0,0 10722,8 14,6 24,7

PAG - 74 -

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 20 ha irigat Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Gospodării individuale Nc. INDICATORI lei 1 2 3 4 4.1 4.1.1 4.2 5 6 7

Valoarea producţiei principale şi secundare 50712 Subvenţii 4400 Produs brut (1+2) 55112 Cheltuieli totale, d.c.: 44389,2 - cheltuieli variabile 37271 - variabile specifice 23218,3 - cheltuieli fixe 7118,2 Profit (3-4) 10722,8 Rata profitului (5:4x100) (%) 24,1 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 17841 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 7,6 8 IV UDE 9 Fond de dezvoltare (60 % din profit+amortizare) 7848,7 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 39243,5 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 1608,4 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (5% din profit) 536,1 13 Fonduri pentru capitalizare (20% din profit) 2144,6 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 27362,2 15 Credite pentru producţie ** 18635 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 1,6 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 25753,8 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie

Tabel nr. 3.2.5

€ = 3,5 lei 14489,1 1257,1 15746,2 12682,6 10648,9 6633,8 2033,7 3063,7 24,1 5097,4 IV 2242,5 11212 459,5 153,2 612,7 7817,8 5324,3 x

Concluzii: ¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 58% fonduri proprii şi 42 % credite de producţie. ¾ Modulul evidenţiază o rată a profitului (venitul net+subvenţii) de 24,1% şi asigură în medie un profit de 536,1 lei/ha. ¾ Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 7,6 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mică (şi după clasă) de clasa a IV-a. ¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în achiziţionarea de tehnică agricolă pentru cumpărarea prin credite a aproape întregului set de utilaje necesare tractorului U683 sau a circa 50% din instalaţia de irigat prin aspersiune. ¾ Modulul realizat prin proiectare poate fi viabil economic în condiţiile obţinerii randamentelor programate.

PAG - 75 -

Profilul “Cereale şi plante tehnice”

Tipul exploataţiei: Gospodării individuale

Indicatori

Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri

Subvenţii Creşteri sau descreşteri

Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri

Venit impozabil Creşteri sau descreşteri

Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri

Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri

Bugetul exploataţiei de 20 ha Zona de câmpie irigat Variantă proiectată

Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tabel nr. 3.2.6

Perioade, recoltă, ani

U.M.

Grâu

Porumb

2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆

lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % %

6 ha 13584 15120 +1536 1050 3000 +1950 12144 13440 +1296 1440 1680 +240 2490 4680 +2190 20.5 34.8 +14.3

7 ha 16590 19488 +2898 x 1225 +1225 14238 16800 +2562 2352 2688 +336 2352 3913 +1561 16.5 23.3 +6.8

Cultura Floarea soarelui 3 ha 4476 5292 +816 x 525 +525 4098 4860 +762 378 432 +54 378 957 +579 9.2 19.7 +10.5

Fasole 2 ha 6462 7200 +738 350 350 x 5589.2 6120 +530.8 872.8 1080 +207.2 1222.8 1430 +207.2 21.9 23.4 +1.5

Sfeclă zahăr 2 ha 9600 15040 +5440 3000 350 -2650 8320 9920 +1600 1280 5120 +3840 4280 5470 +1190 51.4 55.1 +3.7

Total 20 ha 50712 62140 +11428 4400 5450 +1050 44389.2 51140 +6750.8 6322.8 11000 4677.2 10722.8 16450 +5727.2 24.1 32.2 +8.1

PAG - 76 -

Profilul "Cereale si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Modul 20 ha irigat Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008 2005 - 2006

2007 - 2008

10722,8

16450 50712

62140

51142

44389,2

5450

4400

Valoarea productiei - lei Cheltiueli totale - lei

Subventii - lei Venit net + subventii - lei

Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Rata venit + subventii - %

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 50712 4400 44389,2 10722,8 2005 - 2006 24,1

2007 - 2008 62140 5450 51142 16450 2007 - 2008 32,2

24,1

32,2 2005 - 2006

2007 - 2008

PAG - 77 -

Profilul "Cereale si plante tehnice"

3.3

MODUL 200 ha

Tipul exploatatiei: Asociatii familiale Activitate/Sistem

Tabel nr. 3.3

NEIRIGAT

IRIGAT

ha

%

t/ha

ha

%

t/ha

Grau

60

30

3,5

48

24

5,0

Porumb

54

27

4,0

66

33

6,0

Orz

10

5

4,0

18

9

6,0

Floarea Soarelui

30

15

1,6

30

15

2,20

Fasole

10

5

1,20

x

x

x

Soia

x

x

20

10

2,2

Sfecla zahar

10

5

25,0

10

5

40,0

Rapita

26

13

1,8

8

4

2,3

TOTAL

200

100

x

200

100

x

PAG - 78 -

Profil "Cereale si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Asociatii familiale

INDICATORI

Tabel nr. 3.3.1

BUGETUL EXPLOATATIEI DE 200 HA ZONA DE CAMPIE NEIRIGAT CULTURA

U.M

Grau

Porumb

Orz

Floarea Soarelui

Fasole

Sfecla zahar

Rapita

TOTAL

ha

A. VALOAREA PRODUCTIEI A1. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. Din care pentru productia principala I. CHELTUIELI VARIABILE 1.Cheltuieli cu materii prime si materiale - Sämãn si material saditor - Ingrasaminte chimice - Pesticide - Alte materiale 2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Cheltuieli cu irigatii 4. Cheltuieli de aprovizionare 5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6. Asigurari II. CHELTUIELI FIXE - Cheltuieli cu forta de munca permanenta - Cheltuieli generale - Dobanzi la credite - Amortisment E. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. (=) VENIT NET+subventii G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. RATA VENIT NET+subventii (%)

lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % %

60 30% 118380,0 115500,0 10500,0 128880,0 108098,4 105218,4 97934,5 45825,0 14100,0 20223,0 9522,0 1980,0 47871,6 0,0 2291,3 0,0 1946,6 10163,9 1342,4 2919,9 3801,6 2100,0 10281,6 0,0 20781,6 9,8 19,8

54 27% 106920,0 103680,0 0,0 106920,0 97050,3 93810,3 77972,4 42946,2 18630,0 15303,6 9012,6 0,0 31131,3 0,0 2147,3 0,0 1747,6 19077,9 11157,0 2621,5 3409,4 1890,0 9869,7 0,0 9869,7 10,5 10,5

10 5% 20000,0 19200,0 1750,0 21750,0 17948,3 17148,3 16170,6 6891,8 1880,0 2966,0 1484,8 561,0 8617,2 0,0 344,6 0,0 317,1 1777,7 318,9 475,6 633,1 350,0 2051,7 0,0 3801,7 12,0 22,2

30 15% 40320,0 39360,0 0,0 40320,0 37513,3 36553,3 32220,8 12833,1 2587,5 8502,0 1743,6 0,0 18076,5 0,0 641,7 0,0 669,5 5292,6 1924,9 1004,3 1313,4 1050,0 2806,7 0,0 2806,7 7,7 7,7

10 5% 21540,0 21000,0 0,0 21540,0 20127,3 19587,3 18047,6 8279,0 3312,0 1556,0 3081,0 330,0 8991,4 0,0 414,0 0,0 363,2 2079,7 475,1 544,8 709,8 350,0 1412,7 0,0 1412,7 7,2 7,2

10 5% 37500,0 37500,0 15000,0 52500,0 34157,0 34157,0 27987,0 15626,7 2004,0 2966,0 10656,7 0,0 10958,1 0,0 781,3 0,0 620,9 6170,1 3678,2 931,3 1210,5 350,0 3343,0 0,0 18343,0 9,8 53,7

26 13% 38610,0 37440,0 4550,0 43160,0 35391,6 34221,6 31794,8 12555,1 751,9 9583,6 1490,3 729,3 17978,8 0,0 627,8 0,0 633,2 3596,7 495,8 949,7 1241,2 910,0 3218,4 0,0 7768,4 9,4 22,7

200 100% 383270,0 373680,0 31800,0 415070,0 350286,2 340696,2 302127,7 144956,9 43265,4 61100,2 36991,0 3600,3 143624,8 0,0 7247,8 0,0 6298,1 48158,5 19392,4 9447,1 12319,0 7000,0 32983,8 0,0 64783,82 9,7 19,0

PAG - 79 -

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 200 ha neirigat Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Asociaţii familiale Tabel nr. 3.3.2

Nc. 1 2 3 4 4.1 4.1.1 4.2 5 6 7

INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 383270 Subvenţii 31800 Produs brut (1+2) 415070 Cheltuieli totale, d.c.: 350286,2 - cheltuieli variabile 302127,7 - variabile specifice 151255 - cheltuieli fixe 48158,5 Profit (3-4) 64783,8 Rata profitului (5:4x100) (%) 18,5 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 112942,3 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 62,8 8 UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 39391,9 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 196959,5 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 9718 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 6478 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 16196 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 287526 15 Credite pentru producţie ** 72478 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 9,1 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 277808 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie

€ = 3,5 lei 109506 9086 118592 100082 86322 43216 13760 18510 18,5 32269 11255 56274 2777 1851 4627 82150 20708 x

Concluzii: ¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 78,3% fonduri proprii şi 20,7 % credite de producţie. ¾ Modulul evidenţiază o rată a profitului de 18,5% şi asigură în medie un profit de 324 lei/ha. ¾ Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 62,8 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi după clasă) de clasa a VIII-a. ¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea de cumpărare prin credite a două tractoare de 65 şi a unor maşini agricole principale. ¾ Modulul realizat prin proiectare are viabilitate economică moderată, care poate fi îmbunătăţită prin creşterea randamentelor obţinute.

PAG - 80 -

Profilul “Cereale şi plante tehnice”

Bugetul exploataţiei de 200 ha Zona de câmpie neirigat - Variantă proiectată

Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008

Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Indicatori

Perioade, recoltă, ani

U.M.

Valoarea producţiei

2005/2006 2007/2008

lei lei

60 ha 118.380 132.300

54 ha 106.920 125.280

10 ha 20.000 22.200

Cultura Floarea soarelui 30 ha 40.320 47.040

Creşteri sau descreşteri

∆

lei

+13.920

+18.360

+2.200

Subvenţii

2005/2006 2007/2008

lei lei

10.500 30.000

X 9.450

Creşteri sau descreşteri

∆

lei

+19.500

Cheltuieli totale

2005/2006 2007/2008

lei lei

Creşteri sau descreşteri

∆

Venit impozabil

Tabel nr. 3.3.3

10 ha 21.540 24.000

Sfeclă zahăr 10 ha 37.500 60.000

+6.720

+2.460

1750 4.500

X 5.250

+9.450

+2.750

108.098,4 130.872

97.050,3 108.000

lei

+22773,6

2005/2006 2007/2008

lei lei

Creşteri sau descreşteri

∆

Venit net+subvenţii

Grâu

Porumb

Orz

Fasole

Rapită

Total 200 ha

26 ha 38.610 44.460

388.270 455.280

+22.500

+5.850

+72.010

X 1.750

15.000 1.750

4.550 10.400

31.800 63.100

+5.250

+1.750

-13.250

+5.850

+31.300

17.948,3 20.800

37.513,3 41.856

20.127,3 22.260

34.157 45.000

35.391,6 39.686

+350.286,2 408.474

+10.949,7

+2.851,7

+4.342,7

+2.132,7

+10843

+4.294,4

+58.187,8

10.281,6 1428

9.869,7 17.280

2.051,7 1.400

2.806,7 5.184

1412,7 1740

3.343 15.000

3.218,4 4.774

32.983,8 46.806

lei

-8.853,6

+7.410,3

-651,7

+2.377,3

+327,3

+11.657

+1.555,6

+13.822,2

2005/2006 2007/2008

lei lei

20.781,6 31.428

9869,7 26.730

3.801,7 5.900

2.806,7 10.434

1.412,7 3.490

18.343 16.750

7768,4 15.174

64.783,8 109.906

Creşteri sau descreşteri

∆

lei

+10.646,4

+16.860,3

+2.098,3

+7.627,3

+2.077,3

-1.593

+7.405,6

+45.122,2

Rata venit net+subvenţii

2005/2006 2007/2008

% %

19,2 24,0

10,2 24,7

21,2 28,4

7,5 24,9

7,0 15,7

53,7 37,2

21,9 38,2

Creşteri sau descreşteri

∆

%

+4,8

+14,5

+7,2

+17,4

+8,7

-16,5

+16,3

18,5 26,9 +8,4

PAG - 81 -

Profilul "Cereale si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale Modul 200 ha neirigat Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008 2005 - 2006

2007 - 2008

109906 64783,8

455280

383270

408474

350286,2

63100 31800

Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Rata venit + subventii - %

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 383270 31800 350286,2 64783,8 2005 - 2006 18,5

2007 - 2008 455280 63100 408474 109906 2007 - 2008 26,9

18,5

26,9

2005 - 2006

Profil "Cereale si plante tehnice"

2007 - 2008

PAG - 82 -

Tipul exploatatiei: Asociatii familiale

INDICATORI

A. VALOAREA PRODUCTIEI A1. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. Din care pentru productia principala I. CHELTUIELI VARIABILE 1.Cheltuieli cu materii prime si materiale - Sämãn si material saditor - Ingrasaminte chimice - Pesticide - Alte materiale 2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Cheltuieli cu irigatii 4. Cheltuieli de aprovizionare 5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6. Asigurari II. CHELTUIELI FIXE - Cheltuieli cu forta de munca permanenta - Cheltuieli generale - Dobanzi la credite - Amortisment E. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. (=) VENIT NET+subventii G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. RATA VENIT NET+subventii (%)

U.M

lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % %

BUGETUL EXPLOATATIEI DE 200 HA ZONA DE CAMPIE IRIGAT CULTURA Floarea Grau Porumb Orz Soarelui

Tabel nr. 3.3.4

Soia

Rapita

Sfecla zahar

TOTAL

ha 48 24% 135840 132000 8400 144240 117360 113520 102678 43341 12182 20088 8457 2614 42121 12960 2167 0 2089 14682 3857 3133 4091 3600 18480 0 26880 16,3 23,7

66 33% 195426 190080 0 195426 175857 168729 136128 58014 22770 24229 11015 0 40391 31680 2901 0 3142 39729 24133 4808 6169 4620 19569 0 19569 11,6 11,6

18 9% 53640 51840 3150 56790 44788 42988 39519 13568 3384 6264 2673 1247 19433 5040 678 0 799 5270 1240 1199 1571 1260 8852 0 12001,60 20,6 27,9

30 15% 55320 54120 0 55320 50112 48912 41811 15344 2588 11013 1744 0 18821 6000 767 0 879 8301 3006 1318 1727 2250 5208 0 5208 10,6 10,6

20 10% 53420 51920 10000 63420 47555 46055 39599 16352 5214 3640 6656 842 13583 8000 818 0 847 7955 3622 1271 1662 1400 5865 0 15865,5 12,7 34,4

8 4% 15160 14720 1400 16560 12968 12528 11480 4216 280 3200 464 272 5520 1400 136 0 208 1488 152 336 440 560 2192 0 3592 17,5 28,7

10 5% 60000 60000 15000 75000 46184 46184 37737 18323 2672 4984 10667 0 12863 4800 916 0 835 8446 4859 1253 1634 700 13816 0 28816 29,9 62,4

200 100% 568806,0 554680,0 37950,0 606756,0 494823,3 478915,3 408952,5 169157,5 49089,9 73417,6 41675,5 4974,5 152732,0 69880,0 8383,1 0,0 8799,9 85870,8 40868,6 13318,2 17294,0 14390,0 73982,7 0,0 111932,73 15,4 23,4

PAG - 83 -

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 200 ha irigat Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Asociaţii familiale Tabel nr. 3.3.5

Nc. 1 2 3 4 4.1 4.1.1 4.2 5 6 7

INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 568806 Subvenţii 37950 Produs brut (1+2) 606756 Cheltuieli totale, d.c.: 494823,3 - cheltuieli variabile 408952,5 - variabile specifice 247837,4 - cheltuieli fixe 85870,8 Profit (3-4) 111932,7 Rata profitului (5:4x100) (%) 22,6 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 197803,5 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 85,4 8 VIII UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 70356 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 351782 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 16790 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 11193 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 27983 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 427034 15 Credite pentru producţie ** 84579 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 17,5 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 410244 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie

€ = 3,5 lei 162516 10843 173359 141378 116844 70811 24534 31981 22,6 56515,3 VIII 20102 100509 4797 3198 7995 122010 24165 x

Concluzii: ¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 83% fonduri proprii şi 17 % credite de producţie. ¾ Modulul evidenţiază o rată a profitului de 22,6% şi asigură în medie un profit de 560 lei/ha. ¾ Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 85,4 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi după clasă) de clasa a VIII-a. ¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în achiziţionarea de tehnică agricolă pentru cumpărarea prin credite a două tractoare U683 cu cabină şi setul de utilaje aferent precum şi a unor comonente a instalaţiei de irigare. ¾ Modulul realizat prin proiectare are viabilitate economică ridicată în condiţiile obţinerii randamentelor programate.

PAG - 84 -

Profilul “Cereale şi plante tehnice”

Bugetul exploataţiei de 200 ha Zona de câmpie irigat Variantă proiectată

Tipul exploataţiei:

Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008

Asociaţii familiale

Tabel nr. 3.3.6

Cultura

Perioade, Indicatori

recoltă,

U.M.

ani

Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri

Subvenţii Creşteri sau descreşteri

Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri

Venit impozabil Creşteri sau descreşteri

Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri

Rata venit net+subvenţii

Creşteri sau descreşteri

2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆

lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % %

Grâu

Porumb

Orz

48 ha

66 ha

18 ha

135.840 151.200 +15.360 8.400 24.000 +15.600 117.360 132.000 +14.640 18.480 19.200 +720 26.880 43.200 +16.320 22,9 32,7 +9,8

195.680 229.680 +34.254 X 11.550 +11.550 175.857 190.080 +14.223 19.569 39.600 +20.031 19.569 51.150 +31.581 11,1 26,9 +15,8

53.640 59.940 +6.300 3.150 8.100 +4.950 44.788 52.920 +8.132 8.852 7.020 -1.832 12.001,6 15.120 +3.118,4 26,8 28,6 +1,8

Floarea soarelui 30 ha

55.320 64.680 +9.360 X 5.250 +5250 50.112 58.740 +8.628 5.208 5.940 +732 5.208 11.190 +5.982 10,4 19,0 +8,6

Soia

Rapiţă

20 ha

8 ha

53.420 60.280 +6.860 10.000 3.500 -6.500 47.555 55.440 +7.885 5.865 4.840 -1.025 15.865,5 8.340 -7.525,5 33,4 15,0 -18,4

15.160 17.480 +2.320 1.400 3.200 +1.800 12.968 15.824 +2.856. 2.192 1.656 .-536 3.592 4.856 +1.264 27,7 30,7 +3,0

Sfeclă

Total

zahăr

200 ha

10 ha

60.000 94.000 +34.000 15.000 1.750 -13.250 46.184 60.000 +13.816 13.816 34.000 +20.184 28.816 35.750 +6.934 62,4 59,6 -2,8

568.806 677.260 +108.454 37.950 57.350 +19.400 494.823,3 565.004 +70.180,7 73.982,7 112.256 +38.273,3 111.932,7 169.606 +57.673,3 22,6 30,0 +7,4

PAG - 85 -

Profilul "Cereale si plante tehnice" Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale Modul 200 ha irigat Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008 2007 - 2008

2005 - 2006

169606

111932,7

677260

568806

565004

494823,3

57350

37950 Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Rata venit + subventii - %

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 568806 37950 494823,3 111932,7 2005 - 2006 22,6

2007 - 2008 677260 57350 565004 169606 2007 - 2008 30

22,6

30 2005 - 2006

2007 - 2008

PAG - 86 -

Profilul "Cereale si plante tehnice"

3.4

MODUL 1000 ha

Tipul exploatatiei:

Tabel nr. 3.4

Societati agricole cu pers. jurid Activitate/Sistem

NEIRIGAT

IRIGAT

ha

%

t/ha

ha

%

t/ha

Grau

320

32

4,2

200

20

6,0

Porumb

250

25

4,8

330

33

7,2

Orz

50

5

4,8

90

9

7,2

Floarea Soarelui

150

15

1,9

150

15

2,60

Soia

50

5

1,7

100

10

2,6

Sfecla zahar

50

5

30,0

50

5

48,0

Rapita

130

13

2,2

80

8

2,8

TOTAL

1000

100

x

1000

100

x

PAG - 87 -

Profilul " Cerealiere si plante tehnice" Profil: Societati agricole cu pers. jurid

BUGETUL EXPLOATATIEI DE 1000 HA ZONA DE CAMPIE NEIRIGAT CULTURA Grau

INDICATORI

Porumb

Tabel nr. 3.4.1

Floarea Soarelui

Orz

U.M

Soia

Sfecla zahar

50

50

Rapita

TOTAL

ha

A. VALOAREA PRODUCTIEI A1. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. Din care pentru productia principala I. CHELTUIELI VARIABILE 1.Cheltuieli cu materii prime si materiale - Sämãn si material saditor - Ingrasaminte chimice - Pesticide - Alte materiale 2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Cheltuieli cu irigatii 4. Cheltuieli de aprovizionare

lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei

320 32% 757120,0 739200,0 56000,0 775040,0 650592,0 632672,0 589856,0 283136,0 90240,0 129440,0 50784,0 12672,0 280832,0 0,0 14144,0

250 25% 594000,0 576000,0 0,0 594000,0 517025,0 499025,0 424000,0 230225,0 103500,0 85000,0 41725,0 0,0 172950,0 0,0 11500,0

50 5% 120000,0 115200,0 8750,0 128750,0 102180,5 97380,5 92276,0 38939,0 10350,0 17800,0 7424,0 3365,0 49550,0 0,0 1947,0

150 15% 236700,0 233700,0 0,0 236700,0 216750,0 213750,0 188430,0 75255,0 15525,0 51015,0 8715,0 0,0 105705,0 0,0 3765,0

5% 102800,0 100300,0 25000,0 127800,0 87841,5 85341,5 77615,0 39685,0 13035,0 8650,0 16640,0 1360,0 34365,0 0,0 1985,0

5% 225000,0 225000,0 75000,0 300000,0 185218,5 185218,5 151528,5 81098,5 10020,0 17795,0 53283,5 0,0 63010,0 0,0 4055,0

130 13% 235820,0 228800,0 22750,0 258570,0 204202,7 197182,7 184537,6 73803,6 4472,0 57499,0 7451,6 4381,0 103376,0 0,0 3692,0

1000 100% 2271440,0 2218200,0 187500,0 2420860,0 1963810,2 1910570,2 1708243,1 822142,1 247142,0 367199,0 186023,1 21778,0 809788,0 0,0 41088,0

5. Cheltuieli cu forta de munca temporara*

lei

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

6. Asigurari II. CHELTUIELI FIXE

lei lei

11744,0 60736,0

9325,0 93025,0

1840,0 9904,5

3705,0 28320,0

1580,0 10226,5

3365,0 33690,0

3666,0 19665,1

35225,0 255567,1

- Cheltuieli cu forta de munca permanenta

lei

8576,0

51650,0

1594,5

9630,0

3011,5

20230,0

2479,1

97171,1

- Cheltuieli generale - Dobanzi la credite - Amortisment E. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. (=) VENIT NET+subventii G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. RATA VENIT NET+subventii (%)

lei lei lei lei lei lei % %

17600,0 23360,0 11200,0 106528,0 0,0 124448,0 16,8 19,7

14000,0 18625,0 8750,0 76975,0 0,0 76975,0 15,4 15,4

2760,0 3800,0 1750,0 17819,5 0,0 26569,5 18,3 27,3

5565,0 7875,0 5250,0 19950,0 0,0 19950,0 9,3 9,3

2370,0 3095,0 1750,0 14958,5 0,0 39958,5 17,5 46,8

5050,0 6660,0 1750,0 39781,5 0,0 114781,5 21,5 62,0

5499,0 7137,0 4550,0 31617,3 0,0 54367,3 16,0 27,6

52844,0 70552,0 35000,0 307629,8 0,0 457049,8 16,1 23,9

PAG - 88 -

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 1000 ha neirigat Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Societăţi agricole cu pers. Juridică Tabel nr. 3.4.2 Nc. 1 2 3 4 4.1 4.1.1 4.2 5 6 7

INDICATORI

lei

Valoarea producţiei principale şi secundare 2271440 Subvenţii 187500 Produs brut (1+2) 2458940 Cheltuieli totale, d.c.: 1963810 - cheltuieli variabile 1708243 - variabile specifice 857367 - cheltuieli fixe 255567 Profit (3-4) 495130 Rata profitului (5:4x100) (%) 25.2 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 750697 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 263 8 X UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 282565 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 1412825 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 74270 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 49513 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 123782 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 1627009 15 Credite pentru producţie ** 411071 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 44.1 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 1552739 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie

€ = 3,5 lei 648983 53571 702554 561089 488069 244962 73019 141465 25.2 214485 X 80733 403664 21220 14146 35366 464860 117449 x

Concluzii: ¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 79.1% fonduri proprii şi 20.9 % credite de producţie. ¾ Modulul evidenţiază o rată a profitului de 25.2% şi asigură în medie un profit de 495 lei/ha. ¾ Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 263 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare (şi după clasă) de clasa a X-a. ¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare prin credite a unei combine cu echipamentele respective şi 3 tractoare de putere medie cu maşinile agricole necesare. ¾ Modulul realizat prin proiectare este viabil economic la această dimensiune, în condiţiile obţinerii randamentelor programate.

PAG - 89 -

Profilul “Cereale şi plante tehnice” Bugetul exploataţiei de 1000 ha

Zona de câmpie neirigat - Variantă proiectată

Tipul exploataţiei:

Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tabel nr. 3.4.3

Societăţi agricole cu personalitate juridică Indicatori

Perioade, recoltă, ani

U.M.

Valoarea producţiei

2005/2006 2007/2008

lei lei

320 ha 757.120 846.720

250 ha 594.000 696.000

50 ha 120.000 133.200

Cultura Floarea soarelui 150 ha 236.700 279.300

Creşteri sau descreşteri

∆

lei

+89.600

+102.000

+13.200

Subvenţii

2005/2006 2007/2008

lei lei

56.000 160.000

X 43.750

8.750 22.500

Creşteri sau descreşteri

∆

lei

+104.000

+43.750

Cheltuieli totale

2005/2006 2007/2008

lei lei

650.592 779.520

Creşteri sau descreşteri

∆

lei

Venit impozabil

2005/2006 2007/2008

lei lei

Creşteri sau descreşteri

∆

Venit net+subvenţii

50 ha 102.800 116.450

Sfeclă zahăr 50 ha 225.000 360.000

+42.600

+13.650

X 26.250

25.000 8.750

+13.750

+26.250

517.025 588.000

102.180,5 120.000

+128.928

+70.975

106.528 67.200

76.975 108.000

lei

-39.328

2005/2006 2007/2008

lei lei

Creşteri sau descreşteri

∆

Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri

Grâu

Porumb

Orz

Fasole

Rapită

Total 1000 ha

130 ha 235.820 271.700

2.271.440 2.703.370

+135.000

+35.880

+431.930

75.000 8.750

22.750 52.000

187.500 322.000

-16.250

-66.250

+29.250

+134.500

216.750 245.100

87.841,5 102.000

185.218,5 255.000

204.202,7 234.520

1.963.810,2 2.324.140

+17.819,5

+28.350

+14.158,5

+69.781,5

+30.317,3

+360.329,8

17.819,5 13.200

19.950 34.200

14.958,5 14.450

39.781,5 105.000

31.617,3 37.180

307.629,8 379.230

+31.025

-4.619.5

+14.250

-508,5

+65.218,5

+5.562,7

+71.600,2

124.448 227.200

76.975 151.750

26.569,5 35.700

19.950 60.450

39.958,5 23.200

114.781,5 113.750

54.367,3 89.180

495.129,8 701.230

lei

+102.752

+74.775

+9.130,5

+40.500

-16.758,5

-1.031,5

+34.812,7

+206.100,2

2005/2006 2007/2008

% %

19,1 29,1

14,9 25,8

26,0 29,7

9,2 24,7

45,5 22,7

62,0 44,6

26,6 38,0

25,2 30,2

∆

%

+10

+10,9

+3,7

+15,5

-22,8

-17,4

+11,4

+5,0

PAG - 90 -

Profilul "Cereale si plante tehnice" Modul 1000 ha neirigat Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008 Tipul exploatatiei:

Societăţi agricole cu personalitate juridică

2007 - 2008

2005 - 2006

701230 2703370

495129,8 2271440 2324140 322000

1963810,2 187500

Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Rata venit + subventii - %

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 2271440 187500 1963810,2 495129,8 2005 - 2006 25,2

2007 - 2008 2703370 322000 2324140 701230 2007 - 2008 30,2

25,2

30,2 2005 - 2006

2007 - 2008

PAG - 91 -

Profilul " Cerealiere si plante tehnice" Profil: Societati agricole cu pers. jurid

BUGETUL EXPLOATATIEI DE 1000 HA ZONA DE CAMPIE IRIGAT CULTURA Grau

INDICATORI

Porumb

Orz

U.M

Floarea Soarelui

Tabel nr. 3.4.4

Soia

Sfecla zahar

Rapita

TOTAL

ha

A. VALOAREA PRODUCTIEI A1. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. Din care pentru productia principala I. CHELTUIELI VARIABILE 1.Cheltuieli cu materii prime si materiale - Sämãn si material saditor - Ingrasaminte chimice - Pesticide - Alte materiale 2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Cheltuieli cu irigatii 4. Cheltuieli de aprovizionare 5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6. Asigurari II. CHELTUIELI FIXE

lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei

200 20% 679200,0 660000,0 35000,0 714200,0 575938,0 556738,0 505758,0 209578,0 60840,0 100440,0 35238,0 13060,0 210600,0 64800,0 10480,0 0,0 10300,0 70180,0

330 33% 1172160,0 1140480,0 0,0 1172160,0 968896,5 935896,5 794211,0 337062,0 136620,0 145365,0 55077,0 0,0 232254,0 190080,0 16863,0 0,0 17952,0 174685,5

90 9% 321840,0 311040,0 15750,0 337590,0 251505,0 240705,0 224197,2 73911,6 18612,0 34452,0 13363,2 7484,4 111744,0 30240,0 3695,4 0,0 4516,2 27397,8

150 15% 323400,0 319800,0 0,0 323400,0 283350,0 279750,0 239475,0 90330,0 15525,0 66075,0 8730,0 0,0 105075,0 34500,0 4515,0 0,0 5055,0 43875,0

100 10% 315300,0 306800,0 50000,0 365300,0 255500,0 247000,0 213520,0 86240,0 26070,0 21840,0 33280,0 5050,0 70150,0 48000,0 4310,0 0,0 4820,0 41980,0

50 5% 360000,0 360000,0 75000,0 435000,0 279690,0 279690,0 234577,5 126527,5 13360,0 29905,0 53333,5 0,0 70750,0 26400,0 6325,0 0,0 4600,0 45112,5

80 8% 184240,0 179200,0 14000,0 198240,0 147760,0 142720,0 132080,0 49200,0 3040,0 38400,0 4800,0 2960,0 58400,0 20800,0 1440,0 0,0 2240,0 15680,0

1000 100% 3356140,0 3277320,0 189750,0 3545890,0 2762639,5 2682499,5 2343818,7 972849,1 274067,0 436477,0 203821,7 28554,4 858973,0 414820,0 47628,4 0,0 49483,2 418910,8

- Cheltuieli cu forta de munca permanenta

lei

19280,0

87664,5

6198,3

15030,0

18110,0

24297,5

1760,0

172340,3

- Cheltuieli generale - Dobanzi la credite - Amortisment E. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. (=) VENIT NET+subventii G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. RATA VENIT NET+subventii (%)

lei lei lei lei lei lei % %

15440,0 20460,0 15000,0 103262,0 0,0 138262,0 18,5 24,8

26895,0 37026,0 23100,0 203263,5 0,0 203263,5 21,7 21,7

6773,4 8126,1 6300,0 70335,0 0,0 86085,0 29,2 35,8

7575,0 10020,0 11250,0 40050,0 0,0 40050,0 14,3 14,3

7230,0 9640,0 7000,0 59800,0 0,0 109800,0 24,2 44,4

7515,0 9800,0 3500,0 80310,0 0,0 155310,0 28,7 55,5

3600,0 4720,0 5600,0 36480,0 0,0 50480,0 25,6 35,4

75028,4 99792,1 71750,0 593500,5 0,0 783250,5 22,1 29,2

PAG - 92 -

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 1000 ha irigat Profil: Cereale şi plante tehnice – Tipul exploatatiei Societăţi agricole cu pers. juridică Tabel nr. 3.4.5 Nc.

INDICATORI

1 2 3 4 4.1 4.1.1 4.2 5 6 7

lei

Valoarea producţiei principale şi secundare 3356140 Subvenţii 189750 Produs brut (1+2) 3545890 Cheltuieli totale, d.c.: 2762639,5 - cheltuieli variabile 2343818,7 - variabile specifice 1437152 - cheltuieli fixe 418910,8 Profit (3-4) 783250,5 Rata profitului (5:4x100) (%) 28,3 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 1202071,3 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 502 8 X UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 463375 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 2316876 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 117488 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 78325 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 195813 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 2393703 15 Credite pentru producţie ** 486424 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 86,6 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 2276215 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie

€ = 3,5 lei 958897 54214 1013111 789326 669662 410615 119689 223786 28,3 343449 X 132393 661965 33568 22379 55947 683915 138978 x

Concluzii: ¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 82,4% fonduri proprii şi 17,6 % credite de producţie. ¾ Modulul evidenţiază o rată a profitului de 28,3% şi asigură în medie un profit de 783 lei/ha. ¾ Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 502 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi după clasă) de clasa a X-a. ¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare prin credite a două combine de mare productivitate şi a 5 tractoare de putere medie cu utilajele aferente. ¾ Modulul realizat prin proiectare este viabil economic la această dimensiune, în condiţiile obţinerii randamentelor programate.

PAG - 93 -

Profilul “Cereale şi plante tehnice” Bugetul exploataţiei de 1000 ha Zona de câmpie irigat - Variantă proiectată Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008

Tabel nr. 3.4.6

Tipul exploataţiei:

Societăţi agricole cu personalitate juridică Cultura

Perioade, Indicatori

recoltă,

U.M.

Grâu

lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % %

679.200 756.000 +76.800 35.000 100.000 +65.000 575.938 624.000 +48.062 103.262 132.000 +28.738 138.262 232.000 +93.738 24,0 37,2 +13,2

ani

Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri

Subvenţii Creşteri sau descreşteri

Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri

Venit impozabil Creşteri sau descreşteri

Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri

Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri

2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆

200 ha

Porumb 330 ha

1.172.160 1.378.080 +205.920 X 57.750 +57.750 968.896,5 1.069.200 +100.303,5 203.263,5 308.880 +105.616,5 203.263,5 366.630 +163.366,5 21,0 34,3 +13,3

Orz 90 ha

321.840 359.640 +37.800 15.750 40.500 +24.750 251.505 298.080 +46.575 70.335 61.560 -8.775 86.085 102.060 +15.975 34,2 34,2 x

Floarea soarelui 150 ha

323.400 382.200 +58.800 X 26.250 +26.250 283.350 339.300 +55.950 40.050 42.900 +2.850 40.050 69.150 +29.100 14,1 20,4 +6,3

Soia 100 ha

315.300 356.200 +40.900 50.000 17.500 -32.500 255.500 322.400 +66.99 59.800 33.800 -26.000 109.800 51.300 -58.500 43,0 15,9 -27,1

Sfeclă zahăr 50 ha

360.000 564.000 +204.000 75.000 8.750 -66.250 279.690 336.000 +56.310 80.310 228.000 +147.690 155.310 236.750 +81.440 55,5 70,5 +15

Rapiţă 80 ha

184.240 212.800 +28.560 14.000 32.000 +18.000 147.760 190.400 +42.640 36.480 22.400 -14.080 50.480 54.400 +3.920 34,2 28,6 -5,6

Total 200 ha

3.356.140 4.008.920 +652.780 189.750 282.750 +93.000 2.762.639,5 3.179.380 +416.740,5 593.500,5 829.540 +236.039,5 783.250,5 1.112.290 +329.039,5 28,3 35,0 +6,7

PAG - 94 -

Profilul "Cereale si plante tehnice" Modul 1000 ha irigat Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008 Tipul exploatatiei:

Societăţi agricole cu personalitate juridică

2007 - 2008

2005 - 2006 1112290 4008920

783250,5 3356140

3179380

2762639,5

282750

189750

Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Rata venit + subventii - %

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 3356140 189750 2762639,5 783250,5 2005 - 2006 28,3

2007 - 2008 4008920 282750 3179380 1112290 2007 - 2008 35

28,3

35 2005 - 2006

2007 - 2008

PAG - 95 -

Profilul “Cereale şi plante tehnice”

Revin pe 1 ha de exploataţie pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Specificare

Perioada de recoltare ani

20 ha Neirigat

Tabel nr. 3.4.7

lei/ha

Dimensiunea modulului şi sistemul de producţie 200 ha 1000 ha Irigat Neirigat Irigat Neirigat Irigat

Valoarea producţiei

2005/2006 2007/2008

1.685 2.087,2

2.535,6 3.107

1.916,35 2.276,4

2.844,03 3.386,3

2.271,44 2703,37

3.356,14 4.008,92

Subvenţii

2005/2006 2007/2008

211,25 283,75

220 272,5

159 315,5

189,75 286,75

187,5 322,0

189,75 282,75

Cheltuieli totale

2005/2006 2007/2008

1.616,45 1890,35

2.219,46 2.557

1.751,43 2.042,37

2.474,12 2.825,02

1.963,81 2.324,14

2.762,64 3.179,38

Venit impozabil

2005/2006 2007/2008

68,6 196,85

316,14 550

164,92 234,03

369,91 561,28

307,63 379,23

593,5 829,54

Venit net + subvenţii

2005/2006 2007/2008

279,85 480,6

536,14 822,5

323,92 549,53

559,66 848,03

495,13 701,23

783,25 1.112,29

Rata venit net + subvenţii

2005/2006

17,3

24,2

15,5

22,6

25,2

28,3

2007/2008

25,4

32,2

26,9

30,0

30,2

35,0

PAG - 96 -

Profilul „Cereale şi plante tehnice” 3.5 FIŞĂ EXPLICATIVĂ Dimensiunile de module prezentate la profilul „Cereale şi plante tehnice” au la bază calculaţii cuprinse în „Fişa tehnologică” pe produs şi „Bugetul culturii” pentru diferite producţii medii ale structurii de producţie a modulului de o anumită dimensiune. Astfel, în desfăşurarea exemplificării calculaţiilor la nivelul unui modul, s-au luat calculaţiile pe ha pentru recolta anului 2006 iar în final prin simularea principalilor indicatori economici s-au utilizat tehnologiile şi bugetele pe cultură la nivelul recoltei 2008. Comparaţiile s-au materializat prin valori ce revin „pe un ha de exploataţie” pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie. Exemplificăm cu indicatorii economici care au dus la cuantificarea valorilor pentru modulele prezentate în ghid; a) Preţul de piaţă intern (preţ de valorificare) Grâu

Porumb

Orz

Fl.

lei/to Fasole

Sfeclă

soarelui

Soia

Rapiţă

de zahăr

Recoltă 2006 Recoltă 2008

566

495

500

840

1795

150

1210

825

630

580

555

980

2000

240

1370

950

b) cost de producţie

lei/to Recolta 2006

Cultura

Sistem neirigat

Recolta 2008

Sistem irigat

Sistem neirigat

Sistem irigat

max

min

max

min

max

min

max

min

Grâu

548

484

506

480

623

580

560

520

Porumb

469

431

444

407

550

490

500

480

Orz

477

426

415

388

520

500

490

460

759

910

860

900

1900

1855

Fl. soarelui

822

761

Fasole

1788

1677

Sfeclă de zahăr

140

Soia Rapiţă

124 1033

756

714

727 1553

130

115

1081

983

705

660

200

170

155

1200 848

870 1700 140 1240

820

860

850

PAG - 97 -

c) subvenţii lei/ha Cultura

lei/ha Recolta 2006

Recolta 2008

Grâu

175

500

Orz

175

450

Sfeclă de zahăr

1500

175

Soia

500

175

Rapiţă

175

400

Cu ajutorul acestor indicatori s-au putut determina valoric indicatori ca: valoarea producţiei, subvenţii, cheltuieli totale, venituri şi rata venitului pe dimensiuni de module şi sisteme de producţie, având astfel posibilitatea ca la „un ha de exploataţie” să comparăm valorile pe perioada de recoltare şi dimensiune de modul în vederea unei analize a posibilităţilor reale de dimensionare a unor module viitoare.

3.5.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr. 3.5.1

Nr.

Cultura

crt.

Producţia

Ore mecanizator

Z.O.

TOTAL

medie

ore/ha

Kg/ha 1

2

3

4

5

6

2

GRÂU

5000

11,36

5,0

51,36

3

ORZ

3500

10,57

1,44

22,09

6000

12,50

4,37

47,46

4

PORUMB BOABE

4000

10,3

2,0

26,3

6000

10,5

21,97

186,26

5

FLOAREA SOARELUI

4000

9,5

12,64

110,62

2200

9,46

5,87

56,6

6

FASOLE BOABE

1600

9,18

3,79

39,5

2000

16,84

6,77

71,0

7

SOIA

1200

13,65

2,82

36,21

2200

11,03

10,5

95,03

1500

9,53

3,62

38,49

8

SFECLĂ DE ZAHĂR

40000

26,53

28,43

253,97

25000

22,07

21,5

194,07

9

RAPIŢĂ

18000

10,76

1,24

20,68

PAG - 98 -

3.5.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr. 3.5.2

Dimensiunea

Sistemul

modulelor

de producţie

TOTAL

Z.O./ha

ore/ modul

Z.O.

nr.

nr.

ha

de xploataţie nr.

1178,66

147,3

7,4

2085,9

260,7

13,0

11.587,36

1448,4

7,2

21.962,42

2745,3

13,7

67.383,8

8423

8,4

130.286,4

16.285,8

16,3

neirigat 20 irigat

neirigat 200 irigat

neirigat 1000 irigat

3.5.2.1 Modul 20 ha irigat Tabel nr. 3.5.2.1

Nr.crt.

Cultura

Suprafaţa ha

Ore/ha

Total ore/culturi

1

2

3

4

5

2 3 4 5 6

Grâu

6

61,63

369,8

Porumb

7

149,0

1043

Fl.soarelui

3

46,3

138,9

Fasole

2

63,9

127,8

2

203,2

406,4

20

-

Sf. de zahăr

Total ore/modul Total Z.O./modul Total Z.O./ha

2085,9 260,7 13,0

PAG - 99 -

3.5.2.2 Modul 20 ha neirigat Tabel nr. 3.5.2.2

Nr.crt.

Cultura

Suprafaţa ha

Ore/ha

Total ore/culturi

1

2

3

4

5

2 3 4 5 6 7

Grâu

5

17,7

88,5

Porumb

6

88,5

531

Orz

2

21,04

42,08

Fl.soarelui

4

32,1

128,4

Fasole

1

31,68

31,68

Sf. de zahăr

2

178,5

357

20

-

Total ore/modul

1178,66

Total Z.O./modul

147,3

Total Z.O./ha

7,4

3.5.2.3 Modul 200 ha irigat Tabel nr. 3.5.2.3

Nr.crt.

Cultura

Suprafaţa ha

Ore/ha

Total ore/culturi

1

2

3

4

5

2 3 4 5 6 7 8

Grâu

48

51,36

2465,28

Porumb

66

186,26

12.293,16

Orz

18

47,46

854,28

Fl.soarelui

30

56,6

1698

Soia

20

95,03

1900,6

Sf. de zahăr

10

253,97

2539,7

8

26,42

211,4

Rapiţă

Total ore/modul

200

-

21.962,42

Total Z.O./modul

2.745,3

Total Z.O./ha

13,73

3.5.2.4 Modul 200 ha neirigat Tabel nr. 3.5.2.4

Nr.crt.

Cultura

Suprafaţa ha

Ore/ha

1

2

3

4

5

Grâu

60

22,09

1325,4

Porumb

54

110,62

5973,48

Orz

10

26,3

263

2 3 4 5 6 7

Total ore/culturi

Fl.soarelui

30

39,5

1185

Fasole

10

36,21

362,1

Sf. de zahăr

10

194,07

1940,7

PAG - 100 8

Rapiţă

Total ore/modul

26

20,68

200

-

537,68 11.587,36

Total Z.O./modul

1448,42

Total Z.O./ha

7,2

3.5.2.5 Modul 1000 ha irigat Tabel nr. 3.5.2.5

Nr.crt.

Cultura

Suprafaţa ha

Ore/ha

Total ore/culturi

1

2

3

4

5

Grâu

200

61,63

12.326

Porumb

330

223,51

73.758,3

Orz

90

56,95

5.125,5

2 3 4 5 6 7 8

Fl.soarelui

150

66,9

10.035

Fasole

100

112,3

11.230

Sf. de zahăr

50

304,76

15.238

Rapiţă

80

32,17

2.573,6

Total ore/modul

1000

-

130.286,4

Total Z.O./modul

16.285,6

Total Z.O./ha

16,3

3.5.2.6 Modul 1000 ha neirigat Tabel nr. 3.5.2.6

Nr.crt.

Cultura

Suprafaţa ha

Ore/ha

Total ore/culturi

1

2

3

4

5

2 3 4 5 6 7 8

Grâu

320

26,5

8.480

Porumb

250

132,74

33.185

Orz

50

31,56

1.578

Fl.soarelui

150

46,9

7035

Fasole

50

43,62

2181

Sf. de zahăr

50

232,88

11.644

130

25,26

3.283,8

1000

-

Rapiţă

Total ore/modul Total Z.O./modul Total Z.O./ha

67.383,8 8.423 8,4

PAG - 101 -

Profil: Cereale şi plante tehnice Sistem: neirigat

3.6 Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -20 ha Tabel nr. 3.6.1

Nr. crt.

Denumirea utilajului

Necesar dotare

Preţ unitar

Valoarea utilajelor

(buc.) pe exploataţie lei

EURO

lei

pe hectar

EURO

lei

EURO

1

Tractor U 683 cu cabina

1

62800

17690

62800

17690

3140

884,5

2

Plug PP4 x 30 M

1

5202,67

1465,54

1465,54

5202,67

73,277

260,1335

3

Grapa stelata GS 1.2

1

2023

569,85

2023

569,85

101,15

28,4925

4

Grapa cu discuri GD 3.2 ME

1

10704

3015,21

10704

3015,21

535,2

150,7605

5

Remorca 5 tone 2RB5AT-T

1

27346,2

7703,15

27346,2

7703,15

1367,31

385,1575

6

Cultivator CSC 7 B

1

7407,5

2086,61

7407,5

2086,61

370,375

104,3305

111746,2

36267,49

111746,2

36267,49

5587,312

1813,375

TOTAL Sursa: Bază date Secţia de Mecanizare ASAS - anul 2006 şi calculaţii proprii ale colectivului de lucru Preţurile includ TVA1 EURO= 3,55RON

01. 10. 2006

Se estimează ca la exploataţiile agricole de 20 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.

PAG - 102 -

Profil: Cereale şi plante tehnice Sistem: irigat

Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -20 ha – Tabel nr. 3.6.2 Nr. crt.

Denumirea utilajului

Necesar

Preţ unitar

Valoarea utilajelor

dotare (buc.) lei

EURO

pe exploataţie lei

1 2 3 4 5 6 7

pe hectar EURO

lei

EURO

Tractor U 683 cu cabina

1

62800

17690

62800

17690

3140

884,5

Plug PP4 x 30 M

1

5202,67

1465,54

5202,67

1465,54

260,1335

73,277

Grapa stelata GS 1.2

1

2023

569,85

2023

569,85

101,15

28,4925

Grapa cu discuri GD 3.2 ME

1

10704

3015,21

10704

3015,21

535,2

150,7605

Remorca 5 tone 2RB5AT-T

1

27346,2

7703,15

27346,2

7703,15

1367,31

385,1575

Cultivator CSC 7 B

1

7407,5

2086,61

7407,5

2086,61

370,375

104,3305

Instalaţie de irigat prin aspersiune cu tambur

1 77487

21827,32

77487

21827,32

3874,35

1091,366

192970,4

54357,68

92970,4

54357,68

9648,519

2717,884

şi furtun IATF – 350 cu rampă de udare TOTAL Sursa: Bază date Secţia de Mecanizare ASAS - anul 2006 şi calculaţii proprii ale colectivului de lucru Preţurile includ TVA

1 EURO= 3,55RON-01. 10. 2006

Se estimează ca la exploataţiile agricole de 20 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.

PAG - 103 -

Profil: Cereale şi plante tehnice Sistem: neirigat

Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -200 ha – Tabel nr. 3.6.3 Necesar dotare Nr. crt.

Denumirea utilajului

(buc.)

Preţ unitar

Valoarea utilajelor pe exploataţie

lei

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Tractor T 045-4U cu cabină Tractor U 683 cu cabina Plug PP4 x 30 M Grapa stelata GS 1.2 Grapa cu discuri GD 3.2 ME Remorca 5 tone 2RB5AT-T Remorcă cisternă RCU- 4 Maşina de ierbicidat MIRA-500 Semanatoarea SPC 8 M Semanatoarea SUP 29 -0 BR Cultivator CSC 7 B Combinator Vibromixt 321 Maşina amendamente MA 3.5 Dislocator DSP 4 Presa de balotat PPF OA -sârmă Maşina de împrăştiat gunoi MIG 6A Maşina de stropit si prăfuit MC 500 Combină autopropulsată DROPIA 1810 Echipament recoltat floarea soarelui Echipament recoltat porumb TOTAL

Sursa: Bază date Secţia de Mecanizare ASAS - anul 2006 şi calculaţii proprii ale colectivului de lucru Preţurile includ TVA - 1 EURO= 3,55RON- 01. 10. 2006

1 3 3 3 2 2 1 1 2 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1

EURO

lei

EURO

pe hectar lei

EURO

54971 62800 5202,67 2523 10704 27346,2 35000 5509,09 14982 14595 7407,5 11835 19350,82 734,85 28600 36430,26 11900,6 319515 39627 63403,2

15484,78 17690 1465,54 710,7 3015,21 7703,15 9859,15 1551,85 4220,28 4111,26 2086,61 3333,8 5450,93 207 8056,33 10262,04 3352,28 90004,22 11162,53 17860

54971 188400 15608,01 7569 21408 54692,4 35000 5509,09 29964 14595 7407,5 23670 19350,82 734,85 28600 36430,26 11900,6 319515 39627 63403,2

15484,78 53070 4396,62 2132,1 6030,42 15406,3 9859,15 1551,85 8440,56 4111,26 2086,61 6667,6 5450,93 207 8056,33 10262,04 3352,28 90004,22 11162,53 17860

274,855 942 78,04005 37,845 107,04 273,462 175 27,54545 149,82 72,975 37,0375 118,35 96,7541 3,67425 143 182,1513 59,503 1597,575 198,135 317,016

77,4239 265,35 21,9831 10,6605 30,1521 77,0315 49,29575 7,75925 42,2028 20,5563 10,43305 33,338 27,25465 1,035 40,28165 51,3102 16,7614 450,0211 55,81265 89,3

772437,2

217587,7

978355,7

275592,6

4891,779

1377,963

PAG - 104 -

Profil: Cereale şi plante tehnice Sistem: irigat

Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole – Exploataţia agricolă -200 ha Tabel nr. 3.6.4

Nr. crt

Denumirea utilajului

Preţ unitar

Necesar lei

Valoarea utilajelor EURO

pe exploataţie

dotare buc

lei

pe hectar EURO

lei

EURO

1

Tractor T 045-4U cu cabină

1

54971

15484,78

54971

15484,78

274,855

2

Tractor U 683 cu cabina

3

62800

17690

188400

53070

942

77,4239 262,35

3

Plug PP4 x 30 M

3

5202,67

1465,54

15608,01

4396,62

78,04

21,9831

4

Grapa stelata GS 1.2

3

2523

710,7

7569

2132,1

37,845

10,6605

5

Grapa cu discuri GD 3.2 ME

2

10704

3015,21

21408

6030,42

107,04

30,1521

6

Remorca 5 tone 2RB5AT-T

2

27346,2

7703,15

54692,4

15406,3

273,462

77,0315

7

Remorcă cisternă RCU- 4

1

35000

9859,15

35000

9859,15

175

49,29575

8

Maşina de ierbicidat MIRA-500

1

5509,09

1551,85

5509,09

1551,85

27,54545

7,75925 42,2028

9

Semanatoarea SPC 8 M

2

14982

4220,28

29964

8440,56

179,82

10

Semanatoarea SUP 29 -0 BR

1

14595

4111,26

14595

4111,26

72,975

20,5563

11

Cultivator CSC 7 B

1

7404,5

2086,61

7404,5

2086,61

37,0375

10,43305

12

Combinator Vibromixt 321

2

11835

3333,8

23670

6667,6

118,35

33,338

13

Maşina amendamente MA 3.5

1

19350,82

5450,93

19350,82

5450,93

96,7541

27,25465

14

Dislocator DSP 4

1

734,85

207

734,85

207

3,67425

1,035

15

Presa de balotat PPF OA -sârmă

1

28600

8056,33

28600

8056,33

143

40,28165

16

Maşina de împrăştiat gunoi MIG 6A

1

36430,26

10262,04

36430,26

10262,04

182,1513

51,3102

17

Maşina de stropit si prăfuit MC 500

1

11900,6

3352,28

11900,6

3352,28

59,503

16,7614

18

Combină autopropulsată DROPIA 1810

1

319515

90004,22

319515

90004,22

1597,575

450,0211

19

Echipament recoltat floarea soarelui

1

39627

11162,53

39627

11162,53

198,135

55,81265

20

Echipament recoltat porumb

1

63403,2

17860

63403,2

17860

317,016

89,3

21

Instalaţie de irigat prin aspersiune cu tambur şi furtun IATF –

5

77487

21827,32

387435

109136,6

1937,175

545,683

849921,2

239415

1365788

384729,2

6858,954

1920,646

350 cu rampă de udare TOTAL

PAG - 105 -

Profil: Cereale şi plante tehnice Sistem: neirigat

Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole

Tabel nr. 3.6.5

Exploataţia agricolă -1000 ha – Nr.

Denumirea utilajului

Necesar dotare

Preţ unitar

Valoarea utilajelor

crt. pe exploataţie

lei

EURO

lei

pe hectar

EURO

lei

EURO

1

Tractor T 045-4U cu cabină

4

54971

15484,78

219884

61939,12

219,884

2

Tractor U 683 cu cabina

12

62800

17690

753600

212280

753,6

61,93912 212,28

3

Tractor „Zimbru 2200”

2

267176,8

75261

534353,6

150522

534,3536

150,522

4

Plug PP4 x 30 M

12

5202,67

1465,54

62432,04

17586,48

62,43204

17,58648

5

Plug PRS5M

2

30858,37

8692,5

61716,74

17385

61,71674

17,385

6

Grapa stelata GS 1.2

12

2523

710,7

30276

8528,4

30,276

8,5284

7

Grapa cu discuri GD 3.2 ME

6

10704

3015,21

64224

18091,26

64,224

18,09126

8

Grapă Supersonic NIVA 6,4

2

73431,37

20684,89

146862,7

41369,78

146,8627

41,36978

9

Remorca 5 tone 2RB5AT-T

6

27346,2

7703,15

164077,2

46218,9

164,0772

46,2189

10

Remorcă cisternă RCU- 4

8

35000

9859,15

280000

78873,2

280

78,8732

11

Maşina de erbicidat MIRA-500

2

5509,09

1551,85

11018,18

3103,7

11,01818

3,1037

12

Semanatoarea SPC 8 M

6

14982

4220,28

89892

25321,68

89,892

25,32168

13

Semanatoarea SUP 29 -0 BR

3

14595

4111,26

43785

12333,78

43,785

12,33378

14

Cultivator CSC 7 B

6

7407,5

2086,61

44445

12519,66

44,445

12,51966

15

Combinator Vibromixt 321

6

11835

3333,8

71010

20002,8

71,01

20,0028

16

Maşina amendamente MA 3.5

5

19350,82

5450,93

96754,1

27257,65

96,7541

27,25465

17

Dislocator DSP 4

1

734,85

207

734,85

207

0,73485

0,207

18

Presa de balotat PPF OA -sârmă

4

28600

8056,33

114400

32225,32

114,4

32,22532

19

Maşina de împrăştiat gunoi MIG 6A

2

36430,26

10262,04

72860,52

20524,08

72,86052

20,52408

20

Maşina de stropit si prăfuit MC 500

4

11900,6

3352,28

47602,4

13409,12

47,6024

13,40912

21

Combină autopropulsată DROPIA 1810

5

319515

90004,22

1597575

450021,1

1597,575

450,0211

22

Echipament recoltat floarea soarelui

2

39627

11162,53

79254

22325,06

79,254

22,32506

23

Echipament recoltat porumb

2

63403,2

17860

126806,4

35720

126,8064

35,72

1143904

322226,1

4713564

1327765

4713,564

1327,762

TOTAL

Sursa: Bază date Secţia de Mecanizare ASAS - anul 2006 şi calculaţii proprii ale colectivului de lucru Preţurile includ TVA 1 EURO= 3,55RON- 01. 10. 2006

PAG - 106 -

Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -1000 ha Sistem: irigat Nr. crt.

Denumirea utilajului

Necesar

Tabel nr. 3.6.6

Preţ unitar

Valoarea utilajelor

dotare pe exploataţie

lei

EURO

lei

pe hectar

EURO

lei

EURO

1

Tractor T 045-4U cu cabină

4

54971

15484,78

219884

61939,12

219,884

2

Tractor U 683 cu cabina

12

62800

17690

753600

212280

753,6

212,28

3

Tractor „Zimbru 2200”

2

267176,8

75261

534353,6

150522

534,3536

150,522

4

Plug PP4 x 30 M

12

5202,67

1465,54

62432,04

17586,48

62,43204

17,5864

5

Plug PRS5M

2

30858,37

8692,5

61716,74

17385

61,71674

17,385

6

Grapa stelata GS 1.2

12

2523

710,7

30276

8528,4

30,276

8,5284

7

Grapa cu discuri GD 3.2 ME

6

10704

3015,21

64224

18091,26

64,224

18,0912

8

Grapă Supersonic NIVA 6,4

2

73431,37

20684,89

146862,7

41369,78

146,8627

41,3697

9

Remorca 5 tone 2RB5AT-T

6

27346,2

7703,15

164077,2

46218,9

164,0772

46,2189

10

Remorcă cisternă RCU- 4

8

35000

9859,15

280000

78873,2

280

78,8732

11

Maşina de erbicidat MIRA-500

2

5509,09

1551,85

11018,18

3103,7

11,01818

3,1037

12

Semanatoarea SPC 8 M

6

14982

4220,28

89892

25321,68

89,892

25,3216

13

Semanatoarea SUP 29 -0 BR

3

14595

4111,26

43785

12333,78

43,785

12,3337

14

Cultivator CSC 7 B

6

7407,5

2086,61

44445

12519,66

44,445

12,5196

15

Combinator Vibromixt 321

6

11835

3333,8

71010

20002,8

71,01

20,0028

16

Maşina amendamente MA 3.5

5

19350,82

5450,93

96754,1

27257,65

96,7541

27,2546

17

Dislocator DSP 4

1

734,85

207

734,85

207

0,73485

0,207

18

Presa de balotat PPF OA -sârmă

4

28600

8056,33

114400

32225,32

114,4

32,2253

19

Maşina de împrăştiat gunoi MIG 6A

2

36430,26

10262,04

72860,52

20524,08

72,86052

20,5240

20

Maşina de stropit si prăfuit MC 500

4

11900,6

3352,28

47602,4

13409,12

47,6024

13,4091

21

Combină autopropulsată DROPIA 1810

5

319515

90004,22

1597575

450021,1

1597,575

450,021

22

Echipament recoltat floarea soarelui

2

39627

11162,53

79254

22325,06

79,254

22,3250

23

Echipament recoltat porumb

2

63403,2

17860

126806,4

35720

126,8064

35,72

24

Instalaţie de irigat IATF-350 cu rampă de udare

10

77487

21827,32

774870

218273,2

774,87

218,273

1221391

344053,4

5488434

1546038

5488,43

1546,03

TOTAL

61,9391

PAG - 107 -

CAPITOL 4 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “LEGUME”

4.1 Tehnologii cadru 4.1.1 Tomate vară-toamnă 4.1.2 Ardei gras 3.1.3 Varză de toamnă 4.2 Modul 5 ha irigat Tabel nr. 4.2 4.2.1 Bugetul exploatatiei de 5 ha Tabel nr. 4.2.1 4.2.2 Fişă rezumativă Tabel nr. 4.2.2 4.2.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 4.2.3 4.3 Modul 30 ha irigat Tabel nr. 4.3 4.3.1 Bugetul exploatatiei de 30 ha 4 Tabel nr. 4.3.1 4.3.2 Fişa rezumativă Tabel nr. 4.3.2 4.3.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 4.3.3 4.4 Fişă explicativă 4.4.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr. 4.4.1

4.4.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr. 4.4.2 4.4.2.1 Modul 5 ha Tabel nr. 4.4.2.1 4.4.2.2 Modul 30 ha neirigat Tabel nr. 4.4.2.2 4.5 Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -5 ha Tabel nr. 4.5.1 Exploataţia agricolă -30 ha Tabel nr. 4.52

PAG - 108 -

4.

Ghid etalon tehnico-economic

Profilul:

“Legume de câmp”

Modul de:

Tipul exploatatiei:

5 ha 30 ha Gospodarii individuale Asociatii familiale

PAG - 109 -

4.1 Tehnologii cadru 4.1.1 Cultura: Tomate de vară-toamnă Zonarea culturii şi stabilirea structurii culturilor de tomate 1

2

a. zonarea: s-au stabilit trei zone legumicole importante, aşa cum

b. structura culturilor: la stabilirea raportului, între speciile din

prezintă Voinea şi colab., 1977.

fiecare zonă se va avea în vedere şi aspectul economic,

Zona I cuprinde două subzone.

acordându-se prioritate acelor specii care asigură valorificarea

Subzona I cuprinde partea de sud-est a ţării (Lunca Dunării,

condiţiilor de mediu în cel mai înalt grad şi care permit realizarea

Câmpia Băileştiului, a Burnasului şi a Bărăganului).

unei eficienţe economice cât mai ridicate.

Subzona a II-a este reprezentată de Câmpia de Vest a Banatului şi

c. sistemul de cultură: după metoda de cultivare, tomatele sunt

Crişanei.

culturi cultivate prin răsad.

Zona II cuprinde partea de nord a Munteniei şi Olteniei, Câmpia

d. soiuri şi hibrizi pentru cultura de câmp: se clasifică după

Moldovei şi o mică parte din Podişul Transilvaniei.

mai multe criterii:

Zona III cuprinde regiunile de dealuri din Transilvania.

- după perioada de timp de la semănat până la coacerea primelor fructe: timpurii (100-115 zile), semitimpurii (120-130 zile) şi târzii (peste 130 zile); - după destinaţia în cultură în câmp neprotejat: pentru o cultură timpurie, de vară şi de vară-toamnă; - după destinaţia în folosire: pentru consum proaspăt; consum proaspăt şi industrializare

Plantele premergătoare 1

2

3

4

Foarte bune

Bune

Medii

Contraindicate

- lucernă şi trifoi în primul an

- rădăcinoase (morcov,

- bostănoase;

- tomate;

după desţelenire;

pătrunjel, ţelină, sfeclă roşie,

- cereale de toamnă (grâu, orz,

- ardei;

- mazăre;

etc.);

etc.)

- vinete;

- fasole.

- bulboase (ceapă, ustuoi,

- cartofi;

praz)

- culturi erbicidate anterior cu triazine.

Aplicarea îngrăşămintelor - gunoi de grajd cu U - 650 + MIG - 5 1

2

3

4

5

Starea de fertilitate a

Gunoi de grajd

Fosor

Potasiu

Azot

PAG - 110 solului

to/ha

P2O5 kg/ha

K2O kg/ha

N kg/ha

Scăzută

40-60*

100-150

75-125

225-275

Medie

30-40

70-100

50-75

150-225

Bună

20-30

35-70

35-50

75-150

Ridicată

0-20

0-35

0-35

0-75

* se poate aplica o dată la doi ani pentru o producţie de 60-80 to/ha

Dozele şi momentele de aplicare a îngrăşămintelor organice şi minerale Momentul aplicării

% din necesarul total Gunoi de grajd

P2O5

K2O

N

100

50

25

-

-

25-50

În perioada de creştere vegetativă a plantelor

-

0-25

În perioada de creştere intensă a fructelor

-

-

25

25

În perioada de coacere în masă a fructelor

-

2x25

50

25

Toamna înainte de arătură Primăvara la pregătirea terenului pentru

25

plantare 25

Lucările solului Efectuate toamna

Efectuate primăvara

- discuitul – pentru desfiinţarea culturilor anterioare, segmentarea resturilor

- grăpatul terenului cu L – 445 + 8GCR – 1,7 sau

vegetale şi afânarea solului în vederea nivelării cu U – 650 + GD- 3,2 + 2

discuitul cu U – 650 + GD- 3,2 + 2 GCR – 1,7

GCR – 1,7

pentru afânarea solului şi distrugerea unor buruieni.

Epoca: imediat după transportul producţiei, nu mai târziu de 1X.

Epoca: între 10-25 III.

Adâncimea: 7-12 cm

- deschiderea rigolelor pentru modelat solul cu U –

- Nivelarea de întreţinere – pentru asigurarea condiţiilor optime de irigare a

650 + MDR – 5, la 18-20 cm adâncime, rigole drepte

culturii cu U – 650 + NM – 3,2;

şi uniforme ca adâncime;

- subsolajul (afânarea adâncă) la cca 60 cm adâncime, se execută o dată la 3-

Epoca: între 15-III-10 IV.

4 ani, îndeosebi pe solurile grele, cu U – 650 + MAS – 60;

- modelarea solului cu U – 650 + AMFS – 4,5,

Epoca: după desfiinţarea culturii anterioare între 1-10X.

brazde drepte pe toată lungimea lor cu coronament

- arătura adâncă – pentru afânarea solului şi încorporarea îngrăşămintelor cu

de 104 cm, ecartament de 150 cm

U – 650 + PP4(3)30 + 2 GS – 1,2; Epoca: între 1-10X.

Stabilirea densităţii plantelor (pentru situaţia când cultura se înfiinţează cu răsad) Distanţa (cm)

Densitate mii pl/ha

Între rânduri

Între pl/rând

La înfiinţare

La recoltare

60-70 cm (2 rânduri pe stratul

40 cm

36

33

PAG - 111 modelat)

Plantatul răsadului Epoca

Adâncimea

Se stabileşte astfel ca plantele

Pâna la prima frunză adevărată,

Tehnica de plantare

să nu fie afectate de brumele

la răsadul normal sau culcat pe

- la 60 cm între rânduri şi 40-

târzii de primăvară 20 IV – 15

direcţia rândului, la răsadul

44 cm între pl/rând

V

alungit

Manual

Mecanizat Cu L – 445 + MPR -5 la 70 cm între rânduri şi 40 cm între pl/rând

Soiuri recomandate: Carolina, Laura, Buzău 22, Ace Royal, Mara, etc.

Întreţinerea culturii Lucrări generale

Lucrări speciale (caracteristice pentru tomate)

- udarea după plantare: fie manuală cu 1-2 l apă/pl, fie pe rigole cu 150-200

- înfiinţarea mijloacelor de susţinere a plantelor – tutori

mc /ha;

(araci din lemn, tulpini de floarea soarelui), spalier

- completarea golurilor: la 2-3 zile după plantare (se execută manual);

scund, cu o sârmă, la 0,4-0,5 m înălţime;

- prăşitul în vegetaţie de câte ori este nevoie (de regulă 3-4 lucrări), la

- palisarea plantelor (legarea plantelor de mijloacele de

primele două praşile adâncimea este mică (3-4 cm) pentru protejarea

susţinere);

sistemului radicular al plantelor;

- copilitul – îndepărtarea lăstarilor laterali înainte de 5-7

- irigarea culturii – se execută 6-8 udări cu norme de 400-500 mc/ha, la

cm lungime;

intervale de 10-12 zile; în faza de formare şi creştere intensă a fructelor,

- cârnitul – îndepărtarea vârfului tulpinii, după 1-2

intervalele pot fi mai scurte 8-10 zile;

frunze aflate deasupra ultimei inflorescenţe păstrate.

- fertilizarea fazială - prezentată la punctul 2 (aplicarea îngrăşămintelor);

Erbicidarea

- pentru combaterea patogenilor care produc pătarea frunzelor şi

Cu Treflan 24EC -3-5 l/ha, cu 5-6 zile înainte de

băşicarea fructelor, precum şi pătarea pustulară a fructelor:

plantare, încorporat la 6-8 cm sau cu Dual 3 l/ha, cu

Turdacupral 0,5% sau

încorporare la 4-5 cm

Zeamă Bordeleză 0,75% sau Dithane M -45 sau Mancozeb 800 sau Vondozeb – 0,2% (1 tratament); - pentru patogeni ce produc făinare: Systhan 12 E- 0,05% sau Afugan 0,05% sau Tilt 0,02% (1-2 tratamente); - pentru patogeni ce produc alternarioza, cu produsele: ovral 0,05% sau Dithane M 45 0,2% sau Merpan 50-0,2% sau Bravo 500 – 0,05% (1 tratament); - pentru patogeni ce produc septorioza cu produsele: enlate 0,05-0,1% sau

PAG - 112 Topsin M 0,05-0,1% sau Dithane M-45 -0,2% (1 tratament); - pentru patogeni ce produc mana, cu produsele: Ridomil Gold – 0,3% sau Curzate Plus 0,25% sau Dithane M 45 -0,2% sau Turdacupral 0,5% - combaterea dăunătorilor: contra coropişniţei cu produse Gryllosan 5G – 30 kg (1-2 tratamente); - contra musculiţei albe cu Talsar 10 EC 0,05% sau Fastac 10 EC (2-4 tratamente) – 0,02%; - contra Gândacului de Colorado cu Onefon 90PS – 0,15% sau Ekalux (2 tratamente), 0,1%.

Evaluarea producţiei - se face când fructele din prima inflorescenţă au intrat în pârgă. Se lucrează cu probe recoltate de pe o suprafaţă de 10 mp. La fiecare probă se determină: - nr. de rânduri/ metru liniar; - nr. de pl/metru liniar (prin înmulţire se obţine nr. de pl/m2); - nr. de pl/m2; - nr. de fructe şi de flori roditoare în ciorchinii formaţi. Formula de calcul:

Pkg / ha = NrxNfxGfx10 în care: Nr – nr. de pl/rând/ml; Nf – nr. de fructe /ml; Gf – greutatea medie a unui fruct.

Recoltarea Pe măsura maturării fructelor, la interval de 4-5 tile (la tomatele pentru consum în stare proaspătă); Condiţionarea se face conform cu cerinţele beneficiarului, fructele se sortează pe calităţi şi se ambalează în lădiţe, rmând a fi valorificate. Recoltatul începe pe 10-15 iulie; pentru industrializare, se recoltează numai la maturitatea deplină; Recoltarea se poate efectua: - manual – tomatele pentru consum în stare proaspătă; - manual, semimecanizat sau mecanizat – pentru tomatele destinate industrializării.

PAG - 113 -

4.1.2 Cultura: Ardeiul gras Zonarea culturii şi stabilirea structurii culturilor 1

2

a. zonarea: sud, sud-vest, sud-est, dar prin protejare se

b. structura culturilor: la stabilirea raportului, între speciile din fiecare

cultivă şi în zonele colinare sau mai nordice.

zonă se va avea în vedere şi aspectul economic, acordându-se prioritate acelor specii care asigură valorificarea condiţiilor de mediu în cel mai înalt grad şi care permit realizarea unei eficienţe economice cât mai ridicate.

c. sistemul de cultură: după metoda de cultivare, ardeiul se cultivă prin răsad.

d. soiuri şi hibrizi pentru cultura de câmp: Aroma, Ceres, De Şiria, Dolmy F1, Export, Galben superior, Miniş 27, Opal, Simona.

Plantele premergătoare 1

2

Foarte bune

3

Bune

4

Medii

Contraindicate

- lucernă şi trifoi în primul an după

- rădăcinoase (morcov,

- vărzoase (varză vară şi

- tomate;

desţelenire;

pătrunjel, ţelină, sfeclă

toamnă, conopidă toamnă,

- ardei;

- mazăre;

roşie, etc.);

gulii);

- vinete;

- fasole;

- bulboase (ceapă, ustuoi,

- verdeţuri anticipate.

- cartofi;

- bostănoase (dovleci, dovlecei,

praz)

pepeni verzi şi galbeni);

Aplicarea îngrăşămintelor - gunoi de grajd cu U - 650 + MIG – 5 - îngrăşăminte minerale cu U - 650 + MA – 3,5 1

2

3

Starea de fertilitate a

Gunoi de grajd

Fosor

Potasiu

Azot

solului

to/ha

P2O5 kg/ha

K2O kg/ha

N kg/ha

Scăzută

50-60*

75-125

150-200

125-150

Medie

40-50

50-75

100-150

70-125

Bună

20-40

20-50

50-100

35-70

Ridicată

0-20

0-20

0-30

0-35

* se poate aplica o dată la doi ani pentru o producţie de 30-0 to/ha

4

5

PAG - 114 -

Dozele şi momentele de aplicare a îngrăşămintelor organice şi minerale Momentul aplicării

% din necesarul total Gunoi de grajd

P2O5

K2O

N

100

40

30

-

-

40

20

20

-

-

-

20

Toamna înainte de arătură Primăvara la pregătirea terenului pentru plantare În perioada de creştere vegetativă a plantelor La formarea primelor fructe

-

-

25

35

În plină recoltare

-

20

25

25

Lucările solului Efectuate toamna

Efectuate primăvara

- discuitul – pentru desfiinţarea culturilor anterioare, segmentarea resturilor

- grăpatul terenului cu L – 445 + 8GCR – 1,7 sau

vegetale şi afânarea solului în vederea nivelării cu U – 650 + GD- 3,2 + 2

discuitul cu U – 650 + GD- 3,2 + 2 GCR – 1,7

GCR – 1,7

pentru afânarea solului şi distrugerea unor buruieni.

Epoca: imediat după transportul producţiei, nu mai târziu de 1X.

Epoca: între 10-25 III.

Adâncimea: 7-12 cm

- deschiderea rigolelor pentru modelat solul cu U –

- Nivelarea de întreţinere – pentru asigurarea condiţiilor optime de irigare a

650 + MDR – 5, la 18-20 cm adâncime, rigole drepte

culturii cu U – 650 + NM – 3,2;

şi uniforme ca adâncime;

Epoca: după executarea discuitului între 1-10X;

Epoca: între 15-III-10 IV.

- subsolajul (afânarea adâncă) la cca 60 cm adâncime, se execută o dată la 3-

- modelarea solului cu U – 650 + AMFS – 4,5,

4 ani, îndeosebi pe solurile grele, cu U – 650 + MAS – 60;

brazde drepte pe toată lungimea lor cu coronament

Epoca: între 1-10X.

de 104 cm, ecartament de 150 cm

- arătura adâncă – pentru afânarea solului şi încorporarea îngrăşămintelor cu U – 650 + PP4(3)30 + 2 GS – 1,2; Adâncimea: 28-32 cm; Epoca: între 1-10X.

Stabilirea densităţii plantelor (pentru situaţia când cultura se înfiinţează cu răsad) Distanţa (cm)

Densitate mii pl/ha

Între rânduri

Între pl/rând

La înfiinţare

La recoltare

70 cm (2 rânduri pe stratul

15-20 cm

61,3 - 81,7

66,6 – 88,8

înălţat) 5. Plantatul răsadului Epoca

Adâncimea

Se consideră optimă atunci

Va fi până la nivelul la care s-

când la adâncimea de plantare

au

este de minim 150C. Aceasta

răsadurile repicate în ghivece,

produs

Tehnica de plantare

răsadurile.

La

Manual - la 60 cm între rânduri şi 15

Mecanizat Cu L – 445 + MPR -5 la 70

PAG - 115 corespunde cu 25 IV – 5V.

nivelul superior al ghiveciului

cm între pl/rând

trebuie să fie la nivelul solului.

cm între rânduri şi 20 cm între pl/rând

Soiuri recomandate: Aroma, Export, Galben Superior, Opal, etc.

Întreţinerea culturii Lucrări generale

Lucrări speciale

- udarea după plantare: fie manuală cu 1-2 l apă/pl, fie pe rigole cu 200-250 mc

- muşuroitul – în scopul menţinerii poziţiei erecte

/ha;

a plantelor. Muşuroiul va fi cât mai redus şi se

- completarea golurilor: la 4-5 zile după plantare (se execută manual);

execută o dată cu prăşitul mecanic, cultivatorul

- prăşitul în vegetaţie de câte ori este nevoie (de regulă 4-5 lucrări), se face

fiind echipat în acest scop şi cu corpuri de rariţă.

superficial pentru a nu distruge sistemul radicular şi în continuare pentru a nu

Erbicidarea

disloca plantele;

Combaterea buruienilor monocotiledonate şi

- irigarea culturii – se execută 9-10 udări cu norme de 300-350 mc/ha, la primele

unele dicotiledonate

2-3 udări şi de 400-450 mc/ha la următoarele udări, la intervale de 12-15 zile;

- înainte de plantat cu cca 6-8 zile şi încorporat

- fertilizarea fazială - prezentată la punctul 2 (aplicarea îngrăşămintelor);

imediat în sol cu Dual 500 EC 3-4 l/ha sau

- pentru combaterea patogenilor (U- 650 + MPSP3X300) care produc făinare:

Devrinol 50WP 4-6l/ha sau Galex 500 EC 6-8

Tilt 0,02% (1-2 tratamente) sau

l/ha sau Trifsan 48 Ec – 2l/ha;

Bayleton 5- 0,25% sau

- în timpul perioadei de vegetaţie la 8-10 zile de la

Systhan 12 E- 0,05% sau

plantare, când se observă că răsadurile s-au prins:

Afugan 0,05% sau

Agil 100 EC 0,8l/ha sau Pantera 40 EC 0,75l/ha.

Afugan - 0,05% sau Rubigan 0,04%, etc. - pentru patogenii care produc putregaiul cenuşiu, se folosesc: Rovral 0,1% sau Sumilex 0,1% sau Folpan 50 0,2%, etc. - pentru patogenii ce produc putrezirea fructelor şi seminţelor: Dithane M 45 sau Sancozeb sau Mancozeb sau Vondoze – 0,2%; -pentru patogenii ce produc verticilioza: Benlate (Topsin M, Metoben, Bavastin, Derosal) 0,05-0,1% ; - pentru patogenii ce produc fuzarioza – cu aceleaşi produse ca la verticilioză. - combaterea dăunătorilor: contra coropişniţei cu produse Gryllosan 5G – 30 kg (1-2 tratamente); - pentru Buha legumelor Actellic 50EC – 0,15% sau Decis 2,5 EC – 0,05% sau Fastac 10EC – 0,02% (1-2 tratamente); - contra omida fructelor: Diazol 60 EC 0,15% sau Actellic 50EC 0,15% (1-2 tratamente).

PAG - 116 -

Evaluarea producţiei Se lucrează cu probe recoltate de pe o suprafaţă de 10 mp. La fiecare probă se determină: - nr. de rânduri/ metru liniar; - nr. de pl/metru liniar (prin înmulţire se obţine nr. de pl/m2); - nr. de fructe/ml; Formula de calcul:

Pkg / ha = NrxNfxGfx10 în care: Nr – nr. de pl/rând/ml; Nf – nr. de fructe /ml; Gf – greutatea medie a unui fruct (g).

Recoltarea Ardeiul gras se recoltează în mai multe etape, pe măsură ce fructele au ajuns la maturitatea de consum (dimensiunile normale ale soiului respectiv, sunt suficient de cărnoase, tari la pipăit şi cu gust dulceag) sau la maturitatea deplină. În general ardeiul gras se consumă proaspăt la maturitatea d4e consum. În ultima perioadă a crescut mult şi consumul ardeiului gras la maturitatea fiziologică, când are şi calităţi superioare. Când destinaţia este pentru industrializare, fructele se recoltează: - la maturitatea de consum (pentru ardei de umplut, legume supă); - la maturitatea fiziologică (pentru bulion de ardei, pastă, ketchup, făină vitaminizată.)

PAG - 117 -

4.1.3 Cultura: Varza de toamnă

Zonarea culturii şi soiurilor 1

a. zonarea: se cultivă în toate zonele agricole. b. soiuri şi hibrizi pentru cultura în câmp: De Buzău, Braunschweiger, Licurisca, Mocira, Măgura şi Lares.

Plantele premergătoare Foarte bune

Bune

Medii

Contraindicate

Mazăre

Cartofi

Ceapă pentru

Verdeţuri anticipate

Fasole

Spanac

stufat Vărzoase (varză vară, conopidă de toamnă, gulii) Cereale de toamnă

Salată

Bostănoase (castraveţi,dovleac,dovlecei,pepeni verzi şi galbeni)

Aplicarea îngrăşămintelor Gunoi de grajd cu U-650 + MIG-5 Îngrăşăminte minerale cu U-650 + MA-3,5 Starea de fertilitate a

Gunoi de grajd

Fosfor

Potasiu

Azot

solului

T/HA

(P2O5)Kg/Ha

(K2O)Kg/Ha

(N) Kg/Ha

Scăzută

35-45

55-85

110-140

120-150

Medie

25-35

35-55

80-110

90-120

Bună

15-25

20-35

50-80

60-90

Ridicată

0-15

0-20

0-40

0-50

Pentru o producţie de 50-60T/Ha

PAG - 118 -

Momentul aplicării

% din necesarul total Gunoi grajd

P2O5

K2O

100

70

120

Toamna, înainte de arătură

N

Primăvara, la pregătirea terenului pentru plantare

30

În perioada de creştere vegetativă

60

La începutul formării căpăţânii

60

În perioada de recoltare

Lucrările solului Efectuate toamna

Efectuate primăvara

La fel ca la ardeiul gras

La fel ca la ardeiul gras

Stabilirea densităţii plantelor (înfiinţarea culturii de răsad) Distanţa cm

Densitate mii PL/HA

între rânduri

între plante pe rând

la înfiinţare

la recoltare

70 cm

35-40 cm

36-41 cm

33-38 cm

Plantarea răsadului Adâncimea

Epoca între 25VI-5VII

Tehnica de plantare Manual

Până

la

prima

frunză

normală

Mecanizat

La 70cm între rânduri şi

Cu L-445+MPR-5

35-40cm între plante pe

La 70cm între rânduri şi

rând

40cm între plante pe rând

Soiuri recomandate: de Buzău,Licurişcă,Măgura,Mocira,de Socodor,etc

Întreţinerea culturii - udarea după plantare- cu o normă de 200 mc apă /Ha -completarea golurilor– la 4-7 zile după plantare - prăşitul mecanic sau manual după fiecare udare sau ploaie mai mare de 10 mm, începând la 12-14 zile de la plantare. O dată cu praşilele manuale se face şi o uşoară muşuroire, ce se continuă pe măsură ce plantele cresc. - irigarea pe toată durata vegetaţiei Se aplică 7-8 udări cu norme de 350-400 mc apă / Ha, la intervale de circa 2-3 săptămâni. Se intensifică irigarea începând din momentul învelirii căpăţânilor, evitându-se băltirea apei. Se întrerupe irigatul cu circa 2 săptămâni înainte de recoltare, pentru a se evita crăparea căpăţânilor.

PAG - 119 -

- erbicidare A - pentru combaterea buruienilor monocotiledonate, precum şi unele buruieni dicotiledonate, cu produsele DUAL 500 EC-3 l /Ha, sau DEVRINOL 50WP- 3-4 l /Ha cu 6-8 zile înainte de plantare şi încorporarea în sol. Cu STOMP 330 CE – 6l/Ha înainte de plantare cu 4-5 zile, fără încorporare în sol. - fertilizarea fazială- este prezentată la punctul 2 (aplicarea îngrăşămintelor)

Combaterea patogenilor cu U-650+MPSP 3*300 - contra agentului patogen care produce mana cruciferelor, se folosesc produsele: RIDOMIL GOLD MZ -0,25%,sau SANDOFAN M8-0,25%,sau BRAVO 500-0,25%,sau DITHAHE M -0,25%. (2-3 tratamente) - contra agentului patogen care produce Alternarooza verzei, cu produsele: ROVRAL-0,1%,sau DITHAHE M-45-0,25%, sau BRAVO 500-0,2%.(2-3 tratamente) - contra agentului patogen care produce putregaiul alb: ROVRAL-0,1%,sau SUMILEX -0,1%,sau TOPSIN M-0,1%,sau BAVISTIN -0,15% . (1 tratament) - contra agentului patogen ce produce putregaiul cenuşiu: ROVRAL-0,1%, sau SUMILEX -0,1%,sau CALIDAN-0,15%.. (1 tratament)

Combaterea dăunătorilor - contra limaxului cenuşiu, cu produsele: MESUROL 4G- 3-6 kg/Ha, sau OPTIMOL 4G-5kg/Ha.(se împrăştie pe sol, fără încorporare, de preferat seara-1tratament). - contra păduchelui cenuşiu, cu produsele: THIONEX 35 EC-0,2%(1-2 tratamente) - contra dăunătorului Buha verzei, cu produsele: DIAZOL 60EC-0,15%,sau DECIS 2,5 EC-0,05%,sau FASTAC 10EC-0,02%(1-2 tratamente) - contra moliei verzei, cu produsele: DIAZOL 60EC-0,15%, sau DECIS 2,5 EC-0,05%,sau FASTAC 10EC-0,02%(1-2 tratamente) - contra fluturelui mare al verzei, cu produsele: DIAZOL 60EC-0,15%, sau DECIS 2,5 EC-0,05%,sau FASTAC 10EC-0,02%(1-2

)

tratamente

Evaluarea producţiei Se face după formarea căpăţânii, prin recoltarea de probe de pe suprafaţă de 8 mp(fiecare probă).Se determină: numărul de plante existente, numărul de căpăţâni formate(Na),greutatea medie a căpăţânii, suprafaţa probelor(SP) şi producţia medie, în Kg/Ha. Prod.Kg/ Ha=[(număr căpăţâni în probe x greutatea medie a căcăţânii)/3probe]x10.000

Recoltarea Se realizează manual, cu cuţite mari şi ascuţite, prin tăierea coceanului sub căpăţâna bine formată.

PAG - 120 -

Profilul "Legume camp"

4.2

MODUL 5 ha

Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Activitate/Sistem

Tabel nr. 4.2

IRIGAT ha

%

t/ha

Tomate vara toamna

1,5

30,0

35,0

Ardei gras

1,5

30,0

30,0

Varza de toamna

2,0

40,0

45,0

TOTAL

5,0

100,0

x

PAG - 121 -

Profilul "Legume camp" Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale

Bugetul exploatatiei de 5 ha - Zona de campie irigat

Tabel nr. 4.2.1

CULTURA

INDICATORI

U.M

Tomate varatoamna 1,5 30%

A. VALOAREA PRODUCTIEI A1. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. Din care pentru productia principala I. CHELTUIELI VARIABILE 1.Cheltuieli cu materii prime si materiale - Sämãn si material saditor - Ingrasaminte chimice - Pesticide - Alte materiale 2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Cheltuieli cu irigatii 4. Cheltuieli de aprovizionare 5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6. Asigurari II. CHELTUIELI FIXE - Cheltuieli cu forta de munca permanenta - Cheltuieli generale - Dobanzi la credite - Amortisment E. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. (=) VENIT NET+subventii G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. RATA VENIT NET+subventii (%)

lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % %

47250,0 47250,0 600,0 47850,0 40827,0 40827,0 32580,0 25570,5 22200,0 600,0 1650,0 1120,5 3559,5 1452,0 1278,0 0,0 720,0 8247,0 5622,0 1101,0 1419,0 105,0 6423,0 0,0 7023,0 15,7 17,2

Ardei gras ha 1,5 30% 76500,0 76500,0 600,0 77100,0 65250,0 65250,0 56356,5 48841,5 45669,0 847,5 1506,0 819,0 2928,0 990,0 2442,0 0,0 1155,0 8893,5 4425,0 2038,5 2325,0 105,0 11250,0 0,0 11850,0 17,2 18,2

Varza de toamna 2,0 40% 45000,0 45000,0 800,0 45800,0 42682,3 42682,3 35838,8 29799,5 27645,2 1052,5 1101,8 0,0 2167,7 1600,0 1490,0 0,0 781,7 6843,5 4027,2 1172,5 1503,8 140,0 2317,7 0,0 3117,7 5,4 7,3

TOTAL 5,0 100% 168750,0 168750,0 2000,0 170750,0 148759,3 148759,3 124775,3 104211,5 95514,2 2500,0 4257,8 1939,5 8655,2 4042,0 5210,0 0,0 2656,7 23984,0 14074,2 4312,0 5247,8 350,0 19990,7 0,0 21990,7 13,4 14,8

PAG - 122 -

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 5 ha irigat Profil: Legume câmp – Tipul exploataţiei Gospodării individuale Tabel nr. 4.2.2

Nc.

INDICATORI

1 2 3 4 4.1 4.1.1 4.2 5 6 7

lei

Valoarea producţiei principale şi secundare 1687850 Subvenţii 2000 Produs brut (1+2) 170750 Cheltuieli totale, d.c.: 148759 - cheltuieli variabile 124775 - variabile specifice 110910 - cheltuieli fixe 23984 Profit (3-4) 21991 Rata profitului (5:4x100) (%) 14,8 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 45975 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 14,2 8 VI UDE 9 Fond de dezvoltare (60 % din profit+amortizare) 13545 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 67723 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 3299 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (5% din profit) 1100 13 Fonduri pentru capitalizare (20% din profit) 4398 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 99953 15 Credite pentru producţie ** 52105 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 6,2 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 96654 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie

€ = 3,5 lei 48214 572 48786 42503 35650 31689 6853 6283 14,8 13136 VI 3870 19349 943 314 1257 28558 14887 x

Concluzii: ¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: % fonduri proprii şi 35% credite de producţie. ¾ Modulul evidenţiază o rată a profitului de 14,8% şi asigură în medie un profit de 4398lei/ha. ¾ Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 14,2 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mijlociemică (şi după clasă) de clasa a VI-a. ¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a unui tractor de putere mică şi setul principal de utilaje. ¾ Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică ridicată, cu condiţia obţinerii randamentelor programate.

PAG - 123 -

Profilul “Legume câmp” Bugetul exploataţiei de 5 ha Zona de câmpie irigat Variantă proiectată Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tipul exploataţiei: Gospodării individuale Indicatori

Valoarea producţiei

Tabel nr. 4.2.3

Perioade, recoltă, ani 2005/2006 2007/2008

lei lei

Tomate vară-toamnă 1,5 ha 47.250 70.875

Cultura Ardei gras 1,5 ha 76.500 94.500

Varza de toamnă 2,0 ha 45.000 121.500

U.M.

Total 5 ha 168.750 286.875

Creşteri sau descreşteri

∆

lei

+23.625

+18.000

+76.500

+118.125

Subvenţii

2005/2006 2007/2008

lei lei

600 262,5

600 262,5

800 350

2.000 875

Creşteri sau descreşteri

∆

lei

-337,5

-337,5

-450

-1.125

Cheltuieli totale

2005/2006 2007/2008

lei lei

40.827 60.375

65.250 78,750

42.682,3 108.000

148.759,3 247.125

Creşteri sau descreşteri

∆

lei

+ 19.548

+13.500

+65.317,7

+98.365,7

Venit impozabil

2005/2006 2007/2008

lei lei

6.423 10.500

11.250 15.750

2.317,7 13.500

19.990,7 39.750

Creşteri sau descreşteri

∆

lei

4.077

+4.500

+11.182,3

+19.759,3

Venit net+subvenţii

2005/2006 2007/2008

lei lei

7.023 10.762,5

11.850 16.012,5

3.117,7 13.850

21.990,7 40.625

Creşteri sau descreşteri

∆

lei

+3.739,5

+4.162,5

+10.732,3

+18.634,3

Rata venit net+subvenţii

2005/2006 2007/2008

% %

17,2 17,8

18,2 20,3

7,3 12,8

14,8 16,4

Creşteri sau descreşteri

∆

%

+0,6

+2,1

+5,5

+1,6

PAG - 124 -

Profilul "Legume camp"

Modul 5 ha irigat

Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008 Tipul exploatatiei:

2007 - 2008

Gospodari individuale

40625

2005 - 2006

286875 21990,7

168750

247125 875 148759,3 2000

Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Rata venit + subventii - %

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 168750 2000 148759,3 21990,7 2005 - 2006 14,8

2007 - 2008 286875 875 247125 40625 2007 - 2008 16,4

14,8

16,4 2005 - 2006

2007 - 2008

PAG - 125 -

Profilul "Legume camp"

4.3

MODUL 30 ha

Tipul exploatatiei: Asociatii familiale

Tabel nr. 4.3

IRIGAT Activitate/Sistem

ha

%

t/ha

Tomate vara toamna

15,0

50

30,0

Ardei gras

9,0

30

25,0

Varza de toamna

6,0

20

45,0

30,0

100

x

TOTAL

PAG - 126 -

Profilul "Legume camp" Tipul exploatatiei: Asociatii individuale

Bugetul exploatatiei de 30 ha - Zona de campie irigat INDICATORI

A. VALOAREA PRODUCTIEI A1. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. Din care pentru productia principala I. CHELTUIELI VARIABILE 1.Cheltuieli cu materii prime si materiale - Sämãn si material saditor - Ingrasaminte chimice - Pesticide - Alte materiale 2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Cheltuieli cu irigatii 4. Cheltuieli de aprovizionare 5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6. Asigurari II. CHELTUIELI FIXE - Cheltuieli cu forta de munca permanenta - Cheltuieli generale - Dobanzi la credite - Amortisment E. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. (=) VENIT NET+subventii G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. RATA VENIT NET+subventii (%)

U.M

lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % %

CULTURA Tomate vara-toamna Ardei gras ha 15 9 50% 30% 405000,0 382500,0 405000,0 382500,0 6000,0 3600,0 411000,0 386100,0 364452,3 343553,1 364452,3 343553,1 286926,1 296232,5 223514,0 255770,6 193050,0 238273,2 5427,5 4619,3 15286,5 8603,1 9750,0 4275,0 32360,4 15971,8 13200,0 5400,0 11175,7 12788,5 0,0 0,0 6676,1 6301,6 77526,2 47320,6 53556,7 25146,7 10014,2 9452,3 12905,2 12091,6 1050,0 630,0 40547,7 38946,9 0,0 0,0 46547,7 42546,9 11,1 11,3 12,8 12,4

Tabel nr. 4.3.1

Varza de toamna 6 20% 135000,0 135000,0 2400,0 137400,0 128046,8 128046,8 107516,5 89398,5 82935,6 3157,5 3305,4 0,0 6503,0 4800,0 4469,9 0,0 2345,1 20530,4 12081,5 3517,6 4511,3 420,0 6953,2 0,0 9353,2 5,4 7,3

TOTAL 30 100% 922500,0 922500,0 12000,0 934500,0 836052,3 836052,3 690675,1 568683,1 514258,8 13204,3 27195,0 14025,0 54835,1 23400,0 28434,2 0,0 15322,7 145377,2 90784,9 22984,1 29508,1 2100,0 86447,7 0,0 98447,7 10,3 11,8

PAG - 127 -

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 30 ha irigat Profil: Legume câmp – Tipul exploataţiei Asociaţii familiale Tabel nr. 4.3.2

Nc. 1 2 3 4 4.1 4.1.1 4.2 5 6 7

INDICATORI lei Valoarea producţiei principale şi secundare 922500 Subvenţii 12000 Produs brut (1+2) 934500 Cheltuieli totale, d.c.: 836052 - cheltuieli variabile 690675 - variabile specifice 607406 - cheltuieli fixe 145377 Profit (3-4) 98448 Rata profitului (5:4x100) (%) 11,8 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 243825 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 77,9 8 VIII UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 70224 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 351120 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 14767 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 9845 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 24612 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 566478 15 Credite pentru producţie ** 284341 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 35,4 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 551711 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie

€ = 3,5 lei 263571 3429 267000 238872 197336 173545 41536 28128 11,8 69664 VIII 20064 100320 4219 2813 7032 161851 81240 x

Concluzii: ¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 66% fonduri proprii şi 34% credite de producţie. ¾ Modulul evidenţiază o rată a profitului de 11,8% şi asigură în medie un profit de 3282lei/ha. ¾ Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 77,9 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi după clasă) de clasa a VIII-a. ¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a unei dotări minime cu tractoare, maşini agricole şi instalaţie de irigat performantă pentru această dimensiune de exploataţie. ¾ Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică bună, cu condiţia obţinerii randamentelor programate.

PAG - 128 -

Profilul “Legume câmp”

Bugetul exploataţiei de 30 ha

Zona de câmpie irigat - Variantă proiectată Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008

Tabel nr. 4.3.3

Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Indicatori

Valoarea producţiei

Perioade, recoltă, ani 2005/2006 2007/2008

lei lei

Tomate vară-toamnă 15 ha 405.000 607.500

Cultura Ardei gras 9 ha 382.500 472.500

Varza de toamnă 6 ha 135.000 364.500

U.M.

Total 30 ha 922.500 1.444.500

Creşteri sau descreşteri

∆

lei

+202.500

+90.000

+229.500

+522.000

Subvenţii

2005/2006 2007/2008

lei lei

6.000 2.625

3.600 1.575

2.400 1.050

12.000 5.250

Creşteri sau descreşteri

∆

lei

-3.375

-2.025

-1.350

-6.750

Cheltuieli totale

2005/2006 2007/2008

lei lei

369.452,3 531.000

343.553,1 409.500

128.046,8 324.000

836.052,3 1.264,500

Creşteri sau descreşteri

∆

lei

+166.547,7

+65.946,9

+195.953,2

+428.447,7

Venit impozabil

2005/2006 2007/2008

lei lei

40.547,7 76.500

38.946,9 63.000

6.953,2 40.500

86.447,7 180.000

Creşteri sau descreşteri

∆

lei

+35.952,3

+24.053,1

+33546,8

+93.552,3

Venit net+subvenţii

2005/2006 2007/2008

lei lei

46.547,7 79.125

42.546,9 64.575

9353,2 41.550

98.447,7 185.250

Creşteri sau descreşteri

∆

lei

+32.577,3

+22.028,1

+32.196,8

+86.802,3

Rata venit net+subvenţii

2005/2006 2007/2008

% %

12,8 14,9

12,4 15,8

7,3 12,8

11,8 14,7

Creşteri sau descreşteri

∆

%

+2,1

+3,4

+5,5

+2,9

PAG - 129 -

Profilul "Legume camp"

Modul 30 ha irigat

Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008 Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale

2007 - 2008

185250

2005 - 2006

1444500

98447,7 922500 1264500 52500

836052 12000 Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 922500 12000 836052 98447,7 2005 - 2006 11,8

Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Rata venit + subventii - %

2007 - 2008 1444500 52500 1264500 185250 2007 - 2008 14,7

11,8

14,7 2005 - 2006

2007 - 2008

PAG - 130 -

Profilul “Legume de câmp”

Revin pe 1 ha de exploataţie pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008

lei/ha

Dimensiunea modulului şi sistemul de producţie Specificare

Perioada de recoltare ani

Observaţii 5 ha

30 ha

irigat

irigat

Valoarea producţiei

2005/2006 2007/2008

33.750 57.375

30.750 48.150

Subvenţii

2005/2006 2007/2008

400 175

400 175

Cheltuieli totale

2005/2006 2007/2008

29.751,9 49.425

27.868,4 42.150

Venit impozabil

2005/2006 2007/2008

3.998,1 7.950

2.881,6 6.000,0

Venit net + subvenţii

2005/2006 2007/2008

4.398,1 8.125

3.281,6 6.175,0

Rata venit net + subvenţii

2005/2006 2007/2008

14,8 16,4

11,8 14,7

PAG - 131 -

4.4 Fişă explicativă „LEGUME” Dimensiunile de module prezentate la profilul „Legume” au la bază calculaţii cuprinse în „Fişa tehnologică” a produsului şi „Bugetul culturii” corespunzătoare diferitelor nivele de producţii medii/ha pentru structura de producţie a modulului. Calculaţia la hectar, înmulţită cu numărul de hectare distincte culturii şi însumarea acestora în funcţie de structura de producţie, vor duce la determinarea valorică a modulului de dimensiunea respectivă. La nivelul unui modul, s-au luat calculaţiile pe ha pentru recolta anului 2006 iar în final prin simularea principalilor indicatori economici s-au utilizat tehnologiile şi bugetele pe cultură la nivelul recoltei 2008, s-au exemplificat valorile „pe un hectar de exploataţie” pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie. Indicatorii economici care au dus la cuantificarea valorilor pentru modulele prezentate în ghid: a) preţ de piaţă intern lei/kg

Cultura

Tomate vară - toamnă Ardei gras Varză de toamnă

2006

2008

0,9 1,7 0,5

1,35 2,1 1,35

b) Cost de producţie lei/kg

Cultura

Tomate vară toamnă Ardei gras Varză de toamnă

2006

max 0,8 1,5

2008

min 0,78

max 1,18

1,45

1,82

min 1,15 1,75

0,47

1,2

2006

2008

400

175

400 400

175 175

c) Subvenţii lei/ha Cultura

Tomate vară toamnă Ardei gras Varză de toamnă

Cu ajutorul acestor indicatori s-au putut determina valoric indicatori ca: valoarea producţiei, subvenţii, cheltuieli totale, venituri şi rata venitului pe dimensiuni de module şi sisteme de producţie, având astfel posibilitatea ca la „un ha de exploataţie” să comparăm valorile pe perioada de recoltare şi dimensiune de modul în vederea unei analize a posibilităţilor reale de dimensionare a unor module viitoare.

PAG - 132 -

4.4.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr. 4.4..1 Nr.

Cultura

Producţia medie

crt.

Ore mecanizator

Z.O.

Kg/ha

1

2

3 4

ore/ha

3

TOMATE VARĂTOAMNĂ ARDEI GRAS VARZĂ DE TOAMNĂ

2

TOTAL

4

30.000 25.000 45.000

5

6

43,16

214,74

1761,08

36,32

169,5

1392,32

23,63

121,69

997,15

4.4.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr 4.4.2 Dimensiunea

Sistemul

modulelor

de producţie

ha

TOTAL

Z.O./ha

ore/ modul

Z.O.

nr.

nr.

nr.

5

irigat

7582,4

947,8

190

30

irigat

44.930

5.616,25

187,2

4.4.2.1 Modul 5 ha

Tabel nr. 4.4.2.1

Nr.crt.

Cultura

Suprafaţa ha

Ore/ha

1

2

3

4

1,5 1,5 2,0 5

2054,6 1670,78 997,15 -

Tomate Ardei gras 3 Varză 4 Total ore/modul Total Z.O./modul Total Z.O./ha 2

4.4.2.2 Modul 30 ha Cultura

Suprafaţa ha

Ore/ha

1

2

3

4

15 9 6 30

1761,08 1392,32 997,15 -

Tomate Ardei gras 3 Varză 4 Total ore/modul Total Z.O./modul Total Z.O./ha

Total ore/culturi 5

3.081,9 2506,18 1.994,3 7.582,38 947,8 190 Tabel nr. 4.4.2.2

Nr.crt. 2

de xploataţie

Total ore/culturi 5

26.416,2 12.530,88 5.982,8 44.929,98 5616,25 187,2

PAG - 133 -

Profil: Legume Sistem: irigat

Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă - 5 ha

Tabel nr. 4..5.1

Necesar dotare Nr crt.

Denumirea utilajului

(buc.)

Pret unitar lei

Valoarea utilajelor

EURO

pe exploataţie lei

1

54971

Plug PP 2 - 25

1

Grapa stelata GS 1.2

1

pe hectar

EURO

lei

Tractor T 045-4U cu cabină

2 3 4

Grapa cu discuri GDP 251

1

7634

2150,4

7634

2150,4

1526,8

430,08

5

Freză pentru prelucrat solul FPS

1

5934,5

1671,69

5934,5

1671,69

1186,9

334,338

6

Remorca 5 tone 2RB5AT-T

1

27346,2

7703,15

27346,2

7703,15

5469,24

1540,63

7

Maşina de plantat MPR - 5

1

7985

2249,2

7985

2249,2

1597

449,84

8

Maşina de stropit si prăfuit MC 500

1

11900,6

3352,28

11900,6

3352,28

2380,12

670,456

TOTAL Preţurile includ TVA 1 EURO= 3,55RON

(01. 10. 2006)

Se estimează ca la exploataţiile legumicole de 5 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.

15484,78

54971

1923,5

541,8

1923,5

541,8

384,7

108,36

2023

569,85

2023

569,85

404,6

113,97

119717,8

33723,15

119717,8

15484,78

EURO

1

33723,15

10994,2

23943,56

3096,956

6744,63

PAG - 134 -

Profil: Legume Sistem: irigat

Nr. crt.

Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă - 30 ha Denumirea utilajului

Necesar

Tabel nr. 4..5.2

Preţ unitar

Valoarea utilajelor

dotare (buc.) pe exploataţie

pe hectar

lei

EURO

lei

EURO

lei

EURO

1

Tractor T 045-4U cu cabină

1

54971

15484,78

54971

15484,78

1832,36

516,1593

2

Tractor U 683 cu cabina

1

62800

17690

62800

17690

2093,33

589,66

3

Plug PP 2 - 25

1

1923,5

541,8

1923,5

541,8

64,1166

18,06

4

Plug PP4 x 30 M

1

5202,67

1465,54

5202,67

1465,54

173,422

48,8513

5

Grapa stelata GS 1.2

2

2023

569,85

4046

1139,7

134,866

37,99

6

Grapa cu discuri GD 3.2 ME

1

10704

3015,21

10704

3015,21

356,8

100,507

7

Grapa cu discuri GDP 251

1

7634

2150,4

7634

2150,4

254,466

71,68

8

Freză pentru prelucrat solul FPS

1

5934,5

1671,69

5934,5

1671,69

197,8166

55,723

9

Remorca 5 tone 2RB5AT-T

1

27346,2

7703,15

27346,2

7703,15

911,54

256,7716

10

Maşina de plantat MPR - 5

1

7985

2249,2

7985

2249,2

266,166

74,9733

Maşina de stropit si prăfuit MC 500

1

11900,6

3352,28

11900,6

3352,28

396,686

111,7426

Instalaţie de irigat prin aspersiune cu tambur

1 77487

21827,32

77487

21827,32

2582,9

86,0966

275911,5

77721,22

277934,5

78291,07

9264,469

1968,215

11

12

şi furtun IATF – 350 cu rampă de udare TOTAL

Preţurile includ TVA1 EURO= 3,55RON

01. 10. 2006

Se estimează ca la exploataţiile legumicole de30 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.

PAG - 135 -

CAPITOL 5 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “POMI”

5.1 Tehnologii cadru 5.1.1 Cais 5.2.2 Cires/Visin 5.3.3 Piersic 5.2 Modul 15 ha irigat Tabel nr. 4.2 5.2.1 Bugetul exploatatiei de 15 ha Tabel nr. 5.2.1 5.2.2 Fişă rezumativă - neirigat Tabel nr. 5.2.2 5.2.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 5.2.3 5.3 Modul 60 ha irigat Tabel nr. 4.3 5.3.1 Bugetul exploatatiei de 60 ha Tabel nr. 5.3.1 5.3.2 Fişa rezumativă Tabel nr. 5.3.2 5.3.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 5.3.3 5.4 Modul 150 ha irigat Tabel nr. 5.4 5.4.1 Bugetul exploatatiei de 150 ha Tabel nr. 5.4.1 5.4.2 Fişa rezumativă Tabel nr. 5.4.2 5.4.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 5.4.3 5.5 Fişă explicativă 5.5.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr. 5.5.1

5.5.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr. 4.4.2 5.5.2.1 Modul 5 ha Tabel nr. 4.5.2.1 5.5.2.2 Modul 60 ha neirigat Tabel nr. 5.5.2.2 5.5.2.3 Modul 150 ha neirigat Tabel nr. 5.5.2.3 5.6 Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă – 15 ha Tabel nr. 5.6.1 Exploataţia agricolă – 60 ha Tabel nr. 5.6.2 Exploataţia agricolă – 150 ha Tabel nr. 5.6.3

PAG - 136 -

5.

Ghid etalon tehnico-economic

Profilul:

“Pomi” Modul de:

Tipul exploatatiei:

15 ha 60 ha 150 ha Gospodarii individuale Asociatii familiale Societati agricole cu pers. juridica

PAG - 137 -

5.1 Tehnologii cadru 5.1.1 CAIS

Specificaţie tehnică şi tehnologică 1. Zonarea culturii si a soiurilor de cais

2. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiei de cais

Criterii specifice de realizare

a. zonarea culturii şi a soiurilor

- Zona I, situată de-a lungul Dunării şi în apropierea litoralului Mării Negre. Soiuri recomandate: Sulmona, Selena, Venus, Olimp, Mmaia, Calatis, Umberto, Comandor, NJA42, C.R. 2-63. - Zona a II-a, terasele mai îndepărtate ale Dunării şi o parte din Câmpia Timişului. Soiuri recomandate: Timpurii de Arad, Mari de Cenad, Tivoli, De Olanda, Trandafirii, Comandor. - Zona a III-a , câmpiile din est, sud-est şi de vest ale ţării. Soiuri recomandate: Timpurii de Arad, NJA 19, Neptun, Mărculeşti 9/4, Favorit, Comandor, Selena, Olimp. - Zona a IV-a, latura interioară a Subcarpaţilor de Curbură, câmpiile Someşului, Crişurilor şi Aradului Soiuri recomandate: Umberto, Royal, De Olanda, Goldrich, Vivagold, Sulmona şi Mamaia, Silvana, Trandafirii, Steaua Roşie. - Zona a V-a, situată în centrul şi nord-vestul ţării. Soiuri recomandate: Umberto, De Olanda, Piteştean, Piestany 114, Cacak 11/5 şi NJA 11/5.

Alegerea terenului:

- plantaţiile pomicole se înfiinţează pe terenuri plane şi pe pante amenajate (pante de 18-2%) şi neamenajate (panta 6-12%,) cu expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică; - plantaţiile intensive şi superintensive cu caracter comercial se amplasează de regulă în bazinele şi centrele pomicole consacrate, pe soluri fertile şi mecanizabile, sau pe soluri subţiri şi ameliorate, cu un conţinut redus în argilă (sub 20%), calciu (sub 8%) şi aluminiu mobil (sub 10 ppm). - în grădinile familiale sunt acceptate mai toate tipurile de sol, cu condiţia ca ele să fie ameliorate prin fertilizări organice. Când se doreşte foarte mult prezenţa pomilor în gospodărie, plantările pot fi făcute şi pe biloane de pământ înalte de 40-50 cm, pentru evitarea asfixierii rădăcinilor, provocată de excesul temporar de umiditate – în zonele inundabile din Delta Dunării.

PAG - 138 -

m.

- sunt excluse de la plantare terenurile ecesiv de umede şi fără drenaj, ca şi cele cu nivelul freatic sub 1,5

Pregătirea începe cu defrişarea arboretelui şi a pomilor solitari şi continuă cu nivelarea, desfundatul sau scarificarea terenului, drenarea excesului de umiditate (temporară sau permanentă), corectarea reacţiei chimice a solului, fertilizarea de bază, asigurarea sursei de apă pentru irigare şi stropit etc. Solul nivelat se afânează adânc prin desfundare cu 1-2 luni înainte de plantare (50-60 cm) şi scarificare (70-80 cm), urmată de o arătură adâncă de 25-30 cm. 3. Organizarea şi amenajarea terenului destinat înfiinţarii plantaţiei de cais

Dimensiunea exploataţiilor:

- în societăţile comerciale cu capital preponderent de stat, exploataţiile intensive şi superintensive sunt viabile, când suprafaţa acestora totalizeată 20 ha, respectiv 10 ha; - în regim privat, aceste exploataţii sunt viabile chiar în limita unei suprafeţe de 1 ha.

Parcelarea terenului:

Forma unei parcele este de regulă dreptunghiulară, iar lăţimea reprezintă aproximativ jumătate din lungimea acestuia. - pe terenurile plane, orientarea rândurilor se face pe direcţia nor-sud; - pe terenurile în pantă, de-a lungul curbelor de nivel; - pe versanţii lungi şi uniformi, lăţimea parcelei se orientează pe direcţia curbelor de nivel, iar pe versanţii scurţi, pe linia pantei. Pentru delimitarea parcelelor se folosesc drumuri principale (5-6 m lăţime), secundare (3-4 m), poteci (2 m) şi o zonă de întoarcere a agregatelor în capetele rândurilor ( 3-4 m în livezile clasice şi 5-6 m în livezile intensive şi superintensive). 4. Înfiinţarea plantaţiilor de cais

Portaltoii caisului: zarzărul (pentru zonele secetoase, solurile pietroase, calcaroase şi nisipoase), corcoduşul (terenuri mai umede şi fertile), prunul Burbuz, prunul Oteşani 8. Stabilirea distanţelor de plantare:

- distanţele de plantare sunt de 6/5 m în livezile clasice, 4/3 în livezile intensive şi 4/2 în livezile superintensive, 3,5/2,5 în parcele cu alei de trafic tehnologic. Pentru dirijarea pomilor se folosesc formele de coroană: vasul ameliorat, vasul aplatizat, palmetele, fusul subţire şi tufă vas.

Pichetarea terenului:

- pichetatul în pătrat – distanţele dintre rânduri sunt egale cu cele dintre pomi pe rând (se foloseşte pentru înfiinţarea plantaţiilor clasice şi pe terenurile plane); - pichetatul în dreptunghi, cu distanţele mai mari între rânduri şi mai mici între pomi pe rând ( pe

PAG - 139 -

terenurile plane şi cu pantă uşoară, până la 6%, pentru toate tipurile de livezi). Acest sistem asigură condiţii optime de deplasare a agregatelor pentru lucrarea solului numai pe intervalele dintre rândurile de pomi. - pichetatul în triunghi oferă pomilor condiţii mai bune de interceptare a luminii directe şi de distribuţie a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie. Tehnica pichetatulu: după stabilirea suprafeţei de plantare se execută în ordine următoarele lucrări: încadrarea terenului, parcelarea şi pichetatul propriu-zis. Pentru folosirea raţională a terenului şi respectarea distanţelor de plantare se are în vedere, încă de la parcelarea terenului, ca lungimea şi lăţimea parcelei să fie un multiplu al distanţei dintre rânduri şi pomi pe rând. Exemplu: - lungimea parcelei 189 m, lăţimea 94 m, distanţele de plantare sunt de 5x4 m. - din calcul rezultă că în parcelă sunt cuprinse 37 rânduri (189:5=37) a câte 23 pomi fiecare (94:4=23) şi un rest de 4 m lungime şi 0,5 m lăţime. În acest caz, distanţele de plantare dintre rânduri se majorează cu 0,108 m (4:37=0,108) iar cele dintre pomi cu 0,02 m (0,5:23=0,02 m).

Stabilirea polenizatorilor:

Pentru realizarea unei fructificări normale soiurile bune polenizatoare trebuie să înflorească în acelaşi timp cu soiul pe care-l polenizează.

Alegerea materialului săditor pentru plantare:

- la cais se recomandă ca pomii să fie viguroşi şi cu numeroase ramuri anticipate, formate în zona coroanei. Prezenţa ramurilor anticipate, spre deosebire de cele normale, au unghiurile de inserţie mai mari şi, de aceea, ele nu necesită să fie înclinate în timpul formării coroanei. Verigile altoi (pomii de 1 an) trebuie să aibă o lungime de 120 cm. Pomii în vârstă de de 2 ani trebuie să prezinte minimum 5 ramuri în coroană, cu lungimea de 60-80 cm, şi grosimea trunchiului, sub prima ramură a coroanei, de cel puţin 15 mm. La pomii care provin din parcela de fortificare, este necesar ca rădăcinile principale să fie viguroase, intacte şi cu o lungime mai mare de 40-50 cm.

Plantarea pomilor: Epoca de plantare: toamna, în perioada 15 octombrie – 20 niembrie, în tot timpul iernii sau uneori

primăvara devreme când solul s-a zvântat.

Săpatul gropilor:

- pe terenurile nedesfundate, gropile se sapă manual şi au dimensiunile 1,25/1,25/1 m- pe terenurile grele şi 1/1/0,8 m – pe terenurile mijlocii şi uşoare; - pe terenurile desfundate, dimensiunile gropilor săpate mecanizat sunt de 0,6/0,6/0,4 m.

Repichetatul:

- în plantaţiile clasice şi de aliniament, după săpatul gropilor, înainte de plantat se face repichetatul

PAG - 140 -

terenului, folosind scândura de repichetat; - în plantaţiile intensive şi superintensive, repichetatul se face cu ajutorul cablului de sârmă, folosit la pichetare.

Tehnica de plantare:

- plantarea se execută de echipe de lucru formate din 2-3 muncitori instruiţi care cunosc schema de plantare, modul de grupare a soiurilor în parcelă, soirile, portaltoii şi tehnica de lucru; - materialul de plantat trebuie să aibă rădăcinile sănătoase, turgescente şi culoarea specifică portaltoilui; - fasonarea constă în îndepărtarea – prin tăieri – rădăcinilor rupte şi traumatizate, a celor uscate, necrozate şi scutarea celor sănătoase în funcţie de grosimea şi dimensiunile gropii; - mocirlirea constă în introducerea materialului săditor fasonat într-o (mocirlă compusă din: balegă proaspătă de bovine, pământ şi apă) în aşa fel încât fiecare ramificaţie să fie acoperită cu o peliculă fină din această compoziţie.

Adâncimea de plantare:

- pe terenurile plane – cu coletul mai sus cu 3-4 cm – la pomii altoiţi pe portaltoi franc şi la 4-5 cm sub nivelul solului – la portaltoii vegetativi; - pe terenurile în pantă – adâncimea de plantare este mai mare în treimea superioară, normală în treimea mijlocie şi mai mică la baza pantei; - pe terenurile cu exces temporar de umiditate, pomii se plantează în biloane sau brazde înălţate cu 3040 cm, late de 1,5-2 m. Plantarea propriu-zisă constă în umplerea parţială a gropilor cu pământ din arătură şi confecţionarea unui muşuroi dintr-un amestec omogen din mraniţă şi pământ, înalt de 15-20 cm, se aşează pomul la adâncimea de plantare, se umple groapa cu pământ reavăn, se tasează pământul de la marginea gropii către centru, după care se toarnă 1-3 găleţi cu apă după cerinţe. Când apa s-a infiltrat şi solul s-a zvântat, din pământul rămas se confecţionează un muşuroi înalt de 30-40 cm, care acoperă groapa în întregime (la palntările de toamnă). La plantările de primăvară se face o copcă în jurul pomului, se udă puternic şi după zvântarea solului, se mulceşte cu paie, frunze sau rumeguş. 5. Întreţinerea şi lucrările solului în plantaţiile de cais

a. sistemul de întreţinere şi lucrare a solului

- ogorul negru ar fi cel mai bun sistem de întreţinere a solului în plantaţiile de cais; - plantaţiile moderne de cais prevăzute cu sisteme de irigare sau fertilizare sunt înierbate pe intervalele dintre rânduri, cel puţin pe o zonă necesară accesului utilajelor mecanice şi sunt erbicidate pe rândurile de pomi;

PAG - 141 -

- o atenţie deosebită trebuie acordată eliminării drajonilor înaintea aplicării erbicidelor sistemice în caz contrar putând apare fenomene de fitotoxicitate ce pot duce la uscarea unei părţi bune din pom. Lucrarea mecanică a solului accentuează drajonatul, provocând apariţia drajonilor prin rănile ce se produc asupra rădăcinilor. - pe terenurile în pantă, menţinerea solului sub formă de ogor negru este total nebenefică, datorită fenomenelor de eroziune.

b. fertilizarea plantaţiilor de cais

Caisul are nevoie pentru o nutriţie corectă, atât de macroelemente (N, P, K) a căror absorbţie poate fi puternic diferenţiată în funcţie de soi, cât şi de microelemente (Fe, Mn, Zn, B, Cu). Analizele foliare arată următoarele limite de normalitate sau carenţă la cais Macroelemente N P K Mg Microelemente Fe Mn Zn B Cu

Conţinut normal (S.U.%) 2,4 – 3,0 0,14 – 0,25 1,6 – 3,0 0,30 – 0,80 Conţinut normal (S.U.ppm) 100 – 250 40 – 160 20 – 50 25 – 60 7 - 16

Carenţă (S.U.%) < 1,7 < 0,09 <1 < 0,20 Carenţă (S.U.ppm) < 60 < 20 < 15 < 20 <4

c. combaterea bolilor şi dăunătorilor

Boli provocate de virusuri: Vărsatul prunelor (Plum-pox, Sharka), Răsucirea clorotică a frunzelor de

cais.

Bolile provocate de virusuri şi mycoplasme sunt atent monitorizate în pepinieră prin măsuri speciale, deoarece pomii bolnavi din pepinieră nu mai pot fi trataţi prin măsuri curative în livadă, singura soluţie fiind defrişarea şi arderea lor.

PAG - 142 -

Boli provocate de ciuperci şi bacterii: Făinarea caisului (produsă de ciuperca Podosphaera tridactyla); Monilioza sau uscarea moliniană a ramurilor (produsă de ciuperca Monilinia laxa); Pătarea şi ciuruirea bacteriană a frunzelor (produsă de bacteria Xanthomonas pruni); Cancerul bacterian (produs de bacteria Agrobacterium tumefaciens). Dăunători: Cărăbuşul de mai (Melolontha melolontha L.); Păduchele verde al piersicului (Myzodes persicae Sulz); Omida păroase a dudului (Hyphantria cunea Drury); Cotarul verde (Operophtera brumata L) Combaterea cea mai eficientă se realizează pe baza informaţiilor furnizate de serviciile de protecţia plantelor, existente în fiecare ţară cu pomicultură avansată, deoarece atât formulările de noi produse comerciale sunt într-o continuă schimbare, cât şi produsele ce se scot din uz. Produsele din grupa I şi a II-a de toxicitate sunt excluse de la utilizare pe teritoriul României. Creşterea şi rodirea: - în perioada de tinereţe, soiurile de cais au un ritm de creştere rapid, continuu sau întrerupt (cu 2-3 valuri de creştere) în funcţie de umiditatea din sol. Când pomii încep să fructifice (anii III-IV de la plantare) intensitatea creşterii lăstarilor se reduce, iar după 3-4 recolte normale coroana pomilor se deschide prin arcuirea braţelor, iar creşterile de la periferia coroanei devin mici şi nesemnificative. Formarea şi evoluţia ramurilor de rod: la majoritatea soiurilor ramurile de rod îşi fac apariţia în anul III, iar primele fructe în anul IV. Buchetul ramificat: buchetul este o ramură scurtă de 2-3 cm pe care se prind în spirală 3-4 grupuri de muguri, în fiecare grup aflându-se 2-3 muguri dintre care unul este vegetativ. Buchetul evoluează prin mugurii vegetativi din vârf şi din grup iar după 1-2 fructificări, acesta degenerează. Ramura mijlocie care fructifică formează la vârf 1-2 ramuri mijlocii slabe ca vigoare şi 5-6 buchete. Ramura lungă se formează în primii ani de la formarea caisului în prelungirea şarpantelor. Are o lungime de 50-120 cm şi este acoperită în totalitate de grupuri de muguri, ca şi ramura mijlocie. Ramura anticipată are aceeaşi organizare şi aceeaşi evoluţie ca şi ramura mijlocie ramificată. Tăierea de producţie începe în anul III de la plantare, când pe şarpante şi subşarpante se formează lăstari normali, cu 2-3 valuri de creştere, lăstari anicipaţi şi muguri de rod. Primele intervenţii care se execută în luna iulie constau în rărirea lăstarilor fertili, la distanţa de 15-20 cm şi scurtarea lăstarilor principali la 3-4 anticipaţi viguroşi. - Ramurile buchet nu se taie şi după 1-2 fructificări (când se epuizează) se elimină prin tăierea ramurilor care le poartă; - Ramurile mijlocii, ramurile lungi şi cele anticipate se degarnisesc după câteva fructificări şi se reînnoiesc permanent prin tăieri aplicate formaţiunilor de semischelet;

PAG - 143 -

- În anii fără rod, prin tăieri se reduce scheletul cu cca. ¼ din lungime, iar semischeletul cu 1/3 – ½, pentru formarea de noi ramuri mijlocii, lungi şi anticipate. - epoca de tăiere: - la începutul primăverii, când plantaţia este afectată de secetă, gerurile din timpul iernii şi îngeţurile târzii de primăvară, - în luna mai, în fenofaza creşterii intensive a lăstarilor (la pomii cu recolte mici); - în timpul fructificării, pentru reîntinerirea ramurilor de semischelet - metoda de tăiere se alege în funcţie de dotare. 6. Evaluarea producţiei de fructe

Evaluarea producţiei de fructe se efectuează în patru perioade: toamna, după căderea frunzelor; primăvara; după căderea fiziologică a fructelor (în luna mai); la începutul intrării în pârgă, se face ultima evaluare, aceasta fiind şi cea mai reală (10%). Totodată se apreciază şi calitatea fructelor, precum şi data recoltării. Producţia medie de fructe pe pom se calculează astfel:

R=

D p N f M f .K 10000

, în care:

R – recolta, t/ha; Dp – densitatea pomilor, buc/ha; Nf – numărul mediu de fructe la un pom, buc; Mf – masa medie a unui fruct, g; K – coeficientul scuturării fructelor (de obicei 0,7-0,8). 7. Recoltarea producţiei de cais

Caisele se recoltează la maturitatea deplină sau cu câteva zile înainte, deoarece după desprinderea de pe ramuri nu mai are loc o îmbunătăţire a calităţii lor.

PAG - 144 -

5.2.2 CIRES/VISIN

Specificaţie tehnică şi tehnologică 1. Zonarea culturii si a soiurilor

Criterii specifice de realizare a.

zonarea culturii

- cireş - Podişul Bârladului, curbura Sucarpaţilor, platforma Sucarpaţilor Getici şi parte de vest a Transilvaniei. O zonă favorabilă poate include de asemenea dealurile vestice, Câmpia Someşului, Depresiunea Caraşului şi Almajului. - vişin - pe colinele judeţelor: Botoşani, Iaşi, Cluj, Bacău, Mureş, Vaslui, Argeş, Vrancea, Vâlcea şi Dolj.

b. sortimentul de soiuri - cireş: un sortiment orientativ pentru microfermele şi fermele de cireş ar putea fi alcătuit din soiurile:

Rivan, Bigarreau Burlat, Bigarreau Moreau, Roşii de Bistriţa, Izverna, Cerna, Iva, Colina, Van, Sam, Stella, Ulster, Boambe de Cotnari, Someşan, Germersdorf, Clasic, Hedelfriger, Bigarreau Donissen, Armonia, Lambert compact, Jubileu 30 şi Severin. - vişin: Nna, Vrâncean, Ilva, Morella neagră târzie, Oblacinska, Timpurii de Cluj, Ţarina, Mari timpurii, Mocăneşti 16, Crişana 2. 2. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiei pomicole

Alegerea terenului:

- plantaţiile pomicole se înfiinţează pe terenuri plane şi pe pante amenajate (pante de 18-2%) şi neamenajate (panta 6-12%,) cu expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică; - plantaţiile intensive şi superintensive cu caracter comercial se amplasează de regulă în bazinele şi centrele pomicole consacrate, pe soluri fertile şi mecanizabile, sau pe soluri subţiri şi ameliorate, cu un conţinut redus în argilă (sub 20%), calciu (sub 8%) şi aluminiu mobil (sub 10 ppm). - în grădinile familiale sunt acceptate mai toate tipurile de sol, cu condiţia ca ele să fie ameliorate prin fertilizări organice; - sunt excluse de la plantare terenurile ecesiv de umede şi fără drenaj, ca şi cele cu nivelul freatic sub 1,5 m.

PAG - 145 -

Pregătirea începe cu defrişarea arboretelui şi a pomilor solitari şi continuă cu nivelarea, desfundatul sau scarificarea terenului, drenarea excesului de umiditate (temporară sau permanentă), corectarea reacţiei chimice a solului, fertilizarea de bază, asigurarea sursei de apă pentru irigare şi stropit etc. Solul nivelat se afânează adânc prin desfundare cu 1-2 luni înainte de plantare (50-60 cm) şi scarificare (70-80 cm). 3. Organizarea şi amenajarea terenului destinat înfiinţarii plantaţiei

Dimensiunea exploataţiilor:

- în societăţile comerciale cu capital preponderent de stat, exploataţiile intensive şi superintensive sunt viabile, când suprafaţa acestora totalizeată 20 ha, respectiv 10 ha; - în regim privat, aceste exploataţii sunt viabile chiar în limita unei suprafeţe de 1 ha.

Parcelarea terenului:

Forma unei parcele este de regulă dreptunghiulară, iar lăţimea reprezintă aproximativ jumătate din lungimea acestuia. - pe terenurile plane, orientarea rândurilor se face pe direcţia nor-sud; - pe terenurile în pantă, de-a lungul curbelor de nivel; - pe versanţii lungi şi uniformi, lăţimea parcelei se orientează pe direcţia curbelor de nivel, iar pe versanţii scurţi, pe linia pantei. Pentru delimitarea parcelelor se folosesc drumuri principale (5-6 m lăţime), secundare (3-4 m), poteci (2 m) şi o zonă de întoarcere a agregatelor în capetele rândurilor ( 3-4 m în livezile clasice şi 5-6 m în livezile intensive şi superintensive). 4. Înfiinţarea plantaţiilor pomicole

Portaltoii: Cireş: în ţara noastră, soiurile de cireş se altoiesc în proporţie de 80% pe portaltoi generativi şi 20 % pe

portaltoi vegetativi. Dintre portaltoii generativi se folosesc: cireşul sălbatic, cireşul franc şi mahalebul, iar din cei vegetativi IPC ŞI C12. Este posibil să se extindă pentru cultura intensivă a cireşului portaltoii: CAB 6P, CAB 11E, Edabriz, Adara, Camil, Damil, Inmil ş.a. Vişin: pentru livezile de mare densitate, vişinul se înmulţeşte prin altoire şi drajoni. Soiurile de vişin Nana, Vrâncean, Ilva şi Morella neagră târzie se altoiesc pe portaltoii franc de vişin selecţionate din populaţiile locale cu habitusul redus şi pe portaltoii VVI, Meteor şi IPC1.

Stabilirea distanţelor de plantare: - Cireş: 6-7 m între rânduri de pomi şi 4,5 – 5 m între pomi pe rând (pomi viguroşi, forme de coroană

globuloase) sau 5 – 6 m între rândurile de pomi şi 4 – 4,5 m între pomi pe rând. În livezile comerciale, pomii se plantează în sistem semiintensiv – 300-500 pomi/ha şi intensiv – 500-1250 pomi/ha. Soiurile de cireş pot fi

PAG - 146 -

plantate şi în densităţi mari – 3333 pomi/ha, cu condiţia ca ele să fie tratate cu paclobutrazol (o substanţă retardantă). Pentru prelungirea duratei de viaţă a cireşului trebuie evitate solurile grele şi cu exces temporar de umiditate. - Vişin: de la 5 – 6 m între rânduri şi 3,5 – 4,5 m pe rând la soiurile viguroase şi care se recoltează mecanizat şi 4 – 4,5 m între rânduri şi 2 – 2,5 m între pomi pe rând la soiurile de vigoare mică. Aceasta înseamnă densităţi de plantare pentru prima grupă cuprinse între 370 şi 570 pomi/ha şi 888 - 1250 pomi/ha pentru grupa a doua.

Pichetarea terenului:

- pichetatul în pătrat – distanţele dintre rânduri sunt egale cu cele dintre pomi pe rând (se foloseşte pentru înfiinţarea plantaţiilor clasice şi pe terenurile plane); - pichetatul în dreptunghi, cu distanţele mai mari între rânduri şi mai mici între pomi pe rând ( pe terenurile plane şi cu pantă uşoară, până la 6%, pentru toate tipurile de livezi). Acest sistem asigură condiţii optime de deplasare a agregatelor pentru lucrarea solului numai pe intervalele dintre rândurile de pomi. - pichetatul în triunghi oferă pomilor condiţii mai bune de interceptare a luminii directe şi de distribuţie a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie. Tehnica pichetatulu: după stabilirea suprafeţei de plantare se execută în ordine următoarele lucrări: încadrarea terenului, parcelarea şi pichetatul propriu-zis. Pentru folosirea raţională a terenului şi respectarea distanţelor de plantare se are în vedere, încă de la parcelarea terenului, ca lungimea şi lăţimea parcelei să fie un multiplu al distanţei dintre rânduri şi pomi pe rând. Exemplu: - lungimea parcelei 189 m, lăţimea 94 m, distanţele de plantare sunt de 5x4 m. - din calcul rezultă că în parcelă sunt cuprinse 37 rânduri (189:5=37) a câte 23 pomi fiecare (94:4=23) şi un rest de 4 m lungime şi 0,5 m lăţime. În acest caz, distanţele de plantare dintre rânduri se majorează cu 0,108 m (4:37=0,108) iar cele dintre pomi cu 0,02 m (0,5:23=0,02 m).

Stabilirea polenizatorilor:

La plantarea soiurilor de cireş şi vişin, trebuie ţinut cont de faptul că majoritatea soiurilor (îndeosebi la cireş), sunt atât autosterile dar şi intersterile (nu se fecundează în urma polenizării între ele). De aceea, în astfel de cazuri într-o parcelă trebuie plantate cel puţin 3 soiuri. Au fost create şi soiuri autocompatibile (autofertile) dar numărul lor este încă mic şi de regulă sunt patentate.

Alegerea materialului săditor pentru plantare:

- la vişin şi cireş, prima recoltă se poate obţine în anii 2-3 de livadă, dacă vigoarea pomilor la plantare este mică, iar mugurii axilari de pe tulpină sunt sănătoşi şi în număr cât mai mare. Verigile altoi (pomii de 1 an) trebuie să aibă o lungime de 120 cm la cireş şi 100 cm la vişin. Pomii în vârstă de 2 ani trebuie să prezinte

PAG - 147 -

minimum 5 ramuri în coroană, cu lungimea de 60-80 cm şi grosimea trunchiului, sub prima ramură a coroanei, de cel puţin 15 mm. La pomii care provin din parcela de fortificare, este necesar ca rădăcinile principale să fie viguroase, intacte şi cu o lungime mai amre de 40-50 cm.

Plantarea pomilor: Epoca de plantare: toamna, în perioada 15 octombrie – 20 niembrie, în tot timpul iernii sau uneori

primăvara devreme când solul s-a zvântat.

Săpatul gropilor:

- pe terenurile nedesfundate, gropile se sapă manual şi au dimensiunile 1,25/1,25/1 m- pe terenurile grele şi 1/1/0,8 m – pe terenurile mijlocii şi uşoare; - pe terenurile desfundate, dimensiunile gropilor săpate mecanizat sunt de 0,6/0,6/0,4 m.

Repichetatul:

- în plantaţiile clasice şi de aliniament, după săpatul gropilor, înainte de plantat se face repichetatul terenului, folosind scândura de repichetat; - în plantaţiile intensive şi superintensive, repichetatul se face cu ajutorul cablului de sârmă, folosit la pichetare.

Tehnica de plantare:

- plantarea se execută de echipe de lucru formate din 2-3 muncitori instruiţi care cunosc schema de plantare, modul de grupare a soiurilor în parcelă, soirile, portaltoii şi tehnica de lucru; - materialul de plantat trebuie să aibă rădăcinile sănătoase, turgescente şi culoarea specifică portaltoilui; - fasonarea constă în îndepărtarea – prin tăieri – rădăcinilor rupte şi traumatizate, a celor uscate, necrozate şi scutarea celor sănătoase în funcţie de grosimea şi dimensiunile gropii; - mocirlirea constă în introducerea materialului săditor fasonat într-o (mocirlă compusă din: balegă proaspătă de bovine, pământ şi apă) în aşa fel încât fiecare ramificaţie să fie acoperită cu o peliculă fină din această compoziţie.

Adâncimea de plantare:

- pe terenurile plane – cu coletul mai sus cu 3-4 cm – la pomii altoiţi pe portaltoi franc şi la 4-5 cm sub nivelul solului – la portaltoii vegetativi; - pe terenurile în pantă – adâncimea de plantare este mai mare în treimea superioară, normală în treimea mijlocie şi mai mică la baza pantei; - pe terenurile cu eces temporar de umiditate, pomii se plantează în biloane sau brazde înălţate cu 30-40 cm, late de 1,5-2 m.

PAG - 148 -

Plantarea propriu-zisă constă în umplerea parţială a gropilor cu pământ din arătură şi confecţionarea unui muşuroi dintr-un amestec omogen din mraniţă şi pământ, înalt de 15-20 cm, se aşează pomul la adâncimea de plantare, se umple groapa cu pământ reavăn, se tasează pământul de la marginea gropii către centru, după care se toarnă 1-3 găleţi cu apă după cerinţe. Când apa s-a infiltrat şi solul s-a zvântat, din pământul rămas se confecţionează un muşuroi înalt de 30-40 cm, care acoperă groapa în întregime (la palntările de toamnă). La plantările de primăvară se face o copcă în jurul pomului, se udă puternic şi după zvântarea solului, se mulceşte cu paie, frunze sau rumeguş. Creşterea şi rodirea: - la cireş - intensitatea creşterii cireşului este mai lentă în primii 4-5 ani de la plantare şi mai activă în

următorii ani până la obţinerea primelor recolte economice. Cireşul formează în timpul creşterii un ax puternic, pe care sunt dispuse etajat primele ramuri ale coroanei care ramifică (slab) şi formează din loc în loc grupuri de ramuri. - la vişin: - după vigoarea de creştere şi habitus, soiurile de vişin se pot grupa în: soiuri arborescente (5-6 m) şi soiuri arbustoide (2-3 m). Vişinul începe să fructifice din anul 2 de la plantare.

Tipul de fructificare:

- soiuri de tip spur, care fructifică numai pe buchete de mai; - soiuri de tip standard, care rodesc pe: ramuri mijlocii, ramuri lungi, ramuri plete şi buchete de mai.

Ramurile de rod: - la cireş - primele ramuri de rod îşi fac apariţia în coroanele pomilor în anii II-V de la plantare, în

funcţie de precocitatea soiurilor. Ramurile de rod la cireş se formează din muguri axilari sau terminali, vegetativi. Ramurile cu funcţie de rodire sunt: buchetul de mai, ramura mijlocie, ramura lungă şi ramura pleată. La pomii tineri, buchetele de mai se formează din pinteni, iar la pomii maturi, buchetele se transformă în pinteni (la pomii epuizaţi de rod). - la vişin: - soiurile de vişin fructifică pe ramuri plete, buchete de mai, ramuri mijlocii şi ramuri bifuncţionale. Formele de coroană folosite sunt: vasul ameliorat, palmeta cu braţe oblice, piramida modificată, coroana Sanger, tufa vas şi cordonul vertical la pomii trataţi cu paclobutrazol. La plantare se folosesc pomi sub formă de vargă, cu muguri axilari nevătămaţi sau căzuţi. Pentru vişin a cărui coroană poate a mai puţină lumină decât cireşul, o formă de coroană aproape omniprezentă în plantaţii este tufa vas. Tăierile de fructificare trebuie să respecte următoarele principii: • Ramurile buchet nu se taie, intervenindu-se după un număr de ani prin tăieri de regenerare a lor;

PAG - 149 -

• • •

•

5. Întreţinerea şi lucrările solului în plantaţiile pomicole

Ramurile mijlocii apar din muguri vegetativi cu poziţie terminală, de pe ramurile de schelet şi semischelet şi nu se scurtează, doar se răresc; Ramurile lungi sunt folosite la formarea scheletului pomului; la unele soiuri, pentru a se obţine ramificarea, se scurtează la 70 – 80 cm; Ramurile plete, specifice anumitor soiuri (mai ales la vişin), trebuie scurtate în zonele în care apar ramificaţii laterale sau care au ramuri buchet cu mugur vegetativ în vârf, scurtarea în acest caz făcându-se la o ramură buchet situată cât mai aproape de baza ramurei plete. Ramurile plete care nu au deloc ramificaţii laterale cu muguri vegetativi este bine să se elimine de la baza lor pentru a nu îndesi inutil coroana. O atenţie deosebită în cazul cireşului, mare iubitor de lumină, trebuie acordată tăierilor în verde, după recoltarea fructelor pentru ca lumina să pătrundă bine în coroană în scopul formării unor muguri fructiferi viguroşi.

Fertilizarea:

Cunoaşterea stării de aprovizionare a solului în elemente nutritive, constituie un aspect decizional important în strategia de fertilizare. Diagnozele foliare arată la rândul lor dacă fertilizarea s-a făcut corect. Conţinutul în elemente nutritive al frunzelor la o aprovizionare normală se situează între următoarele limite: Macroelemente N P K Ca Mg Microelementul

Cireş (S.U.%) 1,7 – 3,5 0,16 – 0,4 1,0 – 3,0 0,7 – 3,0 0,4 – 1,0 Cireş (ppm)

Vişin (S.U.%) 2,35 – 3,27 0,23 – 0,38 0,97 – 1,92 1,62 – 2,60 0,49 – 0,74 Vişin (ppm)

PAG - 150 -

Fe Mn Zn Cu B

20 – 250 20 – 300 15 – 75 5 – 25 20 - 60

119 – 203 44 – 60 15 – 70 8 – 28 38 - 54

Lucrările solului

Toate plantaţiile de cireş şi vişin moderne sunt înierbate pe interval şi erbicidate pe rând sau lucrate mecanic mai ales în situaţiile în care distanţele între pomi pe rând sunt mari. Solul este menţinut curat pe intervalul dintre rândurile de pomi, prin tocarea repetată a ierbii care rămâne pe loc şi contribuie la îmbogăţirea solului cu materie organică. Lăţimea benzii înierbate poate fi de jumătate din distanţa rândurilor de pomi (dar de regulă nu mai puţin de 2 m) până la 2/3 (ex. 4 m în cazul distanţei de 6 m între rândurile de pomi). Livezile înierbate sunt prevăzute obligatoriu cu sistem de irigare sau fertirigare. Livezile înierbate, aprovizionate ritmic cu apă (fără şocuri hidrice) dau un procent mic de fructe crăpate la cireş. Vişinul nu este sensibil la crăparea fructelor.

Boli:

Boli datorate virusurilor sau micoplasmelor: Pătarea inelară, Prunus Ringspot, Annulus cerasi; Răsucirea frunzelor, Cherry leaf roll; Îngălbenirea vişinului, Sour Cherry Yellows; Nanismul cireşului, Little cherry. Bolile cele mai frecvente şi periculoase sunt: Antracnoza cireşului, produsă de ciuperca Blumeriella japii (Rehm) Arx, sin. Coccomyces hiemalis (Higg); Monilioza sau putregaiul fructelor, produsă de ciupercile Monilinia laxa şi Monilinia fructigena (Aderh. Et Ruhl) Honey; Cancerul bacterian, produs de Agrobacterium radiobacter p.v. tumefaciens (pe soluri umede şi reci). Dăunători: Musca (viermele) cireşelor, Rhagoletis cerasi L., Păduchele negru al cireşului, Myzus cerasi F. sin Aphis cerasi F. (periculos pentru procesul de fotosinteză şi în consecinţă pentru diferenţierea mugurilor de rod). Tratamentele fitosanitare într-o pomicultură modernă sunt dirijate de laboratoarele fitosanitare teritoriale, care recomandă şi produsele fitofarmaceutice în uz. Pe teritoriul României este interzisă utilizarea substanţelor ce fac parte din grupa I-a şi a II-a de toxicitate.

PAG - 151 -

6. Evaluarea producţiei de fructe

Producţia medie de fructe pe pom se calculează astfel:

R=

D p N f M f .K 10000

, în care:

R – recolta, t/ha; Dp – densitatea pomilor, buc/ha; Nf – numărul mediu de fructe la un pom, buc; Mf – masa medie a unui fruct, g; K – coeficientul scuturării fructelor (de obicei 0,7-0,8). 7. Recoltarea producţiei pomicole

Cireşele şi vişinile se recoltează la maturitatea deplină sau cu câteva zile înainte, deoarece după desprinderea lor de pe ramuri nu mai are loc o îmbunătăţire a calităţii lor. Pentru consum în stare proaspătă se culeg cu peduncul iar pentru prelucrare se culeg fără peduncul. Sortarea se face în timpul culesului în lădiţe de 8-10 kg.

PAG - 152 -

5.2.3 PIERSIC

Specificaţie tehnică şi tehnologică 1. Zonarea culturii si a soiurilor

Criterii specifice de realizare a. zonarea culturii

- Câmpia Română şi Dobrogea, în podgoriile din Muntenia şi Oltenia, în zona de câmpie şi colinele dealurilor din vest, precum şi în centrul şi nord-vestul Transilvaniei.

b. amplasarea şi zonarea soiurilor

Aproape în toate zonele pomicole din ţară, cu altitudini sub 400-500 m, se pot cultiva soiuri cu perioada de maturare a fructelor mijlocie. Pomii de piersic provin din soiuri de piersic ce pot fi altoite în pepinieră pe portaltoi de piersic, migdal, corcoduş (nu şi soiurile de nectarin) sau chiar hibrizi interspecifici. Cu toate că rădăcinile de migdal ă seceta, producţii mari în zonele secetoase nu se obţin decât prin irigare, altfel pomii se debilitează rapid. Datorită gamei de portaltoi pe care pot fi altoite soiurile de piersic, totuşi, intervalul optim al pH-ului pentru plantaţiile de piersic se situează între 6,5 – 8,4%. Solurile cu pH-ul cât mai apropiat de neutru (pH = 7) sunt cele mai propice reuşitei culturii. Piersicul este un mare iubitor de lumină, fapt ce trebuie avut în vedere atât la alegerea expoziţiei terenului (S, SV şi SE) cât şi la alegerea formelor de coroană şi a distanţelor de plantare, în funcţie de vigoarea combinaţiei soi / portaltoi.

Sortimentul de soiuri: Piersici: Madeline Pouyet, Springold, Springtime, Cardinal, Jerseyland, Redhaven, Southland,

Halehaven, Elberta şi Flacăra; Nectarine: Crimson Gold, Nectared 4, Fantasia şi Romamer. Pavii: Fortuna, Vivian, Babygold 6, Babygold 8 s.a. 2. Pregătirea terenului pentru

Alegerea terenului:

- plantaţiile pomicole se înfiinţează pe terenuri plane şi pe pante amenajate (pante de 18-2%) şi

PAG - 153 -

înfiinţarea plantaţiei pomicole

3. Organizarea şi amenajarea terenului destinat înfiinţarii plantaţiei

neamenajate (panta 6-12%,) cu expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică; - plantaţiile intensive şi superintensive cu caracter comercial se amplasează de regulă în bazinele şi centrele pomicole consacrate, pe soluri fertile şi mecanizabile, sau pe soluri subţiri şi ameliorate, cu un conţinut redus în argilă (sub 20%), calciu (sub 8%) şi aluminiu mobil (sub 10 ppm). - în grădinile familiale sunt acceptate mai toate tipurile de sol, cu condiţia ca ele să fie ameliorate prin fertilizări organice; - sunt excluse de la plantare terenurile ecesiv de umede şi fără drenaj, ca şi cele cu nivelul freatic sub 1,5 m. Pregătirea începe cu defrişarea arboretelui şi a pomilor solitari şi continuă cu nivelarea, desfundatul sau scarificarea terenului, drenarea excesului de umiditate (temporară sau permanentă), corectarea reacţiei chimice a solului, fertilizarea de bază, asigurarea sursei de apă pentru irigare şi stropit etc. Solul nivelat se afânează adânc prin desfundare cu 1-2 luni înainte de plantare (50-60 cm) şi scarificare (70-80 cm).

Dimensiunea exploataţiilor:

- în societăţile comerciale cu capital preponderent de stat, exploataţiile intensive şi superintensive sunt viabile, când suprafaţa acestora totalizeată 20 ha, respectiv 10 ha; - în regim privat, aceste exploataţii sunt viabile chiar în limita unei suprafeţe de 1 ha.

Parcelarea terenului:

Forma unei parcele este de regulă dreptunghiulară, iar lăţimea reprezintă aproximativ jumătate din lungimea acestuia. - pe terenurile plane, orientarea rândurilor se face pe direcţia nor-sud; - pe terenurile în pantă, de-a lungul curbelor de nivel; - pe versanţii lungi şi uniformi, lăţimea parcelei se orientează pe direcţia curbelor de nivel, iar pe versanţii scurţi, pe linia pantei. Pentru delimitarea parcelelor se folosesc drumuri principale (5-6 m lăţime), secundare (3-4 m), poteci (2 m) şi o zonă de întoarcere a agregatelor în capetele rândurilor ( 3-4 m în livezile clasice şi 5-6 m în livezile intensive şi superintensive).

PAG - 154 -

4. Înfiinţarea plantaţiilor pomicole

Portaltoii piersicului: piersic, migdal amar şi corcoduş. Stabilirea distanţelor de plantare:

- la latitudinea de 450 (Bucureşti), distanţa dintre rânduri va fi mai mare, iar sub 450 (Constanţa), mai mică, datorită gradului de înclinare a razelor solare. - distanţele de plantare sunt de 6/4 m în livezile clasice în care pomii sunt dirijaţi ca vas ameliorat şi 4/3 în livezile intensive în care pomii sunt conduşi cu coroane aplatizate. În livezile superintensive, pomii sunt plantaţi la distanţa de 3/1 m şi dirijaţi sub formă de cordon vertical. Piersicul pitic se plantează la 3/1 m şi se conduce sub formă de tufă-vas.

Pichetarea terenului:

- pichetatul în pătrat – distanţele dintre rânduri sunt egale cu cele dintre pomi pe rând (se foloseşte pentru înfiinţarea plantaţiilor clasice şi pe terenurile plane); - pichetatul în dreptunghi, cu distanţele mai mari între rânduri şi mai mici între pomi pe rând ( pe terenurile plane şi cu pantă uşoară, până la 6%, pentru toate tipurile de livezi). Acest sistem asigură condiţii optime de deplasare a agregatelor pentru lucrarea solului numai pe intervalele dintre rândurile de pomi. - pichetatul în triunghi oferă pomilor condiţii mai bune de interceptare a luminii directe şi de distribuţie a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie. Tehnica pichetatulu: după stabilirea suprafeţei de plantare se execută în ordine următoarele lucrări: încadrarea terenului, parcelarea şi pichetatul propriu-zis. Pentru folosirea raţională a terenului şi respectarea distanţelor de plantare se are în vedere, încă de la parcelarea terenului, ca lungimea şi lăţimea parcelei să fie un multiplu al distanţei dintre rânduri şi pomi pe rând. Exemplu: - lungimea parcelei 189 m, lăţimea 94 m, distanţele de plantare sunt de 5x4 m. - din calcul rezultă că în parcelă sunt cuprinse 37 rânduri (189:5=37) a câte 23 pomi fiecare (94:4=23) şi un rest de 4 m lungime şi 0,5 m lăţime. În acest caz, distanţele de plantare dintre rânduri se majorează cu 0,108 m (4:37=0,108) iar cele dintre pomi cu 0,02 m (0,5:23=0,02 m). Soiurile de piersic sunt autocompatibile, putându-se planta un singur soi într-o parcelă deoarece nu este nevoie de polenizator.

Alegerea materialului săditor pentru plantare:

- în livezile intensive de piersic, cu densităţi de 400-500 pomi la ha, se plantează pomii obţinuţi în câmpul II al pepinierei (în vârstă de 1 an); - la densităţi mai mari (1250-3333 pomi/ha), sunt mai utili pentru formarea coroanei, pomii de vigoare mică.

PAG - 155 -

Plantarea pomilor: Epoca de plantare: toamna, în perioada 15 octombrie – 20 niembrie, în tot timpul iernii sau uneori

primăvara devreme când solul s-a zvântat.

Săpatul gropilor:

- pe terenurile nedesfundate, gropile se sapă manual şi au dimensiunile 1,25/1,25/1 m- pe terenurile grele şi 1/1/0,8 m – pe terenurile mijlocii şi uşoare; - pe terenurile desfundate, dimensiunile gropilor săpate mecanizat sunt de 0,6/0,6/0,4 m.

Repichetatul:

- în plantaţiile clasice şi de aliniament, după săpatul gropilor, înainte de plantat se face repichetatul terenului, folosind scândura de repichetat; - în plantaţiile intensive şi superintensive, repichetatul se face cu ajutorul cablului de sârmă, folosit la pichetare.

Tehnica de plantare:

- plantarea se execută de echipe de lucru formate din 2-3 muncitori instruiţi care cunosc schema de plantare, modul de grupare a soiurilor în parcelă, soirile, portaltoii şi tehnica de lucru; - materialul de plantat trebuie să aibă rădăcinile sănătoase, turgescente şi culoarea specifică portaltoilui; - fasonarea constă în îndepărtarea – prin tăieri – rădăcinilor rupte şi traumatizate, a celor uscate, necrozate şi scutarea celor sănătoase în funcţie de grosimea şi dimensiunile gropii; - mocirlirea constă în introducerea materialului săditor fasonat într-o (mocirlă compusă din: balegă proaspătă de bovine, pământ şi apă) în aşa fel încât fiecare ramificaţie să fie acoperită cu o peliculă fină din această compoziţie.

Adâncimea de plantare:

- pe terenurile plane – cu coletul mai sus cu 3-4 cm – la pomii altoiţi pe portaltoi franc şi la 4-5 cm sub nivelul solului – la portaltoii vegetativi; - pe terenurile în pantă – adâncimea de plantare este mai mare în treimea superioară, normală în treimea mijlocie şi mai mică la baza pantei; - pe terenurile cu eces temporar de umiditate, pomii se plantează în biloane sau brazde înălţate cu 30-40 cm, late de 1,5-2 m. Plantarea propriu-zisă constă în umplerea parţială a gropilor cu pământ din arătură şi confecţionarea unui muşuroi dintr-un amestec omogen din mraniţă şi pământ, înalt de 15-20 cm, se aşează pomul la adâncimea de plantare, se umple groapa cu pământ reavăn, se tasează pământul de la marginea gropii către centru, după

PAG - 156 -

care se toarnă 1-3 găleţi cu apă după cerinţe. Când apa s-a infiltrat şi solul s-a zvântat, din pământul rămas se confecţionează un muşuroi înalt de 30-40 cm, care acoperă groapa în ăntregime (la palntările de toamnă). La plantările de primăvară se face o copcă în jurul pomului, se udă puternic şi după zvântarea solului, se mulceşte cu paie, frunze sau rumeguş.

5. Întreţinerea şi lucrările solului în plantaţiile pomicole

a. sistemul de întreţinere şi lucrare a solului: În toate plantaţiile moderne, asigurate cu posibilităţi de irigare sau fertilizare este omniprezentă înierbarea intervalelor dintre rânduri, deoarece sistemul radicular al pomului este capabil să asigure recolte mari în sistemul înierbat (de multe ori calitativ superioare) alături de protejarea mai bună a structurii solului, dacă se asigură hrana şi apa la nivelul necesar. Tocarea ierbii de 3-4 ori în cursul perioadei de vegetaţie asigură cantităţi importante de materie organică pentru sol care cumulate în timp au acelaşi efect cu introducerea în livadă la un interval de 3-4 ani a unei cantităţi de 40-60 t de gunoi de grajd. Aplicarea erbicidelor în mod corespunzător elimină eficient buruienile de pe rândurile de pomi, iar utilizarea în dozele recomandate a unor erbicide care se autodegradează după realizarea efectului asupra buruienilor, contribuie la protejarea mediului. b. fertilizarea: - la o producţie de 15 t/ha, piersicul extrage din sol cca. 147 kg/ha substanţă activă N, 31 kg/ha P2O5 şi 121 kg/ha K2O. Analizele foliare în plantaţiile de piersic, pot arăta o hrănire corectă a pomilor dacă, conţinutul frunzelor în următoarele macro şi microelemente se situează între limitele de mai jos (substanţă uscată). Macroelemente N P K Mg

Conţinut normal (S.U.%) 3,0 – 4,0 0,12 – 2,40 1,426 – 2,91 0,44 – 1,3

Carenţă sau conţinut scăzut (S.U.%) < 2,6 (carenţă) < 0,12 (carenţă) < 1,08 (carenţă) < 0,77 (carenţă)

PAG - 157 -

Fe

60 – 40 ppm (S.U)

< 60 ppm (conţinut scăzut)

Mn

20 – 140 ppm

< 20 ppm (conţinut scăzut)

Zn B Cu

15 – 140 ppm 17 – 100 ppm 7 – 16 ppm

< 4 ppm (carenţă) < 11 ppm (carenţă) < 4 ppm (conţinut scăzut)

c. combaterea bolilor şi dăunătorilor Boli: Băşicarea frunzelor de piersic (produsă de ciuperca Taphrina deformans), Făinarea piersicului

(produsă de ciuperca Sphaerotheca pannos). Dăunători: Molia vărgată a piersicului (Anarsia lineatella Zell.); Păduchele verde al piersicului (Myzodes persicae Sulz). Piersicul este una dintre speciile pomicole din ţara noastră cu cele mai puţine boli şi dăunători periculoşi. Combaterea cea mai eficientă se realizează pe baza informaţiilor furnizate de serviciile de protecţia plantelor, existente în fiecare ţară cu pomicultură avansată, deoarece atât formulările de noi produse comerciale sunt într-o continuă schimbare, cât şi produsele ce se scot din uz. Produsele din grupa I şi a II-a de toxicitate sunt excluse de la utilizare pe teritoriul României. d. creşterea şi rodirea: piersicul intră pe rod în anii 3-4 de la plantare. Ramurile de rod: buchetul de mai (2-3 cm, pe care se află 4-5 muguri floriferi), ramura salbă (2-4 mm grosime cu lungimea de 12-15 cm, care prezintă în vârf un mugure vegetativ iar lateral muguri floriferi), ramura mixtă (20-60 cm lungime, cu muguri axilari dispuşi solitar – primii 2-3 de la bază şi vârf - sau în grupuri de câte 3 pe restul ramurii), ramura lungă (50-150 cm, pe care mugurii sunt dispuşi solitar sau în grupuri de câte 3).

e. tăierile de producţie:

• Cele mai valoroase ramuri de rod sunt ramurile mixte, care se răresc la 20-30 cm una de alta şi se scurtează numai dacă sunt mai lungi de cca. 60 cm la pomii tineri şi de 30-40 cm la pomii în plină rodire; • Odată cu rărirea ramurilor mixte cele ce trebuie eliminate se taie în cepi scurţi (1-3 muguri) pentru a da ramuri tinere de înlocuire; • Ramurile lungi, aflate de obicei în partea superioară a coroanei se elimină, reţinându-se doar câteva cu poziţie oblică spre exteriorul coroanei. Dacă pe ele se află şi lăstari anticipaţi se reţin câte 1-2 pe fiecare ramură lungă, după care deasupra lor aceasta se scurtează prin tăiere.;

PAG - 158 -

cazul în care nu sunt suficiente celelalte formaţiuni de rod; • Datorită autofertilităţii foarte ridicate a soiurilor de piersic, pentru a menţine un echilibru între creştere şi fructificare, la piersic în perioada de rodire se suprimă 2/3 sau chiar mai mult din numărul total de ramuri fructifere existente în coroană, ulterior apelându-se şi la rărirea fructelor; pe o singură ramură mixtă se pot obţine uşor cel puţin 0,5 kg fructe (2-3 piersici la soiurile cu fruct mare); • Cu cât coroana este mai redusă (forme pentru densităţi mari) cu atât numărul de ramuri mixte reţinute după tăiere va fi mai mic. Astfel, în plină producţie a pomului, vasul ameliorat nu va avea mai mult de 140 – 180 ramuri mixte după tăiere, palmeta cu braţe oblice nu mai mult de 100 – 150, iar palmeta simplă (cu 2 braţe şi ax) nu mai mult de 70 – 90. La astfel de încărcături cu ramuri mixte, în condiţii de fertilizare corectă şi asigurarea necesarului de apă se obţin uşor producţii de peste 20 t/ha. 6. Evaluarea producţiei de fructe

Evaluarea producţiei de fructe se efectuează în patru perioade: - toamna, după căderea frunzelor se apreciază încărcătura cu muguri de rod. Dacă raportul între numărul mugurilor floriferi şi cei vegetativi este de 1/3, se estimează o producţie promiţătoare; - primăvara – o înflorire bogată este un indiciu al unei producţii relevante; - după căderea fiziologică a fructelor (în luna iunie ); - la începutul intrării în pârgă, se face ultima evaluare, aceasta fiind şi cea mai reală (10%). Totodată se apreciază şi calitatea fructelor, precum şi data recoltării. Producţia medie de fructe pe pom se calculează astfel:

R=

D p N f M f .K 10000

, în care:

R – recolta, t/ha; Dp – densitatea pomilor, buc/ha; Nf – numărul mediu de fructe la un pom, buc; Mf – masa medie a unui fruct, g; K – coeficientul scuturării fructelor (de obicei 0,7-0,8). 7. Recoltarea producţiei pomicole

Piersicile se recoltează în faza de pârgă, când pulpa este suficient de fermă. Gradul de maturitate se poate determina şi sensoric: forma, mărimea, coloraţia pulpei şi a pieliţei, dezvolzarea seminţelor, consistenţa fructelor, gustul lor, desprinderea de pe ramurile de rod. Piersicile se culeg cu peduncul şi se sortează după recoltare.

PAG - 159 -

5.1.4 PRUN

Specificaţie tehnică şi tehnologică 1. Zonarea culturii si a soiurilor

2. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiei pomicole

Criterii specifice de realizare Pentru obţinerea unor rezultate economice favorabile, soiurile de prun trebuie să fie amplasate mai ales în localităţile consacrate, din regiunile întâi şi a doua pomicolă. - pe dealurile înalte şi mijlocii se recomandă soiurile: Gras românesc şi Gras ameliorat; pe dealurile sucarpatice – soiurile: Piteştean, Albatros, Stanley, Vinete de Italia; iar pe coline şi la câmpie – soiurile: Anna Spath, Renclod Althan, Silvia, Carpatin, Centenar şi Stanley. - în sud şi sud-vestul ţării, rezultate bune se obţin cu soiurile: Timpurie Rivers, Ialomiţa, Pescăruş, Diana şi Agen. - pentru mica gospodărie: Timpurie Rivers, Carpatin, Tuleu timpuriu, Minerva, Agen, Renclod Althan, Pescăruţ, Tuleu gras, Dâmboviţa, Gras ameliorat, Vinete româneşti, Gras românesc şi Anna Spath. - pentru livezlile comerciale sunt mai căutate soiurile cu fructul mare, precum: Diana, Silvia, Vâlcean, Centenar, Stanley, Record şi Vinete de Italia. Portaltoii prunului: corcoduşul (portaltoiul principal al prunului) şi prunul franc (P.F.Roşior văratic, P.F. Renclod verde, P.F. Voineşti B şi P.F. Oteşani 8).

Alegerea terenului:

- plantaţiile pomicole se înfiinţează pe terenuri plane şi pe pante amenajate (pante de 18-2%) şi neamenajate (panta 6-12%,) cu expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică; - plantaţiile intensive şi superintensive cu caracter comercial se amplasează de regulă în bazinele şi centrele pomicole consacrate, pe soluri fertile şi mecanizabile, sau pe soluri subţiri şi ameliorate, cu un conţinut redus în argilă (sub 20%), calciu (sub 8%) şi aluminiu mobil (sub 10 ppm). - în grădinile familiale sunt acceptate mai toate tipurile de sol, cu condiţia ca ele să fie ameliorate prin fertilizări organice; - sunt excluse de la plantare terenurile ecesiv de umede şi fără drenaj, ca şi cele cu nivelul freatic sub

PAG - 160 -

1,5 m.

Pregătirea începe cu defrişarea arboretelui şi a pomilor solitari şi continuă cu nivelarea, desfundatul sau scarificarea terenului, drenarea excesului de umiditate (temporară sau permanentă),

corectarea reacţiei chimice a solului, fertilizarea de bază, asigurarea sursei de apă pentru irigare şi stropit etc. Solul nivelat se afânează adânc prin desfundare cu 1-2 luni înainte de plantare (50-60 cm) şi scarificare (70-80 cm).

3. Organizarea şi amenajarea terenului destinat înfiinţarii plantaţiei

4. Înfiinţarea plantaţiilor de prun

Dimensiunea exploataţiilor:

- în societăţile comerciale cu capital preponderent de stat, exploataţiile intensive şi superintensive sunt viabile, când suprafaţa acestora totalizeată 20 ha, respectiv 10 ha; - în regim privat, aceste exploataţii sunt viabile chiar în limita unei suprafeţe de 1 ha.

Parcelarea terenului:

Forma unei parcele este de regulă dreptunghiulară, iar lăţimea reprezintă aproximativ jumătate din lungimea acestuia. - pe terenurile plane, orientarea rândurilor se face pe direcţia nord-sud; - pe terenurile în pantă, de-a lungul curbelor de nivel; - pe versanţii lungi şi uniformi, lăţimea parcelei se orientează pe direcţia curbelor de nivel, iar pe versanţii scurţi, pe linia pantei. Pentru delimitarea parcelelor se folosesc drumuri principale (5-6 m lăţime), secundare (3-4 m), poteci (2 m) şi o zonă de întoarcere a agregatelor în capetele rândurilor ( 3-4 m în livezile clasice şi 5-6 m în livezile intensive şi superintensive).

Stabilirea distanţelor de plantare:

- prunul se plantează pe terenuri plane şi terenuri amenajate în terase şi în parcele prevăzute cu alei de trafic tehnologic. - în livezile clasice prunul se plantează la distanţa de 5,5-6,0/4,5-5,0 m, în livezile intensive la 5,0/3,5-4,0 m, iar la superintensive la 3,0 – 3,5/2m. - densităţile de plantare 500 (5 x 4 m) şi 666 (5 x 3 m) pomi/ha. Pentru livezile ale căror fructe sunt destinate industrializării, unde recoltatul se face mecanizat, se folosesc portaltoi viguroşi ce dau pomi mari, situaţi la distanţe de plantare mai mari între rânduri (6 – 7 m) care să permită accesul utilajelor.

Pichetarea terenului:

- pichetatul în pătrat – distanţele dintre rânduri sunt egale cu cele dintre pomi pe rând (se foloseşte pentru înfiinţarea plantaţiilor clasice şi pe terenurile plane);

PAG - 161 -

- pichetatul în dreptunghi, cu distanţele mai mari între rânduri şi mai mici între pomi pe rând ( pe terenurile plane şi cu pantă uşoară, până la 6%, pentru toate tipurile de livezi). Acest sistem asigură condiţii optime de deplasare a agregatelor pentru lucrarea solului numai pe intervalele dintre rândurile de pomi. - pichetatul în triunghi oferă pomilor condiţii mai bune de interceptare a luminii directe şi de distribuţie a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie. Tehnica pichetatulu: după stabilirea suprafeţei de plantare se execută în ordine următoarele lucrări: încadrarea terenului, parcelarea şi pichetatul propriu-zis. Pentru folosirea raţională a terenului şi respectarea distanţelor de plantare se are în vedere, încă de la parcelarea terenului, ca lungimea şi lăţimea parcelei să fie un multiplu al distanţei dintre rânduri şi pomi pe rând. Exemplu: - lungimea parcelei 189 m, lăţimea 94 m, distanţele de plantare sunt de 5x4 m. - din calcul rezultă că în parcelă sunt cuprinse 37 rânduri (189:5=37) a câte 23 pomi fiecare (94:4=23) şi un rest de 4 m lungime şi 0,5 m lăţime. În acest caz, distanţele de plantare dintre rânduri se majorează cu 0,108 m (4:37=0,108) iar cele dintre pomi cu 0,02 m (0,5:23=0,02 m).

Stabilirea polenizatorilor

Soiurile de prun se comportă diferit în procesul polenizării şi fecundării. Se recomandă ca în parcelă să se planteze 2-3 soiuri cu înflorire simultană pentru asigurarea polenizării încrucişate.

Alegerea materialului săditor pentru plantare:

- la prun se recomandă ca pomii să fie viguroşi şi cu numeroase ramuri anticipate, formate în zona coroanei.

Plantarea pomilor: Epoca de plantare: toamna, în perioada 15 octombrie – 20 noiembrie, în tot timpul iernii sau uneori

primăvara devreme când solul s-a zvântat.

Săpatul gropilor:

- pe terenurile nedesfundate, gropile se sapă manual şi au dimensiunile 1,25/1,25/1 m- pe terenurile grele şi 1/1/0,8 m – pe terenurile mijlocii şi uşoare; - pe terenurile desfundate, dimensiunile gropilor săpate mecanizat sunt de 0,6/0,6/0,4 m.

Repichetatul:

- în plantaţiile clasice şi de aliniament, după săpatul gropilor, înainte de plantat se face repichetatul terenului, folosind scândura de repichetat; - în plantaţiile intensive şi superintensive, repichetatul se face cu ajutorul cablului de sârmă, folosit la pichetare.

Tehnica de plantare:

PAG - 162 -

- plantarea se execută de echipe de lucru formate din 2-3 muncitori instruiţi care cunosc schema de plantare, modul de grupare a soiurilor în parcelă, soirile, portaltoii şi tehnica de lucru; - materialul de plantat trebuie să aibă rădăcinile sănătoase, turgescente şi culoarea specifică portaltoilui; - fasonarea constă în îndepărtarea – prin tăieri – rădăcinilor rupte şi traumatizate, a celor uscate, necrozate şi scutarea celor sănătoase în funcţie de grosimea şi dimensiunile gropii; - mocirlirea constă în introducerea materialului săditor fasonat într-o (mocirlă compusă din: balegă proaspătă de bovine, pământ şi apă) în aşa fel încât fiecare ramificaţie să fie acoperită cu o peliculă fină din această compoziţie.

Adâncimea de plantare:

- pe terenurile plane – cu coletul mai sus cu 3-4 cm – la pomii altoiţi pe portaltoi franc şi la 4-5 cm sub nivelul solului – la portaltoii vegetativi; - pe terenurile în pantă – adâncimea de plantare este mai mare în treimea superioară, normală în treimea mijlocie şi mai mică la baza pantei; - pe terenurile cu eces temporar de umiditate, pomii se plantează în biloane sau brazde înălţate cu 3040 cm, late de 1,5-2 m. Plantarea propriu-zisă constă în umplerea parţială a gropilor cu pământ din arătură şi confecţionarea unui muşuroi dintr-un amestec omogen din mraniţă şi pământ, înalt de 15-20 cm, se aşează pomul la adâncimea de plantare, se umple groapa cu pământ reavăn, se tasează pământul de la marginea gropii către centru, după care se toarnă 1-3 găleţi cu apă după cerinţe. Când apa s-a infiltrat şi solul s-a zvântat, din pământul rămas se confecţionează un muşuroi înalt de 30-40 cm, care acoperă groapa în ăntregime (la palntările de toamnă). La plantările de primăvară se face o copcă în jurul pomului, se udă puternic şi după zvântarea solului, se mulceşte cu paie, frunze sau rumeguş.

Alegerea formelor de coroană

Formele de coroană folosite pentru dirijarea soiurilor de prun sunt: vasul ameliorat, palmetele şi fusul subţire.

Creşterea şi rodirea

În primii ani de livadă prunii formează creşteri viguroase, de 0,5-1,5 m lungime, cu unghiuri de inserţie mici. Pomii încep să fructifice când au vârsta de 3-4 ani (Stanley, Agen), 5-6 ani (Tuleu gras, Anna Spath) sau 7-8 ani (Uriaşe).

Formarea şi evoluţia ramurilor de rod

În perioada de tinereţe, prunul fructifică buchete ramificate, ramură mijlocie, ramură lungă şi ramură

PAG - 163 -

anticipată. În pregătire pentru rodire se află pintenul şi spinul.

Tăierile de producţie

- la soiurile cu ramurile de schelet dresate şi fragile, curbate şi subţiri se fac tăieri de reducţie în lemn de 3-4 ani, pentru fortificare şi ramificare; - la soiurile cu ramuri viguroase, garnisite ccu buchete ramificate, tăierile sunt mai uşoare şi constau în scurtarea prelungirilor şarpantelor cu 1/3-1/2 din lungime pentru stimularea ramificării; - la pomii viguroşi, cu creşteri normale, se fac tăieri în fiecare an pentru normarea încărcăturii pomilor cu rod; - la pomii aflaţi în plină rodire, cu creşteri mai reduse şi poziţia şarpantelor arcuită şi orizontală, se fac tăieri în lemn de 4-5 ani, deasupra unei ramuri viguroase; - la pomii netăiaţi ani de-a rândul şarpantele şi subşarpantele se taie în lemn de 5-6 ani, deasupra unei ramificaţii laterale 5. Întreţinerea şi lucrările solului în plantaţiile de prun

Fertilizarea

În perioada de creştere a pomilor, de după plantare şi până la intrarea pe rod pomii absorb din sol mai mult azot (N) care, în condiţiile unei aprovizionări normale cu fosfor (P), potasiu (K) şi calciu (Ca) determină formarea rapidă a scheletului şi formaţiunilor fructifere, asigurând o intrare mai timpurie pe rod, cu efect economic benefic asupra recuperării investiţiei. În perioada de rodire, creşte ponderea utilizării fosforului şi potasiului. Absorbţia substanţelor nutritive prin rădăcini este un proces activ şi selectiv. Cantităţi foarte mici de substanţe minerale pătrund din sol în rădăcini şi prin absorbţie pasivă, pe baza fenomenelor de difuziune şi osmoză. Intensitatea maximă de absorbţie a substanţelor nutritive de către rădăcinile prunului are loc când temperatura solului este între 16-18°C. Pe măsura scăderii temperaturii scade şi absorbţia, oprindu-se practic la temperaturi sub 2°C. Activitatea rădăcinilor se reduce şi la temperaturi ale solului peste optimum de 1618°C. În perioada de vegetaţie, absorbţia substanţelor nutritive din sol începe să se intensifice odată cu începutul creşterii intensive a lăstarilor şi fructelor, menţinându-se un ritm ridicat până la încetarea creşterii. Elementul cel mai solicitat în această perioadă este azotul, intervenind două momente critice: la 10-15 zile după dezmugurit şi în fenofaza încetinirii creşterii lăstarilor când are loc şi începutul diferenţierii mugurilor de rod (aprovizionarea bună cu N determină prelungirea creşterii încetinite, ceea ce favorizează diferenţierea mugurilor).

PAG - 164 -

Fosforul şi potasiul, cu rol mare în sinteza şi depozitarea substanţelor de rezervă îşi menţin ritmul de absorbţie ridicat în a 2-a jumătate a perioadei de vegetaţie, când are loc maturarea lăstarilor şi fructelor. Întreţinerea solului

Plantaţiile moderne de prun, au intervalele dintre rânduri înierbate controlat, deoarece prin sistemele de irigare sau fertirigare se asigură necesarul de apă atât pentru pom cât şi pentru iarbă. În plus, iarba rezultată prin tocare îmbogăţeşte conţinutul livezii în materie organică. O problemă căreia trebuie să i se acorde atenţie în plantaţiile de prun este drajonatul, care în caz că e puternic, iar drajonii nu sunt îndepărtaţi la timp periclitează accesul în livadă.

Boli: Viroze: Vărsatul prunului (Plum pox, Sharka), cea mai gravă dintre viroze (boală de carantină); Piticirea

prunului (Prune dwarf, Nanus pruni);Pătarea inelară necrotică (Prunus ring spot); Declinul prunului (Plum decline); Mozaicul în benzi (Marmor lineopticum); Crăparea scoarţei (Plum Bark Split); Mozaicul linear (Plum Narrow Striped Variegation, Plum Pseudo Pox). Boli ce pot fi controlate prin măsuri de natură curativă, sunt: Pătarea roşietică a frunzelor produsă de ciuperca Polystigma rubrum (Pers)D.C: Ciuruirea frunzelor, produsă de ciuperca Stigmina carpophylla; Hurlupii produsă de ciuperca Taphrina pruni (Fuck) Tul; Monilioza sau putregaiul brun, produsă de ciuperca Monilinia laxa (Aderh et Ruhl.) Honey Dăunători: Viespea neagră a prunelor, Hoplocampa minuta Christ sin. Hoplocampa fluvicorvis Klug. Viespea sâmburilor de prun, Euritoma schreinery; Viermele prunelor, Laspeyresia funebrana Tr. Sin. Grapholita funebrana Tr. Combaterea cea mai eficientă se poate realiza apelând la informaţiile furnizate de serviciile de protecţia plantelor, în care se regăsesc menţionate intervalele de timp cât şi diverse formulări de substanţe fitosanitare, din care aşa cum s-a specificat şi la măr sunt excluse de la utilizare cele din grupa I şi II de toxicitate.

6. Evaluarea producţiei de fructe

Producţia medie de fructe pe pom se calculează astfel:

R=

D p N f M f .K 10000

, în care:

R – recolta, t/ha; Dp – densitatea pomilor, buc/ha; Nf – numărul mediu de fructe la un pom, buc; Mf – masa medie a unui fruct, g; K – coeficientul scuturării fructelor (de obicei 0,7-0,8).

7. Recoltarea producţiei

Prunele se recoltează la maturitatea deplină sau cu câteva zile înainte, deoarece după desprinderea lor nu mai are loc o îmbunătăţire a calităţii lor.

PAG - 165 -

Profilul "Pomi"

5.2

MODUL 15 ha

Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale Activitate/Sistem

Tabel nr. 5.2

ha

%

t/ha

Piersic irigat

7,5

50,0

8,0

Cais neirigat

4,5

30,0

6,0

Cires neirigat

3,0

20,0

7,0

15,0

100,0

x

TOTAL

PAG - 166 -

Profilul "Pomi" Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale INDICATORI

A. VALOAREA PRODUCTIEI A1. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. Din care pentru productia principala I. CHELTUIELI VARIABILE 1.Cheltuieli cu materii prime si materiale - Sämãn si material saditor - Ingrasaminte chimice - Pesticide - Alte materiale 2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Cheltuieli cu irigatii 4. Cheltuieli de aprovizionare 5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6. Asigurari II. CHELTUIELI FIXE - Cheltuieli cu forta de munca permanenta - Cheltuieli generale - Dobanzi la credite - Amortisment E. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. (=) VENIT NET+subventii G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. RATA VENIT NET+subventii (%)

BUGETUL EXPLOATATIEI DE 15 HA ZONA DE CAMPIE IRIGAT/NEIRIGAT

U.M

lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % %

Piersic 7,5 50% 52800,0 52800,0 3000,0 55800,0 48000,0 48000,0 26977,5 10342,5 0,0 2655,0 3517,5 4170,0 12000,0 2295,0 1552,5 0,0 787,5 21022,5 16560,0 1312,5 2625,0 525,0 4800,0 0,0 7800,0 10,0 16,2

CULTURA Cais ha 4,5 30% 22950,0 22950,0 1800,0 24750,0 21807,0 21807,0 13684,5 6160,5 0,0 1647,0 2110,5 2403,0 6219,0 0,0 922,5 0,0 382,5 8122,5 6300,0 571,5 1093,5 157,5 1143,0 0,0 2943,0 5,2 13,5

Tabel nr. 5.2.1

Cires

TOTAL

3,0 20% 19950,0 19950,0 1200,0 21150,0 18281,8 18281,8 11238,1 6056,7 0,0 489,8 3841,9 1725,0 3956,2 0,0 908,5 0,0 316,8 7043,7 5530,6 475,5 932,6 105,0 1668,2 0,0 2868,2 9,1 15,7

15,0 100% 95700,0 95700,0 6000,0 101700,0 88088,8 88088,8 51900,1 22559,7 0,0 4791,8 9469,9 8298,0 22175,2 2295,0 3383,5 0,0 1486,8 36188,7 28390,6 2359,5 4651,1 787,5 7611,2 0,0 13611,2 8,6 15,5

PAG - 167 -

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 15 ha irigat/neirigat Profil: Pomi – Tipul exploataţiei Gospodării individuale Tabel nr. 5.2.2

Nc. 1 2 3 4 4.1 4.1.1 4.2 5 6 7

INDICATORI

lei

Valoarea producţiei principale şi secundare 95700 Subvenţii 6000 Produs brut (1+2) 101700 Cheltuieli totale, d.c.: 88089 - cheltuieli variabile 51900 - variabile specifice 26341 - cheltuieli fixe 36189 Profit (3-4) 13611 Rata profitului (5:4x100) (%) 15,5 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 49800 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 17,9 8 VII UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 7593 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 37965 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 2042 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 1361 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 3403 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 78851 15 Credite pentru producţie ** 11280 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 8,9 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 76809 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie

€ = 3,5 lei 27343 1714 29057 25168 14829 7526 10340 3889 15,5 14229 VII 2169 10847 583 389 972 22529 3223 x

Concluzii: ¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 87% fonduri proprii şi 13% credite de producţie. ¾ Modulul evidenţiază o rată a profitului de 15,5% şi asigură în medie un profit de 907,4 lei/ha. ¾ Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 17,9 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mijlociemare (şi după clasă) de clasa a VII-a. ¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a unor componente ale setului de utilaje aferente tractorului din dotare. ¾ Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică medie, cu condiţia obţinerii randamentelor programate.

PAG - 168 -

Profilul “Pomi ” Bugetul exploataţiei de 15 ha Zona de câmpie irigat/neirigat - Variantă proiectată Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tipul exploataţiei: Gospodării individuale Indicatori

Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri

Subvenţii Creşteri sau descreşteri

Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri

Venit impozabil Creşteri sau descreşteri

Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri

Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri

Tabel nr. 5.2.3

Perioade, recoltă, ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆

U.M. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % %

Piersic 7,5 ha 52.800 63.000 +10.200 3.000 1.312,5 -1.687,5 48.000 54.000 +6.000 4.800 9.000 +4.200 7.800 10.312,5 +2.512,5 16,2 19,1 2,9

Cultura Cais 4,5 ha 22.950 26.460 +3.510 1.800 787,5 -1.012,5 21.807 23.490 +1.683 1.143 2.970 +1.827 2.943 3.757,5 +814,5 13,5 16,0 +2,5

Total 15 ha

Cireş 3,0 ha 19.950 24.570 +4.620 1.200 525 -675 18.281,8 21.840 +3.558,2 1.668,2 2.730 +1.061,8 2.868,2 3.255 +386,8 15,7 14,9 -0,8

95.700 114.0,30 +18.330 6.000 2.625 -3.375 88.088,8 99.330 +11.241,2 7.611,2 14.700 +7.088,8 13.611,2 17.325 +3.713,8 15,5 17,4 +1,9

PAG - 169 -

Profilul "Pomi" Modul 15 ha Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008 Tipul exploatatiei: Gospodari individuale

2007 - 2008

2005 - 2006

17325

13611,2

114030

95700

99330 2625

88088,8 6000 Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Rata venit + subventii - %

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 95700 6000 88088,8 13611,2 2005 - 2006 15,5

2007 - 2008 114030 2625 99330 17325 2007 - 2008 17,4

15,5

17,4 2005 - 2006

2007 - 2008

PAG - 170 -

Profilul "Pomi"

5.3

MODUL 60 ha

Tipul exploatatiei: Asociatii familiale Activitate

Tabel nr. 5.3

ha

%

t/ha

Prun neirigat

24,0

60,0

7,0

Piersic irigat

24,0

40,0

9,0

Cais neirigat

12,0

20,0

7,0

TOTAL

60,0

100,0

x

PAG - 171 -

Profilul "Pomi"

BUGETUL EXPLOATATIEI DE 60 HA ZONA DE CAMPIE IRIGAT/NEIRIGAT

Tabel nr. 5.3.1

Tipul exploatatiei: Asociatii familiale Prun INDICATORI

U.M 24 60%

A. VALOAREA PRODUCTIEI A1. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. Din care pentru productia principala I. CHELTUIELI VARIABILE 1.Cheltuieli cu materii prime si materiale - Sämãn si material saditor - Ingrasaminte chimice - Pesticide - Alte materiale 2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Cheltuieli cu irigatii 4. Cheltuieli de aprovizionare 5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6. Asigurari II. CHELTUIELI FIXE - Cheltuieli cu forta de munca permanenta - Cheltuieli generale - Dobanzi la credite - Amortisment E. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. (=) VENIT NET+subventii G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. RATA VENIT NET+subventii (%)

lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % %

117600,0 117600,0 9600,0 127200,0 108248,9 108248,9 69138,2 31651,4 0,0 5212,8 12205,7 14233,0 33932,2 0,0 1582,6 0,0 1972,0 39110,7 31432,2 2958,0 3880,6 840,0 9351,1 0,0 18951,1 15,7 17,2

CULTURA Piersic ha 24 40% 190080,0 190080,0 9600,0 199680,0 166406,4 166406,4 98247,6 40709,0 0,0 10005,6 12932,9 17770,6 39817,6 8640,0 6106,4 0,0 2974,6 68158,8 53459,3 4462,0 8557,6 1680,0 23673,6 0,0 33273,6 17,2 18,2

TOTAL

Cais 12,0 20% 71400,0 71400,0 4800,0 76200,0 63002,3 63002,3 39827,5 17628,8 0,0 4879,2 5633,2 7116,5 18423,9 0,0 2644,3 0,0 1130,5 23174,7 17826,3 1695,7 3232,7 420,0 8397,7 0,0 13197,7 5,4 7,3

60,0 100% 379080,0 379080,0 24000,0 403080,0 337657,6 337657,6 207213,3 89989,3 0,0 20097,6 30771,7 39120,0 92173,7 8640,0 10333,3 0,0 6077,1 130444,3 102717,7 9115,6 15670,9 2940,0 41422,4 0,0 65422,4 12,3 19,4

PAG - 172 -

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 60 ha irigat/neirigat Profil: Pomi – Tipul exploataţiei Asociaţii familiale Tabel nr. 5.3.2

Nc. 1 2 3 4 4.1 4.1.1 4.2 5 6 7

INDICATORI

lei

Valoarea producţiei principale şi secundare 379080 Subvenţii 24000 Produs brut (1+2) 403080 Cheltuieli totale, d.c.: 337658 - cheltuieli variabile 207213 - variabile specifice 104706 - cheltuieli fixe 130445 Profit (3-4) 65422 Rata profitului (5:4x100) (%) 19,4 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 195867 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 71 8 VIII UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 35651 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 178255 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 9813 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 6542 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 16355 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 302477 15 Credite pentru producţie ** 44994 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 40,1 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 262664 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie

€ = 3,5 lei 108309 6857 115166 96474 59204 29916 37270 18692 19,4 55962 VIII 10186 50930 2804 1869 4673 86422 12855 x

Concluzii: ¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 87% fonduri proprii şi 13% credite de producţie. ¾ Modulul evidenţiază o rată a profitului de 19,4% şi asigură în medie un profit de 1090lei/ha. ¾ Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 71 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi după clasă) de clasa a VIII-a. ¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a unui tractor de putere medie şi de utilaje aferente setului de maşini agricole. ¾ Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică bună, cu condiţia obţinerii randamentelor programate.

PAG - 173 -

Profilul “Pomi” Bugetul exploataţiei de 60 ha Zona de câmpie irigat/neirigat - Variantă proiectată Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tipul exploataţiei: Asociaţii familiale Indicatori

Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri

Subvenţii Creşteri sau descreşteri

Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri

Venit impozabil Creşteri sau descreşteri

Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri

Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri

Tabel nr. 5.3.3

Perioade, recoltă, ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆

U.M. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % %

Prun 24 ha 117.600 151.200 +33.600 9.600 4.200 -5.400 108.248,9 131.040 +22.791,1 9.351,1 20.160 +10.808,9 18.951,1 24.360 +5.408,9 17,5 18,6 +1,1

Cultura Piersic 24 ha 190.080 226.800 +36.720 9.600 4.200 -5.400 166.406,4 190.080 +23.673,6 23.673,6 36.720 +13.046,4 33.273,6 40.920 +7.646,4 20,0 21,5 +1,5

Cais 12 ha 71.400 82.320 +10.920 4.800 2.100 -2.700 63.002,3 70.560 +7.557,7 8.397,7 11.760 +3.362,3 13.197,7 13.860 +662,3 20,9 19,6 -1,3

Total 60 ha 379.080 460.320 +81.240 24.000 10.500 -13.500 337.657,6 391.680 +54.022,4 41.422,4 68.640 +27.217,6 65.422,4 79.140 +13.717,6 19,4 20,2 +0,8

PAG - 174 -

Profilul "Pomi" Modul 60 ha Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008 Tipul exploatatiei: Asociatii familiale

2007 - 2008

2005 - 2006

79140 460320

65422 379080 391680 10500

337658 24000 Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Rata venit + subventii - %

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 379080 24000 337658 65422 2005 - 2006 19,4

2007 - 2008 460320 10500 391680 79140 2007 - 2008 20,2

19,4

20,2 2005 - 2006

2007 - 2008

PAG - 175 -

Profilul "Pomi"

5.4

MODUL 150 ha

Tipul exploatatiei: Societati agricole cu pers. juridica Activitate

Tabel nr. 5.4

ha

%

t/ha

Prun neirigat

45,0

30,0

9,0

Piersic irigat

75,0

50,0

8,0

Cais neirigat

30,0

20,0

9,0

150,0

100,0

x

TOTAL

PAG - 176 -

Profilul "Pomi"

BUGETUL EXPLOATATIEI DE 150 HA ZONA DE CAMPIE IRIGAT/NEIRIGAT

Tipul exploatatiei:

Societati agricole cu pers. Juridica

Tabel nr. 5.4.1

Prun INDICATORI

U.M 45 30%

A. VALOAREA PRODUCTIEI A1. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. Din care pentru productia principala I. CHELTUIELI VARIABILE 1.Cheltuieli cu materii prime si materiale - Sämãn si material saditor - Ingrasaminte chimice - Pesticide - Alte materiale 2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Cheltuieli cu irigatii 4. Cheltuieli de aprovizionare 5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6. Asigurari II. CHELTUIELI FIXE - Cheltuieli cu forta de munca permanenta - Cheltuieli generale - Dobanzi la credite - Amortisment E. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. (=) VENIT NET+subventii G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. RATA VENIT NET+subventii (%)

lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % %

283500,0 283500,0 18000,0 301500,0 230895,0 230895,0 144225,0 66690,0 0,0 10800,0 25200,0 30690,0 69975,0 0,0 3330,0 0,0 4230,0 86670,0 70740,0 6345,0 8010,0 1575,0 52605,0 0,0 70605,0 22,8 30,6

CULTURA Piersic ha 75 50% 528000,0 528000,0 30000,0 558000,0 480000,0 480000,0 269775,0 103425,0 0,0 26550,0 35175,0 41700,0 120000,0 22950,0 15525,0 0,0 7875,0 210225,0 165600,0 13125,0 26250,0 5250,0 48000,0 0,0 78000,0 10,0 16,2

TOTAL

Cais 30,0 20% 229500,0 229500,0 12000,0 241500,0 182700,0 182700,0 116250,0 50100,0 0,0 14640,0 14100,0 21360,0 55260,0 0,0 7500,0 0,0 3390,0 66450,0 51240,0 4860,0 9300,0 1050,0 46800,0 0,0 58800,0 25,6 32,2

150,0 100% 1041000,0 1041000,0 60000,0 1101000,0 893595,0 893595,0 530250,0 220215,0 0,0 51990,0 74475,0 93750,0 245235,0 22950,0 26355,0 0,0 15495,0 363345,0 287580,0 24330,0 43560,0 7875,0 147405,0 0,0 207405,0 16,5 23,2

PAG - 177 -

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 150 ha irigat/neirigat Profil: Pomi – Tipul exploataţiei Societăţi agricole cu pers. juridică Tabel nr. 5.4.2 Nc. INDICATORI lei € = 3,5 lei 1 2 3 4 4.1 4.1.1 4.2 5 6 7

Valoarea producţiei principale şi secundare 1041000 Subvenţii 60000 Produs brut (1+2) 1101000 Cheltuieli totale, d.c.: 893595 - cheltuieli variabile 530250 - variabile specifice 258660 - cheltuieli fixe 363345 Profit (3-4) 207405 Rata profitului (5:4x100) (%) 23,2 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 570750 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 200 IX 8 UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 111577 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 557887 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 31111 11 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 20740 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 51851 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 814599 15 Credite pentru producţie ** 110107 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 114,4 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 783488 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie

297429 17143 314571 255313 151500 73903 103813 59259 23,2 163071 IX 31879 159396 8889 5926 14815 232743 31459 x

Concluzii: ¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 88% fonduri proprii şi 12% credite de producţie. ¾ Modulul evidenţiază o rată a profitului de 23,2% şi asigură în medie un profit de 1383lei/ha. ¾ Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 200 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie foarte mare a IX-a. (şi după clasă) de clasa ¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a 5 tractoare de capacitate medie, de utilaje aferente, precum şi modernizarea sistemului de irigaţii. ¾ Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică ridicată, cu condiţia obţinerii randamentelor programate.

PAG - 178 -

Profilul “Pomi” Bugetul exploataţiei de 150 ha Zona de câmpie irigat/neirigat - Variantă proiectată Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tipul exploataţiei: Societăţi agricole cu personalitate juridică Indicatori

Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri

Subvenţii Creşteri sau descreşteri

Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri

Venit impozabil Creşteri sau descreşteri

Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri

Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri

Perioade, recoltă, ani 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆

U.M. lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % %

Tabel nr. 5.4.3

Prun 45 ha 283.500 364.500 +81.000 18.000 7.875 -10.125 230.895 283.500 +52.605 52.605 81.000 +28.395 70.605 88.875 +18.270 30,6 31,3 +0,7

Cultura Piersic 75 ha 528.000 630.000 102.000 30.000 13.125 - 16.875 480.000 540.000 +60.000 48.000 90.000 +42.000 78.000 103.125 +25.125 16,2 19,1 +2,9

Cais 30 ha 229.500 264.600 +35.100 12.000 5.250 -6.750 182.700 202.500 +19.800 46.800 62.100 +15.300 58.800 67.350 +8.550 32,2 33,3 +1,1

Total 150 ha 1.041.000 1.259.100 +218.100 60.000 26.250 -33.750 893.595 1.026.000 +132.405 147.405 233.100 +85.695 207.405 259.350 +51.945 23,2 25,3 +2,1

PAG - 179 -

Profilul "Pomi" Modul 150 ha Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008 Tipul exploatatiei:

2007 - 2008

Societăţi agricole cu personalitate juridică 2005 - 2006

259350 1259100

207405 1041000

1026000

26250

893595 60000 Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Rata venit + subventii - %

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 1041000 60000 893595 207405 2005 - 2006 23,2

2007 - 2008 1259100 26250 1026000 259350 2007 - 2008 25,3

23,2

25,3

2005 - 2006

2007 - 2008

PAG - 180 -

Profilul “Pomi” Revin pe 1 ha de exploataţie pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 Tabel nr. 5.4.4

lei/ha

Specificare

Valoarea producţiei Subvenţii Cheltuieli totale Venit impozabil Venit net + subvenţii Rata venit net + subvenţii

Perioada de recoltare ani 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008 2005/2006 2007/2008

Dimensiunea modulului şi sistemul de producţie 15 ha 60 ha 150 ha irigat/neirigat irigat/neirigat irigat/neirigat 6.380

6.318

6.940

7.638

7.672

8.394

400

400

400

175

175

175

5.872,6

5.627,6

5.957,3

6.622

6.528

6.840

507,4

690,4

982,7

980

1.144

1.554

907,4

1.090,4

1.382,7

1.155

1.319

1.729

15,5

19,4

23,2

17,4

20,2

25,3

PAG - 181 -

5.5 Fişă explicativă – „Pomi” Dimensiunile de module prezentate la profilul ”Pomi” au, ca şi la celelalte profile, calculaţiile cuprinse în Fişa tehnologică şi „Bugetul culturii”/ha şi diferenţiate pe nivele de producţie. Calculaţiile la hectar, multiplicate cu numărul de hectare destinate culturii şi însumarea acestora în funcţie de structura de producţie, au dus la determinarea valorică a modulului de o dimensiune propusă. La nivelul modulului, s-au luat în calcul valorile pe hectar pentru recolta anului 2006 şi simulări valorice orientative la nivelul recoltei 2008. Indicatorii economici cu ajutorul cărora s-au cunatificat valorile pentru modulele prezentate la profilul „Pomi” au fost: a) preţul de piaţă intern (preţ de valorificare) lei/to Cultura 2006 Piersic Cais Cireş Prun

2008

880 850 950 700

1050 980 1170 900

2006

2008

b) Cost de producţie lei/to Cultura Piersic Cais Cireş Prun

max

min

max

min

800 808

770 677

900 870

675 750

570

780

871 644

1040 700

c) Subvenţii lei/ha Cultura Piersic Cais Cireş Prun

2006

2008

400 400 400 400

175 175 175 175

Calculaţiile din fişa precedentă redau calculaţiile/1 ha de exploataţie pentru perioade diferite şi dimenisuni de module propuse, putând duce la analize şi decizii pentru diferite dimensiuni de module la acest profil.

5.5.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr. 5.5.1 Nr.

Cultura

crt. 1 2 3 4 5

Producţia medie

Ore mecanizator

Z.O.

4

5

Kg/ha 2

CAIS CIREŞ/VIŞIN PIERSIC PRUN

3

7.000 7.000 9.000 7.000

TOTAL ore/ha

34,63 30,05 35,26 30,59

6

80,86 98,13 123,8 78,0

681,51 815,09 1025,66 654,59

PAG - 182 -

5.5.2 Consumul forţei de muncă /module de exploataţie Tabel nr. 5.5.2

Dimensiunea

Sistemul

modulelor

de producţie

TOTAL

Z.O./ha de xploataţie

ha

nr. ore/ modul

Z.O.

nr.

nr.

11.911,5

1489

15

irigat/ neirigat

60

irigat/ neirigat

48.504,12

6063

101

150

irigat/ neirigat

132.538,5

16.567

110,4

5.5.2.1 Modul 15 ha

Tabel nr. 5.5.2.1

Nr.crt.

Cultura

Suprafaţa ha

Ore/ha

1

2

3

4

7,5 4,5 3 15

911,7 584,1 815,09 -

Piersic Cais 3 Cireş 4 Total ore/modul Total Z.O./modul Total Z.O./ha 2

5.5.2.2 Modul 60 ha Cultura

Suprafaţa ha

Ore/ha

1

2

3

4

24 24 12 60

654,59 1025,66 681,51 -

Prun Piersic 3 Cais 4 Total ore/modul Total Z.O./modul Total Z.O./ha

5.5.2.3 Modul 60 ha Cultura

Suprafaţa ha

Ore/ha

1

2

3

4

45 75 30 60

841,6 911,7 876,3 -

Prun Piersic 3 Cais 4 Total ore/modul Total Z.O./modul Total Z.O./ha

5

6.837,75 2.628,45 2.445,27 11.911,47 1.489 99,3

Total ore/culturi 5

15.710,16 24.615,84 8.178,12 48.504,12 6.063 101

Tabel nr. 5.5.2.3

Nr.crt. 2

Total ore/culturi

Tabel nr. 5.5.2.2

Nr.crt. 2

99,3

Total ore/culturi 5

3.787,2 68.377,5 26.289 132.538,5 16.567 110,4

PAG - 183 -

Profil: Pomi Sistem: neirigat

5.6

Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole exploataţia agricolă -15 haTabel nr. 5.6.1

Necesar Nr. crt.

Denumirea utilajului

dotare (buc.)

Preţ unitar

Valoarea utilajelor pe exploataţie

lei 1

Tractor T 483 DT cu cabină

2 3

EURO

1

52900

Echipament împrăştiat gunoi de grajd EIG 2

1

Freză pomicolă B - 1400

1

4

Grapă cu discuri pentru pomicultură GDP-251

5

Remorcă pomiviticolă RPV 2 Maşina de stropit si prăfuit MC 500

1

6

EURO

14901,4

52900

15470

4357,7

6063

1707,8

1

7634

1

12971

TOTAL Preţurile includ TVA 1 EURO= 3,55RON Se estimează ca la exploataţiile pomicole de 15 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.

lei

pe hectar lei

EURO

14901,4

3526,66

993,4266

15470

4357,7

1031,33

290,513

6063

1707,8

404,2

113,853

2150,4

7634

2150,4

508,93

143,36

3653,8

12971

3653,8

864,73

243,5866

11900,6

3352,28

11900,6

3352,28

793,373

223,48533

106938,6

30123,38

106938,6

30123,38

7129,223

2008,225

PAG - 184 -

Profil: Pomi Sistem: neirigat

Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole exploataţia agricolă - 60 haTabel nr. 5.6.2

Necesar Nr. crt.

Denumirea utilajului

dotare (buc.)

Preţ unitar

Valoarea utilajelor pe exploataţie

lei

EURO

29802

EURO

Remorcă cisternă RCU- 4

1

35000

9859,15

35000

3

Maşina amendamente MA 3.5

1

19350,82

5450,93

19350,82

4

Echipament împrăştiat gunoi de grajd EIG 2

1

15470

4357,7

15470

4357,7

257,833

72,6283

5

Freză pomicolă B - 1400

2

6063

1707,8

12126

3415,6

202,1

56,9266

6

Grapă cu discuri pentru pomicultură GDP-251

2

7634

2150,4

15268

4300,8

254,466

71,68

7

Remorcă pomiviticolă RPV 2

2

12971

3653,8

25942

7307,6

432,366

121,7933

Maşina de stropit si prăfuit MC 500

1

1 EURO= 3,55RON

105800

lei

2

Preţurile includ TVA

14901,4

EURO

Tractor T 483 DT cu cabină

TOTAL

52900

lei

1

8

2

pe hectar

1763,33

496,7

9859,15

583,33

164,31916

5450,93

322,5136

90,8488

11900,6

3352,28

11900,6

3352,28

198,343

55,87133

161289,4

45433,46

240857,4

67846,06

4014,282

1130,767

PAG - 185 -

Profil: Pomi Sistem: neirigat

Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole exploataţia agricolă -150 haTabel nr. 5.6.3

Necesar Nr. crt.

Denumirea utilajului

dotare (buc.)

Preţ unitar

Valoarea utilajelor pe exploataţie

lei

EURO

74507

EURO

Remorcă cisternă RCU- 4

2

35000

9859,15

70000

19718,3

466,66

131,455

3

Maşina amendamente MA 3.5

1

19350,82

5450,93

19350,82

5450,93

129,0054

36,3395

4

Echipament împrăştiat gunoi de grajd EIG 2

2

15470

4357,7

30940

8715,4

206,266

58,10266

5

Freză pomicolă B - 1400

5

6063

1707,8

30315

8539

202,1

56,9266

6

Grapă cu discuri pentru pomicultură GDP-251

5

7634

2150,4

38170

10752

254,466

71,68

7

Remorcă pomiviticolă RPV 2

4

12971

3653,8

51884

14615,2

345,8933

97,4346

Maşina de stropit si prăfuit MC 500

2

11900,6

3352,28

23801,2

6704,56

158,6746

44,697

161289,4

45433,46

528961

149002,4

3526,395

993,3487

1 EURO= 3,55RON

264500

lei

2

Preţurile includ TVA

14901,4

EURO

Tractor T 483 DT cu cabină

TOTAL

52900

lei

1

8

5

pe hectar

1763,33

496,7133

PAG - 186 -

CAPITOL 6 GHID ETALON TEHNICO-ECONOMIC PENTRU “VIE”

6.1 Tehnologia cadru 6.2 Modul 12 ha Tabel nr. 6.2 6.2.1 Bugetul exploatatiei de 12 ha Tabel nr. 6.2.1 6.2.2 Fişă rezumativă Tabel nr. 6.2.2 6.2.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 6.2.3 6.3 Modul 40 ha Tabel nr. 6.3 6.3.1 Bugetul exploatatiei de 40 ha Tabel nr. 6.3.1 6.3.2 Fişă rezumativă Tabel nr.63.3.2 6.3.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 6.3.3 6.4 Modul 150 ha Tabel nr. 6.4 6.4.1 Bugetul exploatatiei de 150 ha Tabel nr. 6.4.1 6.4.2 Fişă rezumativă - neirigat Tabel nr. 6.4.2 6.4.3 Simularea principalilor indicatori economici Tabel nr. 6.4.3 6.5 Fişă explicativă 6.5.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr. 6.5.1

6.5.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr. 6.5.2 6.5.2.1 Modul 12 ha Tabel nr. 6.5.2.1 6.5.2.2 Modul 40 ha neirigat Tabel nr. 6.5.2.2 6.5.2.3 Modul 150 ha irigat Tabel nr. 6.5.2.3 6.6 Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole Exploataţia agricolă -12 ha Tabel nr. 6.6.1 Exploataţia agricolă -40 ha Tabel nr. 6.62 Exploataţia agricolă -150 ha Tabel nr. 6.6.3

PAG - 187 -

6.

Ghid etalon tehnico-economic

Profilul:

“Vie” 12 ha 40 ha 150 ha

Modul de

Tipul exploataţiei

Gospodari individuale Asociatii familiale Societati agricole cu pers. juridica

PAG - 188 -

6.1 VITA DE VIE

Specificaţie tehnică şi tehnologică 1. Zonarea culturii şi a soiurilor

Criterii specifice de realizare a. zonarea culturii viticole: - pe teritoriul ţării noastre se întâlnesc mai multe ecoclimate regionale (I - Dealurile Crişanei şi Maramureşului; II – Podişul Transilvaniei; III – Dealurile Moldovei; IV - Dealurile Olteniei şi Munteniei; V – Dealurile Banatului; VI – Colinele Dobrogei; VII – Terasele Dunării; VIII – Nisipurile şi sourile nisipoase din sudul ţării);

b. sortimentul viticol Soiurile recomandate pentru a fi cultivate în arealele viticole delimiate, pe direcţii de producţie, sunt următoarele: Soiuri de struguri pentru masă: Muscat Perlă de Csaba, Cardinal, Victoria (cu maturitate timpurie); Chasselas dore, Chasselas roz, Sultanină albă (pentru stafide), Muscat de Adda (cu maturitate mijlocie); Coarnă neagră, Afuz Ali, Italia, Bicane (cu maturitate târzie); Soiuri pentru vinuri albe: Fetească regală, Aligote, Galbenă de Odobeşti, Plăvaie, Zghihară de Huşi, Mustoasă de Măderat, Rcaţiteli, St. Emilion (de consum curent); Fetească albă, Fetească regală, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Pinot gris, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz, Tămâioasă românească, Muscat Ottonel (superioare); Soiuri pentru vinuri roşii: Băbească neagră, Sangiovese, Oporto, Roşioară (de consum curent); Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetescă neagră, Burgund mare, Cadarcă, Busuioacă de Bohotin (superioare); Soiuri pentru vinuri spumante: Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Iordană, Pinot noir, Băbească neagră, Muscat Ottonel.

2. Pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiei viticole

a. defrişarea şi nivelarea terenului - defrişarea este lucrarea de eliminare a vegetaţiei lemnoase existente pe teren; - nivelarea terenului se execută în mod diferit, în funcţie de condiţiile de relief, de sistemul de amenajare, de posibilităţile de parcelare, de configuraţia terenului, pentru a preveni mişcarea unui volum prea mare de sol;

b. asigurarea perioadei de odihnă a solului (după defrişarea plantaţiilor vechi – 3-5 ani); - când urmează replantarea terenurilor la scurt timp după defrişarea plantaţiilor vechi, pentru a evita răspândirea bolilor virotice prin intermediul nematozilor,

PAG - 189 -

se poate recurge la dezinfectarea solului. Pe solurile infestate cu larve de cărăbuşi, viermi sârmă, înainte de desfundat se împrăştie la suprafaţa solului. un insecticid organo-clorurat

c. fertilizarea de bază: - fertilizarea organică – variază în funcţiede conţinutul solului în materie organică, 30-80 t/ha, uneori 80-120 t/ha. - fertilizarea chimică – orientativ, la pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiilor de vii roditoare se istrează următoarele doze de îngrăşăminte chimice: 150-200 kg P2O5 ha şi 200-250 kg K2O ha, sub formă de superfosfaţi sau fosforite activate şi sare potasică. - istrarea amendamentelor calcaroase, 2-15 t ha CaCO3. - îngrăşămintele chimice şi cele organice sunt încorporate în sol prin lucrarea de desfundare;

d. desfundarea terenului – epoca de executare este toamna, până la începutul iernii. Terenul desfundat primăvara-vara se nivelează imediat pentru a se evita pierderile de apă, iar cel desfundat în toamnă se lasă în brazdă până în primăvară, pentru a se realiza o mărunţire a brazdelor sub acţiunea îngheţului şi dezgheţului. - metoda de desfundare se execută în funcţie de caracteristicile topografice ale terenului, mecanizat, cu ajutorul plugurilor balansiere de desfundat PBD-60 sau PBD-80 acţionate de tractoare grele pe şenile; - nivelarea desfundăturii se execută înaintea pichetării şi plantării propriu zise;

3. Înfiinţarea plantaţiilor viticole

a. densitatea şi distanţele de plantare - pe pante terasate, cu soluri cu fertilitatea scăzută sau mijlocie, distanţele de plantare vor fi reduse (2,0-2,2 m /1,0-1,2 m); - pe solurile fertile, pentru soiurile viguroase şi conducerea în forme înalte a butucilor, în zone de cultură neprotejată sau semiprotejată, se vor adopta distanţe mai mari (3,0-3,6 m între rânduri), care permit folosirea unor tractoare şi maşini de mare randament; - pentru plantaţiile de tip gospodăresc, acolo unde întreţinerea urmează să fie făcută manual, cu mijloace hipo sau cu motocultoare se recomandă alegerea distanţelor de 1,5-1,8 m/1,0-1,4 m. - densitatea la plantare variază între 2381 şi 6666 butuci/ha.

b. pichetarea terenului - marcarea locului destinat fiecărei viţe se face cu ţăruşi de 50-60 cm lungime, nuiţi picheţi, sau cu lungimea de 1,1-1,4 m în cazul plantaţiilor conduse în forme semiînalte şi înalte; în acest caz pichetatul serveşte la conducerea şi la susţinerea vegetaţiei şi a tulpinii în primii ani. Pichetarea se execută la sfârşitul iernii pentru plantările de primăvară şi la începutul tomnei pentru plantările de toamnă, după desfundatul şi nivelatul acestuia.

Orientarea rândurilor

PAG - 190 -

- pe terenurile slab înclinate sau plane, rândurile se orientează pe direcţia nord-sud; pe pante, pe direcţia curbelor de nivel iar pe terase de-a lungul acestora.

Sistemul de pichetat - dreptrunghi, pătrat etc. În prezent în viticultură este generalizat sistemul de pichetat în dreptunghi, la care distanţa între rânduri este mai mare decât distanţa dintre viţe pe rând. Aparatura şi materialele necesare: teodolit (pentru ridicarea de perpendiculare şi trasarea de aliniamente pe distanţe mari – pe ternurile în pantă), nivelă – pe ternurile plane, jaloane pentru trasarea aliniamentelor, panglici de oţel pentru măsurat distanţe, rulete, sârme marcate, picheţi, maiuri de lemn armate la ambele capete cu un inel metalic, pentru fixarea picheţilor.

Tehnica pichetatului: împărţirea lui în suprafeţe mici de formă pătrată sau dreptunghiulară care să permită executarea cu uşurinţă a operaţiilor perfectă de aliniere a rândurilor. După întinderea sârmelor, în dreptul semnelor de pe sârmă, se înfinge câte un pichet,cât mai aproape de sârmă, mereu de aceeaşi parte şi fără a o deplasa. După fixarea tuturor picheţilor de pe rândul respectiv, sârma se mută pentru rândul următor. Primul şi ultimul rând din parcelă se amplasează faţă de drum, la jumătatea distanţei de plantare între rânduri.

c. plantarea viţei de vie: Perioada de plantare: primăvara devreme (martie-începutul lunii aprilie) cu condiţia ca temperatura solului, la adâncimea de 40-50 cm, să înregistreze 7100C. Pe solurile grele, reci, cu exces de umiditate, plantarea viţelor se execută la începutul lunii mai. - plantarea de toamnă – este puţin practicată deoarece viţele se scot cu întârziere din şcoală.

Pregătirea viţelor pentru plantare: - se it la plantare numai viţe sănătoase, cu cu sudura de jur împrejur, care au lemnul viabil, liberul de culoare albverzuie, rădăcinile alb-sidefii, cu mugurii viabili; - fasonarea viţelor – scurtarea rădăcinilor (8-10 cm) şi a cordiţei (la 3-4 cm); - parafinarea viţelor în treimea superioară – la palntarea fără muşuroi; - mocirlirea viţelor;

Metode de plantare: - plantarea obişnuită a viţelor se realizează în gropi făcute cu puţin timp înainte de lucrarea de plantat. Pe direcţia rândului, de aceeaşi parte a pichetului şi la o distanţă de 3-5 cm de acesta, cu cazmaua se fac gropi adânci de 50 cm şi largi de 35-40 cm, de formă prismatică sau circulară (pe nisipuri). Pe fundul gropii se realizează un muşuroi de pământ mărunţit, se aşează apoi viţa în poziţie verticală, rezemată de peretele dinspre pichet, cu rădăcinile repartizate de jur împrejur pe moviliţa de pământ. Punctul de altoire trebuie să fie cu 1-2 cm mai sus de nivelul solului pentru a preveni creşterea rădăcinilor din altoi, iar cordiţa să fie orientată spre pichet. Peste rădăcini se introduce pământ mărunţit şi reavăn, într-un strat gros de 15-20 cm, se tasează cu piciorul din exteriorul gropii spre

PAG - 191 -

interior, se introduce 2-6 kg de mraniţă şi se udă cu câte 5-10 l de apă la fiecare groapă. După infiltrarea apei groapa se umple până la nivelul solului peste care se presară în jurul viţei un insecticid (5-6 g/viţă), fără a atinge viţa.

4. Lucrările de întreţinere a culturilor viticole

a. lucrările de întreţinere din anul I de la plantare - lucrările solului – afânarea (imediat după plantare); pentru combaterea buruienilor sunt necesare 4 paşile mecanice între rânduri şi 3 praşile manuale pe rând; - controlul viţelor – în cursul lunii mai şi la începutul lunii iunie pentru a urmări pornirea lăstarilor; - copcitul viţelor – suprimarea rădăcinilor crescute din altoi şi nodul superior al portaltoiului, precum şi a lăstarilor porniţi din portaltoi; - legatul lăstarilor – când au 30-40 cm; - combaterea bolilor şi dăunătorilor – se execută în funcţie de agentul patogen şi de dăunare; - irigarea – în perioade secetoase; - fertilizarea – folosirea îngrăşămintelor verzi; - completarea golurilor – la sfârşitul lunii august – începutul lunii septembrie; - protejarea viţelor în timpul iernii – prin muşuroire, acoperind porţiunea bazală a cordiţelor; - întreţinerea lucrărilor antierozionale (canale, terase, taluzuri, drumuri, etc.);

b. lucrările de întreţinere din anul al II- lea de la plantare - dezmuşuroitul şi arătura de primăvară; - tăierea în uscat şi copcitul viţelor; - plivitul şi legatul lăstarilor; - completarea golurilor; - lucrările de întreţinere a solului, combaterea bolilor şi dăunătorilor se execută în acelaşi mod ca şi cele de anul I; - fertilizarea – când viţele prezintă o creştere slabă; - protejarea viţelor în timpul iernii; - instalarea mijloacelor de susţinere – fixarea părţii supraterestre de mijlocul de susţinere (spalieri de diferite tipuri)

c. lucrările de întreţinere din anul al III-lea de la plantare - sunt asemănătoare cu cele din anul precedent, cu excepţia tăierii de formare;

d. lucrările de întreţinere în plantaţiile de vii roditoare

PAG - 192 -

Determinarea viabilităţii ochilor Secţionarea longitudinală a ochiului cu lama sau briceagul, începând de la baza coardei către vârf; culoarea verde este specifică ţesuturilor viabile. Metoda de forţare a pornirii în vegetaţie a ochilor, prin care coardele se secţionează în fragmente de câte un ochi cu o porţiune de internod, se parafinează secţiunea superioară şi se introduc, în ordinea lor de aşezare de pe coardă, în perforaţiile unei plăci de tablă (sau carton) ce se aşează peste o tavă cu apă, în aşa fel încât partea inferioră a butaşilor să fie în apă. Tăvile se ţin în încăperi încălzite, pentru forţarea butaşilor: pornirea ochilor are loc după 8-16 zile la temperatura de 28-300C, sau după 20-25 zile la temperatura de 18-200C. Situaţia viabilităţii ochilor se notează pe formulare, precizându-se starea mugurelui principal (viabil sau mort), pentru fiecare ochi în parte, începând de la bază şi continuând pe toată lungimea coardei analizate. Cunoscând nivelul pierderilor de ochi şi distribuţia celor pieriţi de-a lungul coardei, se poate stabili lungimea de tăiere şi modul de compensare a ochilor pieriţi. Până la pierderi de ochi de 15-20%, tăierile se fac normal, cele mai mari de 20% impun corectarea încărcăturii prin compensarea ochilor pieriţi; Pentru calcularea încărcăturii compensate (Ic) se foloseşte formula: Ic=Ir x 100/100-P în care, Ir – este încărcătura de ochi recomandată (la ha sau m2), P – pierderile de ochi, în procente. În continuare, încărcătura compensată se repartizează pe numărul de butuci existenţi, iar încărcătura ce revine fiecărui butuc se repartizează pe elementele de rod ale acestuia. Compensarea pierderilor de ochi se realizează prin păstrarea pe butuc a unui număr sporit de elemente de rod (cepi, cordiţe, coarde) sau a unor coarde de rod mai lungi.

Sistemele de tăiere Sistemul de tăiere scurt - cepi de rod de 2-3 ochi lungime. Sistemul de tăiere lung - coardele de rod, în număr de 2-4, sunt scurtate la lungimi variabile (8-16 ochi).Acest sistem de tăiere permite obţinerea unor producţii mari de struguri, datorită încărcăturilor sporite de ochi pe butuc, însă determină o degarnisire rapidă a butucului, o maturare neuniformă a strugurilor şi necesită un volum mare de forţă de muncă.

Sistemul de tăiere mixt - veriga de rod, alcătuită dintr-o coardă de 8-14 ochi lungime sau o cordiţă de 5-7 ochi şi un cep de înlocuire de 1-2 ochi. Pe butuc

PAG - 193 -

se păstrează între 1 şi 4, rar mai multe verigi de rod. Avantajele pe care le are: permite repartizarea unor încărcături optime de ochi pe butuci, menţinerea elementelor de rod şi de înlocuire cât mai aproape de butuc sau cordon, se poate utiliza în toate condiţiile ecologice şi la toate soiurile, cât şi la cea pe semitulpină.

Formele de conducere Conducerea joasă Elementele de producţie se găsesc amplasate pe lemnul multianual la cel mult 10-30 cm de nivelul solului. Conducerea joasă favorizează maturarea mai timpurie a strugurilor, acumularea unei cantităţi mai mari de zaharuri, în comparaţie cu celelalte forme de conducere. Conducerea semiînaltă Elementele de producţie se formează pe tulpini de 60-80 cm înălţime de la nivelul solului. Pe forma de conducere semiînaltă se practică sistemele de tăiere scurt şi mix; Conducerea înaltă Elementele de producţie se formează la 1,00-1,50 m înălţime sau mai mult, cu sau fără cordoane. Avantaje: diminuarea pericolului de îngheţ, extinderea mecanizării, economisirea de materiale (inclusiv folosirea la plantare a unui număr mai mic de viţe), creşterea productivităţii muncii, sporirea fertilităţii şi producţiei etc.

Tipul de tăiere este desemnat printr-un nume propriu (Dr. Guyot, Cazenave, Lenz Moser), printr-o denumire geografică (de Odobeşti, de Teremia) sau printr-o expresie metaforică (tăierea în vas). Principalele tipuri de tăiere folosite în prezent sunt: -tăierea tip Teremia, caracterizată prin prezenţa cepilor de rod (6-8) pe formă joasă; -tăierea în verigi de rod (Guyot multiplu), prezentă pe butucul condus în formă joasă; verigile de rod pot fi în număr de 2 (Guyot dublu) sau 3-4 (Guyot multiplu); -Guyot pe semitulpină, tăiere la care verigile de rod, în număr de 4, se lasă pe o tulpină de 60-80 cm înălţime, coardele de rod fiind legate pe primul rând de sârme (dublu) al spalierului, de obicei în semicerc; -cordonul Cazenave, uni şi bilateral, având ca elemente de producţie cordiţele de rod (4-6 ochi lungime), amplasate pe cordonul uni sau bilateral, format pe o tuplină de 60-80 cm lungime (cordon semiînalt), la distanţe de 20-25 cm una de alta; -cordonul speronat, cu cepi de rod amplasaţi pe cordoane uni sau bilaterale, la circa 15 cm unul de altul, formate pe tulpini de 60-80 cm; -Guyot cu braţe înălţate cu înlocuire periodică, la care se formează 2 braţe de 60-70 cm lungime, cu câte două verigi de rod în vârful lor şi câte 2 cepi de siguranţă la baza celor două braţe. În acest caz, se protejează peste iarnă, prin acoperire cu pământ, cordele pornite din cepii de la baza butucului; -Guyot pe tulpină, tăiere tot în verigi de rod, cu tulpina înaltă de 1,00-1,20m; -cordonul Lenz Moser, uni sau bilateral, cu aceleaşi elemnete de rod (cordiţe) ca şi cordonul Cazenave, cu deosebirea că tulpina este de 1,00-1,20

PAG - 194 -

m înălţime.

Tăierea viţei de vie: tăieri de formare, tăieri de rodire, tăieri de regenerare, tăieri speciale Tăierile de rodire sunt cele mai importante lucrări efectuate asupra viţei de vie. Ele se aplică în fiecare an, pe o perioadă lungă de timp (circa 30-35 ani), până în momentul în care creşterea şi fructificarea scad, butucii intrând în declin. Prin aceste tăieri se urmăreşte menţinerea, în fiecare an, a anumitor raporturi între procesele de creştere şi de fructificare, dimensionarea producţiei de struguri la butuc, asigurarea rodirii susţinute a butucilor, eliminându-se alternanţa de rodire, evitarea degarnisirii cordoanelor, menţinerea capacităţii de regenerare a butucului, prin îndepărtarea lemnului îmbătrânit şi a celui uscat, menţinerea organelor lemnoase ale butucului cât mai aproape de sol, la forma joasă de conducere, pentru a putea fi protejate peste iarnă, prin acoperire cu pământ.

2. Lucrările solului în plantaţiile de vii roditoare - dezgropatul viţelor – în arealele de cultură protejată a viţei; - debilonarea rândurilor de viţe – la viţele conduse pe tulpini, - lucrările anuale ale solului (arătura de primăvară, afânarea de primăvară, praşilele, mulcirea solului, arătura de toamnă); - lucrările adânci, perioadice ale solului (subsolajul, afânarea adâncă);

e. Lucrări de fertilizare şi irigare: Fertilizarea cu gunoi de grajd Gunoiul grajd se aplică periodic, la 3-4 ani o dată, în cantitate de 30-40 t/ha, se aplică toamna sau primăvara devreme, prin împrăştiere, folosind maşina pentru împrăştiat gunoi de grajd (MIGV-1).

Folosirea tescovinei compostate. În locul gunoiului de grajd se pot folosi tescovina compostată precum şi compostul rezultat din resturile vegetale provenite de la întreprinderile ce industrializează produsele horticole etc.

Fertilizarea cu îngrăşăminte chimice În viticultură se folosesc mai des următoarele îngrăşăminte chimice: - îngrăşămintele cu azot: azotatul de amoniu, ureea, nitrocalcamoniu, sulfatul de amoniu; - îngrăşămintele cu fosfor: superfosfatul simplu, superfosfatul dublu, fosforitele activate etc. - îngrăşămintele cu potasiu: sulfatul de potasiu, sare potasică, clorura de potasiu. În afara acestora pot fi folosite cu eficienţă sporită îngrăşămintele complexe-binare N22P22 şi ternare N11P22K11, ca şi cele complexe de tip „Cristalin”, utilizate cu apa de irigare.

PAG - 195 -

Pentru calcularea cantităţilor de îngrăşăminte brute ce revin la 1 ha, pe baza dozelor de N, P, K recomandate şi în funcţie de conţinutul îngrăşămintelor în substanţă activă, se foloseşte formula: C=Dx100/c, în care: C este cantitatea de îngrăşămânr brut, în kg/ha; D este doza recomandată în substanţă activă, în kg/ha; c-conţinutul (în %) în substanţe nutritive la îngrăşământului folosit. În plantaţiile pe rod, aplicarea îngrăşămintelor chimice se face diferenţiat: toamna, după căderea frunzelor, se aplică la îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu (greu levigabile), iar primăvara, înainte de dezmugurit, îngrăşămintele cu azot. istrarea îngrăşămintelor chimice se face pe intervale, în două benzi laterale, cu plugul cultivator (PCV) şi echipamentul

pentru istrat îngrăşăminte chimice

(EIV), la adâncimea de 16-18 cm. În cazul în care se face subsolajul, acestea se introduc cu subsolierul (SPV) pe mijlocul intervalului, la adâncimea de 35-45 cm.

Aplicarea foliară a îngrăşămintelor chimice. Stropirile cu îngrăşăminte foliare au rol complementar, de corecţie, în special în caz de carenţe (lipsa unor elemente chimice). Soluţiile se folosesc în concentraţii reduse, pentru a nu se produce arsuri pe organele verzi ale viţei de vie. Soluţiile sunt pulverizate în special pe faţa inferioară a frunzelor. Stropirile se execută înainte de înflorit (cu 5-10 zile) şi se repetă de 3-4 ori după înflorit.

f. Combaterea bolilor şi dăunătorilor în plantaţiile de vii roditoare Bolile criptogamice - mana, făinarea şi putregaiul cenuşiu

Mana (Plasmopara viticola). Ciuperca atacă toate organele verzi în formare ale viţei de vie: lăstarii tineri, inflorescenţele, strugurii în formare, cârceii. Pe frunze, atacul primar apare sub formă de „pete undelemnii”, în dreptul cărora, pe dosul frunzei, se formează un puf albicios, pe boabele tinere, în creştere puful care se formează este de culoare gri; boabele complet dezvoltate, în urma atacului se brunifică, pe vârfurile lăstarilor, inflorescenţe, cârcei, frunze, atacul manei se finalizează prin brunificarea şi uscarea lor. Atacul de mană combătut prin fungicide sistemice (care pătrund şi circulă în plante). Măsuri agrofitotehnice: evitarea înfiinţării de plantaţii dese, cu slabe posibilităţi de aerisire, drenarea terenurilor care reţin puternic apa, efectuarea lucrărilor în verde la timp, eliminarea prin cârnit a vârfurilor nestropite ale lăstarilor, care sunt foarte sensibile la infecţie.

Făinarea sau oidium (Uncinula necator) atacă toate organele verzi ale viţei de vie care dezvoltă un miceliu pâslos de culoare gri, acoperit cu o pulbere cu aspect de „făinare”. Cel mai periculos este atacul pe struguri, boabele atacate imediat după legarea florilor se usucă, iar cele atacate mai târziu crapă şi se brunifică. Lucrările solului destinate eliminării excesului de umiditate şi distrugerii buruienilor concură la realizarea condiţiilor favorabile dezvoltării ciupercii.

Putregaiul cenuşiu (Botryotinia fuckeliana) se manifestă mai puţin pe frunze, lăstari şi ciorchini tineri, dar frecvent pe boabele mature, aproape de cules. Pe frunze apar pete gălbui la început, care apoi devin roşietice. Atacul cel mai păgubitor este pe boabe, în timpul maturării. La început, pe suprafaţa lor se observă pete mici, care se măresc repede, pătrunzând şi în interiorul pulpei bobului. Petele sunt galbene cenuşii sau roşii violacee. Boabele infectate se înmoaie, crapă şi se acoperă cu un mucegai abundent, de la un bob la altul, cuprinzând întreg strugurele, mai ales la soiurile cu boabe dese.

PAG - 196 -

Dăunători Moliile strugurilor. În climatul nostru temperat, moliile strugurilor sunt reprezentate prin două specii: Lobesia botrana, frecventă în podgoriile din sudul ţării, şi Eupoecilia ambiguella sau Clysia ambiguella, răspândită în regiunile mai nordice. Larvele rod butonii florali şi inflorescenţele, boabele verzi şi cele mature. Organele atacate sunt înfăşurate în fire mătăsoase albe.

Acarieni: acarianul (păianjenul) roşu comun (Tetranuchus urticae), păianjenul galben al viţei de vie (Eotetranychus carpini), acarianul galicol al viţei de vie (Eriophyes vitis). Momentul de executare a combaterii se stabileşte pe baza pragului economic de dăunare în funcţie de fenofaza de vegetaţie; Pentru reducerea numărului de stropiri, economisirea de muncă la stropit, economie de carburanţi (în cazul tratamentelor cu mijloace mecanizate), rapiditate în combatere se folosesc soluţii mixte. Alegerea produselor se face în funcţie de compatibilitatea lor (potrivirea lor din punct de vedere chimic), având în vedere indicaţiile înscrise,în general, pe ambalaje sau în instrucţiunile de folosire, ori pe baza recomandărilor staţiilor de avertizare sau ale centrelor sau inspectoratelor de protecţie a plantelor.

g. Lucrări de întreţinere antierozionale şi hidroameliorative: ogor negru (solul este menţinut permanent în stare lucrată şi afânată - sistem neeconomic); prin erbicidare (aplicarea în benzi de o parte şi de alta a rândului de butuci); prin folosirea îngrăşămintelor verzi (în podgoriile cu precipitaţii anuale de peste 600 mm şi în plantaţiile de vii irigate cu distanţe mari între rânduri 3,0-3,6 m – lupinul, mazărea de grădină sau borceagul de primăvară; prin înierbarea alternativă de durată – înierbarea se face din două în două intervale, cu ierburi de talie mică. După 8-9 ani, se desfiinţează, urmând să fie înierbate intervalele dintre rânduri care au fost întreţinute ca ogor negru.

5. Evaluarea producţiei de

a. evaluarea producţiei de struguri se efectuează în funcţie de următoarele elemente tehnice:

struguri

- suprafaţa ocupată de fiecare soi, pe parcele; - numărul de butuci pe rod, existent în fiecare parcelă. P.m.b (kg/butuc)= nr. total de struguri x gr. medie a unui strugure (g)/ nr.de butuci P.m./ha(t) = P.m.b x Nr. butuci/ha In care: P.m.b = producţia medie pe butuc (kg/ha); P.m./ha = producţia medie la ha (t)

6. Recoltarea

Strugurii pentru vin sunt recoltati la maturitatea tehnologicã , când ei prezintă caracteristicile de compoziţie şi de calitate necesară, realizării unui anumit tip de vin (vin de consum curent sau vin de calitate superioară). În mod obişnuit, culesul strugurilor începe cu soiurile albe. La început se culeg soiurile din care se prepară vinurile de consum curent şi apoi soiurile pentru vinurile superioare. Strugurii negri se recoltează la maturitatea fenolică, atunci când au acumulat în pielitele boabelor cantităţile cele mai mari în antociani

Recoltarea strugurilor pentru masă se eşalonează în mai multe epoci de maturare, începând de la 15.07 şi până la 15.10. Recoltarea fiecărui soi se face atunci când strugurii au ajuns la maturilatea comercială, respectiv la momentul în care întrunesc caracteristicile de compoziţie şi de calitate ce-i fac apţi de consum

PAG - 197 -

Profilul "Vii"

6.2

MODUL 12 ha

Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale

Tabel nr. 6.2

NEIRIGAT Activitate/Sistem

ha

%

t/ha

Struguri de masa

12,0

100,0

8,0

TOTAL

12,0

100,0

x

PAG - 198 -

Profilul "Vii"

BUGETUL EXPLOATATIEI DE 12 ha - zona de campie neirigat

Tipul exploatatiei: Gospodarii individuale INDICATORI A. VALOAREA PRODUCTIEI A1. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. Din care pentru productia principala I. CHELTUIELI VARIABILE 1.Cheltuieli cu materii prime si materiale - Sämãn si material saditor - Ingrasaminte chimice - Pesticide - Alte materiale 2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Cheltuieli cu irigatii 4. Cheltuieli de aprovizionare 5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6. Asigurari II. CHELTUIELI FIXE - Cheltuieli cu forta de munca permanenta - Cheltuieli generale - Dobanzi la credite - Amortisment E. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. (=) VENIT NET+subventii G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. RATA VENIT NET+subventii (%)

Tabel nr. 6.2.1

U.M lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % %

CULTURA Struguri de masa 12 ha 100% 76800,0 76800,0 2400,0 79200,0 73920,0 73920,0 45372,0 27180,0 3000,0 6000,0 4980,0 13200,0 15408,0 0,0 1356,0 0,0 1428,0 28548,0 23496,0 2004,0 2628,0 420,0 2880,0 0,0 5280,0 3,9 7,1

PAG - 199 -

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 12 ha neirigat Profil: Vii – Tipul exploataţiei Gospodării individuale Tabel nr. 6.2.2

Nc. 1 2 3 4 4.1 4.1.1 4.2 5 6 7

INDICATORI

lei

Valoarea producţiei principale şi secundare 76800 Subvenţii 2400 Produs brut (1+2) 79200 Cheltuieli totale, d.c.: 73920 - cheltuieli variabile 45372 - variabile specifice 28608 - cheltuieli fixe 28548 Profit (3-4) 5280 Rata profitului (5:4x100) (%) 7,1 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 33828 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 12 8 VI UDE 9 Fond de dezvoltare (70% din profit+amortizare) 4116 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 20580 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (10% din 11 528 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (5% din profit) 264 13 Fonduri pentru capitalizare (15% din profit) 792 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 60858 15 Credite pentru producţie ** 13590 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 13,6 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 60330 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie

€ = 3,5 lei 21943 686 22629 21120 12963 8174 8157 1509 7,1 9665 VI 1176 5880 151 75 226 17388 3883 x

Concluzii: ¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 82% fonduri proprii şi 18% credite de producţie. ¾ Modulul evidenţiază o rată a profitului de 7,1% şi asigură în medie un profit de 440 lei/ha. ¾ Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 12 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mică (şi după clasă) de clasa a VI-a. ¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a utilajelor specifice şi echipamente pentru tratamente fitisanitare. ¾ Modulul realizat prin proiectare are o viabilitate economică modestă.

PAG - 200 -

Profilul "Vii"

6.3

MODUL 40 ha

Tipul exploatatiei: Asociatii familiale

Tabel nr. 6.3

NEIRIGAT Activitate/Sistem

ha

%

t/ha

Struguri de masa

40,0

100,0

12,0

TOTAL

40,0

100,0

x

PAG - 201 -

Profilul "Vii"

BUGETUL EXPLOATATIEI DE 40 ha - zona de campie neirigat

Tipul exploatatiei: Asociatii familiale INDICATORI A. VALOAREA PRODUCTIEI A1. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. Din care pentru productia principala I. CHELTUIELI VARIABILE 1.Cheltuieli cu materii prime si materiale - Sämãn si material saditor - Ingrasaminte chimice - Pesticide - Alte materiale 2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Cheltuieli cu irigatii 4. Cheltuieli de aprovizionare 5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6. Asigurari II. CHELTUIELI FIXE - Cheltuieli cu forta de munca permanenta - Cheltuieli generale - Dobanzi la credite - Amortisment E. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. (=) VENIT NET+subventii G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. RATA VENIT NET+subventii (%)

U.M lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % %

CULTURA Struguri de masa 40 ha 100% 384000,0 384000,0 8000,0 392000,0 348833,9 348833,9 198380,2 117645,6 10000,0 27000,0 22173,6 58472,0 68473,0 0,0 5882,3 0,0 6379,3 150453,7 126961,6 9568,9 12523,2 1400,0 35166,1 0,0 43166,1 10,1 12,4

Tabel nr. 6.3.1

PAG - 202 -

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 40 ha neirigat Profil: Vii – Tipul exploataţiei Asociaţii familiale Tabel nr. 6.3.2

Nc. 1 2 3 4 4.1 4.1.1 4.2 5 6 7

INDICATORI

lei

Valoarea producţiei principale şi secundare 384000 Subvenţii 8000 Produs brut (1+2) 392000 Cheltuieli totale, d.c.: 348834 - cheltuieli variabile 198380 - variabile specifice 124025 - cheltuieli fixe 150454 Profit (3-4) 43166 Rata profitului (5:4x100) (%) 12,4 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 193620 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 63,8 8 VIII UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 22983 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 114915 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 6475 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 4317 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 10791 14 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) * 296486 15 Credite pentru producţie ** 58823 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 55,2 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 290011 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie

€ = 3,5 lei 109714 2286 112000 99667 56680 35436 42987 12333 12,4 55320 VIII 6567 32833 1850 1233 3083 84710 16807 x

Concluzii: ¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 83% fonduri proprii şi 17% credite de producţie. ¾ Modulul evidenţiază o rată a profitului de 12,4% şi asigură în medie un profit de 1079lei/ha. ¾ Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 63,8 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie mare (şi după clasă) de clasa a VIII-a. ¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a 2 tractoare de capacitate medie şi utilajul aferent setului. ¾ Modulul proiectat are o viabilitate economică mare, cu condiţia realizării randamentelor programate.

PAG - 203 -

Profilul "Vii"

6.4

MODUL 150 ha Tabel nr. 6.4

Tipul exploatatiei: Societati agricole cu pers. juridica NEIRIGAT Activitate/Sistem

ha

%

t/ha

Struguri de vin

150,0

100,0

9,0

TOTAL

150,0

100,0

x

PAG - 204 -

Profilul "Vii"

BUGETUL EXPLOATATIEI DE 150 ha - zona de campie neirigat

Tabel nr. 6.4.1

Tipul exploatatiei:

Societati agricole cu pers. Juridica INDICATORI A. VALOAREA PRODUCTIEI A1. Din care productia principala B (+) SUBVENTII C (=) PRODUS BRUT D (-) CHELTUIELI TOTALE D1. Din care pentru productia principala I. CHELTUIELI VARIABILE 1.Cheltuieli cu materii prime si materiale - Sämãn si material saditor - Ingrasaminte chimice - Pesticide - Alte materiale 2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate 3. Cheltuieli cu irigatii 4. Cheltuieli de aprovizionare 5. Cheltuieli cu forta de munca temporara* 6. Asigurari II. CHELTUIELI FIXE - Cheltuieli cu forta de munca permanenta - Cheltuieli generale - Dobanzi la credite - Amortisment E. (=) VENIT IMPOZABIL (-) Impozite si taxe F. (=) VENIT NET+subventii G. RATA VENIT IMPOZABIL (%) H. RATA VENIT NET+subventii (%)

U.M lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % %

CULTURA Struguri de masa 150 ha 100% 1066500,00 1066500,00 30000,00 1096500,00 981178,03 981178,03 526762,34 303924,00 37500,00 82980,00 75174,00 108270,00 189724,05 0,00 15196,20 0,00 17918,09 454415,69 387060,23 26877,13 35228,33 5250,00 85321,97 0,00 115321,97 8,7 11,8

PAG - 205 -

FIŞĂ REZUMATIVĂ a indicatorilor de sinteză, ai modulului de 150 ha neirigat Profil: Vii – Tipul exploataţiei Societăţi agricole cu pers. juridică Tabel nr. 6.4.2

Nc. 1 2 3 4 4.1 4.1.1 4.2 5 6 7

INDICATORI

lei

Valoarea producţiei principale şi secundare 1066500 Subvenţii 30000 Produs brut (1+2) 1096500 Cheltuieli totale, d.c.: 981178 - cheltuieli variabile 526762 - variabile specifice 321842 - cheltuieli fixe 454415 Profit (3-4) 115322 Rata profitului (5:4x100) (%) 11,8 Marja Brută total exploataţie (3-4.1) 569738 Clasa de mărime europeană după Marja Bruta Standard 8 IX 184,4 UDE 9 Fond de dezvoltare (50 % din profit+amortizare) 62911 10 Posibilităţi de investiţii prin credite (9 x 5 ani) 314555 Fonduri pentru reluarea procesului de producţie (15% din 11 17298 profit) 12 Fonduri pentru muncă şi management (10% din profit) 11532 13 Fonduri pentru capitalizare (25% din profit) 28830 Total fonduri proprii pentru producţiei (Fd proprii + rd 11) 14 846514 * 15 Credite pentru producţie ** 151962 16 Consum de muncă (mii ore/an/exploataţie) 139,8 *Exploatantul are fonduri proprii în valoare de 829216 lei. **Creditele de producţie acoperă 50% din cheltuielile cu factorii de producţie

€ = 3,5 lei 304714 8571 313285 280337 150503 91955 129833 32949 11,8 162782 IX 17975 89873 4942 3295 8237 241861 43418 x

Concluzii: ¾ Resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor totale reprezintă: 85% fonduri proprii şi 15 % credite de producţie. ¾ Modulul evidenţiază o rată a profitului de 11,8% şi asigură în medie un profit de 769 lei/ha. ¾ Marja brută standard (MBS) defineşte „dimensunea economică a exploataţiei” exprimată în „unităţi de dimensiune economică” (1 UDE = 1200 €), fiind în cazul acestei exploataţii de 184,4 UDE, considerată (după tip) ca o exploataţie foarte a IX-a. mare (şi după clasă) de clasa ¾ Fondul de dezvoltare constituit crează posibilitatea investiţiei în tehnica agricolă prin cumpărare cu credite a 4 tractoare de capacitate medie cu setul complet de utilaje agricole. ¾ Modulul proiectat are o viabilitate economică ridicată.

PAG - 206 -

Profilul “Vii”

Bugetul exploataţiei de 12 ha, 40 ha şi 150 ha Zona de câmpie neirigat Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008

Tipul exploataţiei Gospodării individuale (12 ha) Asociaţii familiale (40 ha) Societăţi agricole cu personalitate juridică (150 ha)

Tabel nr. 6.4.3

Dimensiunea modulului Indicatori

Valoarea producţiei Creşteri sau descreşteri

Subvenţii Creşteri sau descreşteri

Cheltuieli totale Creşteri sau descreşteri

Venit impozabil Creşteri sau descreşteri

Venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri

Rata venit net+subvenţii Creşteri sau descreşteri

Perioade, recoltă, ani

U.M.

2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆ 2005/2006 2007/2008 ∆

lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei % % %

12 ha Struguri de masă 76.800 100.800 +24.000 2.400 2.100 -300 73.920 94.080 +20.160 2.880 6.720 +3.840 5.280 8.820 +3.540 7,1 9,4 +2,3

40 ha Struguri de masă 384.000 504.000 +120.000 8.000 7.000 -1.000 348.833,9 444.480 +95.646,1 35.166,1 59.520 +24.353,9 43.166,1 66.520 +23.353,9 12,4 15,0 +2,6

150 ha Struguri de vin 1.066.500 1.309.500 +243.000 30.000 26.250 -3.750 981.178,3 1.188.000 +206.821,7 85.321,7 121.500 +36.178,3 115.321,7 147.750 +32.428,3 11,8 12,4 +0,6

Observaţii

PAG - 207 -

Profilul “Vie” Revin pe 1 ha de exploataţie pentru diferite dimensiuni de module şi sisteme de producţie Simularea principalilor indicatori economici pe perioada 2005-2008 lei/ha Specificare

Valoarea producţiei

Subvenţii

Cheltuieli totale

Venit impozabil

Venit net + subvenţii

Rata venit net + subvenţii

Perioada de recoltare ani

Dimensiunea modulului şi sistemul de producţie 12 ha 40 ha 150 ha neirigat neirigat neirigat

2005/2006

6.400

9.600

7.110

2007/2008

8.400

12.600

8.730

2005/2006

200

200

200

2007/2008

175

175

175

2005/2006

6.160

8.720,8

6.541,2

2007/2008

7.840

11.112

7.920

2005/2006

240

879,2

568,8

2007/2008

560

2005/2006

440

1.079,2

768,8

2007/2008

735

1.663

985

2005/2006

7,1

12,4

1,8

2007/2008

9,4

15,0

12,4

PAG - 208 -

Profilul "Vii"

Modul 12 ha Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008

Tipul exploatatiei: Gospodari individuale

2007 - 2008 8820

2005 - 2006

100800 5280 76800

94080 2100 73920 2400

Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 76800 2400 73920 5280 2005 - 2006 7,1

Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Rata venit + subventii - %

2007 - 2008 100800 2100 94080 8820 2007 - 2008 9,4

7,1

9,4 2005 - 2006

2007 - 2008

PAG - 209 -

Profilul "Vii"

Modul 40 ha Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008

Tipul exploatatiei: Asociaţii familiale

2007 - 2008 2005 - 2006

66520 504000

43166 384000

444480 7000

348834 8000 Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Rata venit + subventii - %

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 384000 8000 348834 43166 2005 - 2006 12,4

2007 - 2008 504000 7000 444480 66520 2007 - 2008 15

12,4

15 2005 - 2006

2007 - 2008

PAG - 210 -

Profilul "Vii"

Modul 150 ha Sinteza principalilor indicatori economici pe perioada 2005 - 2008

Tipul exploatatiei:

2007 - 2008

Societăţi agricole cu personalitate juridică 2005 - 2006

147750 1309500

115322 1066500 1188000 26250

981178 30000 Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Modul 20 ha Valoarea productiei - lei Subventii - lei Cheltiueli totale - lei Venit net + subventii - lei Rata venit + subventii - %

2005 - 2006 1066500 30000 981178 115322 2005 - 2006 11,8

Valoarea productiei - lei

Subventii - lei

Cheltiueli totale - lei

Venit net + subventii - lei

Rata venit + subventii - %

2007 - 2008 1309500 26250 1188000 147750 2007 - 2008 12,4

11,8

12,4 2005 - 2006

2007 - 2008

PAG - 211 -

6.5 Fişă explicativă - „Vie” Dimensiunile de module prezentate la profilul „Vii” au la bază calculaţii cuprinse în „Fişa tehnologică” a produsului şi „Bugetul culturii” diferenţiate pe nivele de producţii. Calculaţiile la hectar, înmulţite cu numărul de hectare destinate culturii şi însumate conform structurii de producţie, au dus la obţinerea valorilor pentru modulul de dimensiunea respectivă. S-au folosit calculaţiile valorice pe ha pentru recolta anului 2006 şi simulări valorice orientative pentru recolta anului 2008. Indicatorii economici care au dus la cuantificarea valorilor pentru modulele prezentate în ghid: a) preţul de piaţă intern (preţ de valorificare) lei/to Cultura Struguri de masă Struguri de vin

2006

2008

800 790

1050 970

2006

2008

b) Cost de producţie lei/to Cultura Struguri de masă Struguri de vin

max 770

min 728

max 980

min 926

727

880

2006

2008

c) Subvenţii lei/ha Cultura

Struguri de masă 200 175 Struguri de vin 200 175 Calculaţiile din fişa precedentă redau calculaţiile/1 ha de exploataţie pentru perioade diferite şi dimenisuni de module propuse, putând duce la analize şi decizii pentru diferite dimensiuni de module la acest profil.

6.5.1 Consum forţă de muncă pe culturi conform fişelor tehnologice Tabel nr. 6.5.1

Nr.

Cultura

crt. 1 2

3

Producţia medie

Ore mecanizator

Z.O.

4

5

Kg/ha 2

STRUGURI DE MASĂ STRUGURI DE VIN

3

12.000 9.000

TOTAL ore/ha 6

38,55

193,71

1588,23

28,55

158,36

1295,43

PAG - 212 -

6.5.2 Consumul forţei de muncă/module de exploataţie Tabel nr. 6.5.2

Dimensiunea

Sistemul

modulelor

de producţie

TOTAL

de xploataţie

ha

12

neirigat

40

neirigat

150

neirigat

Z.O./ha

ore/ modul

Z.O.

nr.

nr.

nr.

12.705,84

1588,23

132,3

63.529,2

7941,15

198,5

194.359,5

24.294,9

162

6.5.2.1 Modul 12 ha Tabel nr. 6.5.2.1

Nr.crt.

Cultura

1

2

Struguri de masă Total ore/modul Total Z.O./modul Total Z.O./ha 2

Suprafaţa ha

Ore/ha

3

4

12 12

1.058,82 -

Total ore/culturi 5

12.705,84 12.705,84 1.588,23 132,3

6.5.2.2 Modul 40 ha Tabel nr. 6.5.2.2

Nr.crt.

Cultura

Suprafaţa ha

Ore/ha

1

2

3

4

40 40

1.588,23 -

Struguri de masă Total ore/modul Total Z.O./modul Total Z.O./ha 2

Total ore/culturi 5

63.529,2 63.529,2 7.941,15 198,5

6.5.2.3 Modul 150 ha Tabel nr. 6.5.2.3

Nr.crt.

Cultura

Suprafaţa ha

Ore/ha

1

2

3

4

150 150

1.295,43 -

Struguri de vin Total ore/modul Total Z.O./modul Total Z.O./ha 2

Total ore/culturi 5

194.359,5 24.294,94 24.294,94 162

PAG - 213 -

Profil: Vie Sistem: neirigat

6.6

Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole exploataţia agricolă - 12 hastruguri de masă / struguri de vin Tabel nr. 6.6.1

Nr.

Denumirea utilajului

crt.

Necesar

Preţ unitar

Valoarea utilajelor

dotare (buc.) pe exploataţie lei

EURO

lei

pe hectar

EURO

lei

EURO

1

Tractor V 483 cu cabină

1

50900

14338

50900

14338

2

Plug cultivator pentru vie PCVM 2,2

1

5494,43

1547,7

5494,43

1547,7

457,8691

128,975

3

Grapă cu discuri GDV 2,2

1

6152,67

1733,1

6152,67

1733,1

512,7225

144,425

4

Freză vie FB 1,4

1

6372

1795

6372

1795

531

149,5833

5

Maşină de stropit în vii PT 1232

1

22930,5

6459,32

22930,5

6459,32

1910,875

538,2766

6

Remorcă pomiviticolă RPV 2

1

TOTAL Preţurile includ TVA 1 EURO= 3,55R Se estimează că la exploataţiile viticole de 12 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.

4241,66

1194,833

12971

3653,8

12971

3653,8

1080,9166

304,4833

104820,6

29526,92

104820,6

29526,92

8735,043

2460,576

PAG - 214 -

Profil: Vie Sistem: neirigat

Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole exploataţia agricolă - 40 hastruguri de masă / struguri de vin Tabel nr. 6.6.2

Nr.

Denumirea utilajului

crt.

Necesar

Preţ unitar

Valoarea utilajelor

Dotare (buc.) pe exploataţie lei

EURO

lei

pe hectar

EURO

lei

EURO

1

Tractor V 483 cu cabină

2

50900

14338

101800

28676

2545

716,9

2

Plug cultivator pentru vie PCVM 2,2

2

5494,43

1547,7

10988,86

3095,4

274,7215

77,385

3

Grapă cu discuri GDV 2,2

2

6152,67

1733,1

12305,34

3466,2

307,6335

86,655

4

Freză vie FB 1,4

2

6372

1795

12744

3590

318,6

89,75

5

Maşină de stropit în vii PT 1232

2

22930,5

6459,32

45861

12918,64

1146,525

322,966

6

Remorcă pomiviticolă RPV 2

2

12971

3653,8

25942

7307,6

648,55

182,69

104820,6

29526,92

209641,2

59053,84

5241,03

1476,346

TOTAL Preţurile includ TVA 1 EURO= 3,55RON Se estimează că la exploataţiile viticole de 40 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.

PAG - 215 -

Profil: Vie Sistem: neirigat

Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole exploataţia agricolă - 150 hastruguri de masă / struguri de vin Tabel nr. 6.6.3

Nr. crt.

Denumirea utilajului

Necesar

Preţ unitar

Valoarea utilajelor

Dotare (buc.) pe exploataţie lei

EURO

lei

pe hectar

EURO

lei

EURO

1

Tractor V 483 cu cabină

5

50900

14338

254500

71690

1696,66

477,933

2

Plug cultivator pentru vie PCVM 2,2

5

5494,43

1547,7

27472,15

7738,5

183,1477

51,59

3

Grapă cu discuri GDV 2,2

5

6152,67

1733,1

30763,35

8665,5

205,089

57,77

4

Freză vie FB 1,4

5

6372

1795

31860

8975

212,4

59,833

5

Maşină de stropit în vii PT 1232

4

22930,5

6459,32

91722

25837,28

611,48

172,2485

6

Remorcă pomiviticolă RPV 2

5

12971

3653,8

64855

18269

432,366

121,7933

104820,6

29526,92

501172,5

141175,3

3341,143

941,1678

TOTAL Preţurile includ TVA 1 EURO= 3,55RON Se estimează că la exploataţiile viticole de 150 ha, celelalte echipamente tehnice necesare se vor închiria de la terţi. Efortul financiar necesar achiziţionării acestora nu se justifică.

PAG - 216 -

CAPITOL 7 GHID ORIENTATIV PENTRU UTILIZAREA TRACTOARELOR ŞI MAŞINILOR AGRICOLE, Al ESTIMĂRII COSTURILOR PE LUCRARI AGRICOLE /PE AGREGAT ŞI CATALOG CU PRINCIPALII PRODUCĂTORI DE UTILAJE AGRICOLE DIN ROMÂNIA, AL FIRMELOR IMPORTATOARE ŞI ALŢI DISTRIBUITORI 7.1 Ghid pentru utilizarea tractoarelor şi maşinilor agricole 7.1.1Tractoare cu 2 roţi motrice 7.1.2 Maşini pentru lucrările solului 7.1.3 Maşini pentru distribuit îngrăşaminte, împrăştiat bălegar, semănat şi plantat 7.1.4 Maşini pentru pulverizat 7.1.5 Cultivatoare, cositori, prese de balotat, echipamente rcoltat furaje verzi 7.1.6 Combine şi bene transport 7.2 Ghid orientativ pentru estimarea costurilor pe lucrări agricole/ agregate 7.3 Catalog cu principalii fabricanţi de utilaje din România 7.4 Catalog cu firme româneşti importatoare/distribuitoare/reprezentate de utilaje şi echipamente pentru agricultură

7.5 Catalog cu firma străine cu prezenţă mai mare pe piaţa românească 7.6 Catalog cu pesticide şi potenţiali distribuitori

PAG - 217 -

7.1 GHID PENTRU UTILIZAREA TRACTOARELOR SI MASINILOR AGRICOLE pentru anul 2007 faţă de 2006* INTRODUCERE In acest capitol se vor prezenta date şi informaţii cu privire la costurile de utilizare a tractoarelor şi maşinilor. Datele şi informaţiile ce vor fi prezentate sunt utile fermierilor români pentru că în următorii 5-10 ani sistema de maşini şi tractoare din România va fi similară celei din ţările UE. Fermierii români vor achiziţiona utilaje fabricte în UE sau chiar în ţară. Si utilajele din ţară fabricate sub licenţă sau româneşti vor avea parametrii constructivi funcţionării competitive. In acest context, vor achiziţiona utilaje la preţ european, vor consuma motorina la preţ european, vor a cheltluieli cu reparaţia utilajelor şi cu amortizarea acestuia tot la nivel european. Singurul element de costuri care va fi mai mic în România va fi cu plata mecanizatorului care în Franţa de exemplu este de 10,6 €/oră pînă la 13,7 €/oră. Datele şi informaţiile din acest capitol sunt prelucrări după unele materiale prezentate în revista „La agricole”x) Anual în Franţa, Biroul de coordonare pentru maşinismul agricol publică costurile de utilizare a tractoarelor şi maşinilor agricole, ca bareme de autor reciproc. Baremele de ajutor rciproc stabilite de Biroul de coordonare pentru maşini agricole sunt o referinţă naţională care poate fi utilizată în cadrul schimbului de servicii între gricultori. Baremul stabileşte costurile medii de utilizare a unei singure maşini stabilit ca parte a preţului fix a carburantului de 0,52 €/l şi a preţului uleiului de 1,9 €/l. Preţurile medii exceptând taxele datorate materialului nou, au fost fixate la baza tarifelor de cultură ale diferitelor firme. * calculatii efectuate de specialişti pentru anul 2007 şi având în vedere informaţii din „La Agricole” 2006

PAG - 218 -

Cheltuielile cu mâna de lucru, tractoristul sau alţii, nu sunt cuprinse. Costurile przentate în tabel sunt în Euro în anul 2006 în Franţa. Costurile de utilizare se vor prezenta la tractoare pe ora de funcţionare iar la maşini agricole pe ha. Subliniem că, costul de utilizare depinde în mare măsură de numărul de ore de funcţionare a utilajului pe an. De exemplu: Un tractor de 70 cu două roţi motrice are următoarele costuri pe ora de funcţionare: 11,35 €/oroă dacă este utilizat 600 ore/an 9,26 €/oră dacă este utilizat 800 ore/an 8,10€/oroă dacă este utilizat 1000 ore/an Un tractor de 190 cu patru roţi motrice are următoarle costuri pe ora de funcţionare: 38,87€/oroă dacă este utilizat 500 ore/an 31],97€/oră dacă este utilizat 700 ore/an 28,13€/oră dacă este utilizat 900 ore/an Pentru a oferi fermierilor români o informaţie şi mai completă vom prezenta în acest capitol şi preţul orientativ de nou al diferitelor tractoare şi maşini agricole în anul 2006. Tractoare „Tip tractor” – preluat din F.A./2006 „Puterea tractoarelor” corespunzătoare fiecărui tip de tractor – preluată din F.A./2006 Coloana 3 „Preţ mediu de nou” (în €) - Faţă de 2006 acesta a fost mărit cu !% motivat de faptul că există perspectiva creşterii preţurilor. Cifrele/preţurile au fost rotunjite la 2 zerouri. Coloana 4 „Ore pe an” – variantele de utilizare în ore pe an sunt aceleaşi pentru fiecare tip de tractor astfel încât s-a majorat utilizarea lor cu câte 100 ore pentru fiecare variantă justificată de faptul că fermierii români sunt mai slab dotaţi cu utilaje şi le utilizează mai intensiv pe cele pe care le au. Coloana 5 „Cost €/oră” – cifrele au fost reduse în principiu prin scăderea acestora proporţional cu creşterea numărului de ore/an. Exemplu : Tractor standard de 90 cu 2 RM (roţi motrice) : Anul Preţ de nou € Ore pe an Cost €/oroă 2006 37000 500 14,43 700 11,74 900 10,25 Coloana 1 Coloana 2

PAG - 219 -

2007

+1% 37400

+100 ore 600 800 1000

Recalculat 14,28 11,62 10,14

Mod de calcul: 900-500 = 400.........................4,17 (14,43 – 10,25) 100........................ x X = 417/400 = 1,045 Se calculează: cât % reprezintă 1,045 din fiecare cost pe oră pe variante astfel: Pentru 14,43 = 0,15 Acestea se scad din cifrele iniţiale 11,74 = 0,12 10,25 = 0,11 Astfel 14,43 -0,15 = 14,28 11,74 – 0,12 = 11,62 10,25 – 0,11 = 10,14 Maşini agricole Coloana 1 „Tipul” . denumirea maşinii agricole a fost preluată din L.A./2006 Coloana 2 „Preţul de nou” – preluat a fost de asemenea majorat cu 1% Coloana 3 „Ha/an” – 2 grade de utilizare au fost majorate pentru fiecare utilaj cu 15% şi rotunjirea ultimei cifre aceasta fiind 5 sau zero. Coloana 4 „Cost €/Ha” – cifrele au fost reduse după aceeaşi metodă ca şi la tractoare, făcându-se diferenţe între gradele de utilizare pentru fiecare tip de maşină agricolă, acestea având diferite grade de utilizare: a/. Se face diferenţa între cea mai mare utilizare (Ha/an) şi cea mai mică b/. Se face diferenţa între costul cel mai mare şi cel mai mic (€/Ha) c/. Se împarte b: a = c d/. „c” se determină procentual din fiecare cost (cele trei grade de utilizare) şi se scade din fiecare cost Exemplu : Plug reversibil purtat cu 5 trupiţe Din ghidul Anul Preţ de nou Ha/an Cost €/Ha pentru utilizarea 2006 1700 70 31,92 tractoarelor şi 120 21,12 maşinilor 200 15,07 agricole 2007 + 1% + 15% Recalculat 17200 80 31,88 140 21,09 230 15,05

PAG - 220 -

Recalculare 230 – 80 = 150 Ha/an 31,92 - 15,07 = 16,85 €/Ha 16,85 : 150 = 0,11 31,92 x 0,11(%) = 0,035 31,92 – 0,035 = 31,88 €/Ha V.1 21,12 x 0,11(%) = 0,034 21,12 – 0,034 = 21,09 €/Ha V.2 15,07 x 0,11(%) = 0,016 15,07 – 0,016 = 15,05 €/Ha V.3

SIMBOLURI T – cereale şi plante tehnice G – grâu P – porumb O – orz Fs – floarea soarelui F – fasole Sz – sfeclă de zahăr S – soia R – rapiţă M – mazăre L – legume Pm – pomi Prs- piersic Cs- cais Cr – cireş Prn – prun V – vii Fr- furaje Sv - silvicultură

PAG - 221 -

GHID PENTRU UTILIZAREA TRACTOARELOR SI MASINILIOR AGRICOLE 7.1.1 TRACTOARE CU 2 ROTI MOTRICE Tip tractor

Putere în

Preţ de nou

Ore pe an

€ STANDARD

40

50

60

70

80

90

100

18800

20200

25700

29300

32800

37400

41400

VITICOL

50

60

20700

22700

Cost €/oră

600

7,45

800

6,10

1000

5,35

600

9,22

800

6,77

1000

5,97

600

10,06

800

8,22

1000

7,20

600

11,35

800

9,26

1000

8,10

600

12,72

800

10,38

1000

9,07

600

14,28

800

11,62

1000

10,14

600

15,80

800

12,86

1000

11,23

600

8,35

800

6,87

1000

6,04

600

9,35

800

7,72

1000

6,82

PAG - 222 -

Tip tractor

Putere în

Preţ de nou

Ore pe an

€ 70

POMICOL

STANDARD

70

50

60

70

80

90

100

110

120

130

24700

25700

25200

30300

33300

36500

42400

48100

53000

58800

64100

Cost €/oră

600

10,30

800

8,53

1000

7,55

600

10,54

800

8,70

1000

7,68

600

9,98

800

8,17

1000

7,17

600

11,72

800

9,56

1000

8,36

600

13,28

800

10,91

1000

9,29

600

14,73

800

12,13

1000

10,68

600

16,83

800

13,81

1000

12,13

600

19,13

800

15,71

1000

13,82

600

20,82

800

17,05

1000

14,96

600

22,74

800

18,58

1000

16,27

600

25,00

800

20,47

PAG - 223 -

Tip tractor

Putere în

Preţ de nou

Ore pe an

€

150

170

190

215

250

VITICOL

50

60

70

POMICOL

70

80

74700

84800

95900

106000

119000

22700

26200

27800

27800

30300

Cost €/oră

1000

17,95

600

30,35

800

25,08

1000

22,16

600

34,10

800

28,13

1000

24,83

600

37,82

800

31,11

1000

27,37

600

42,04

800

34,64

1000

30,52

600

47,55

800

39,27

1000

34,65

600

8,95

800

7,33

1000

6,43

600

10,30

800

8,43

1000

7,38

600

11,48

800

9,49

1000

8,39

600

11,48

800

9,49

1000

8,39

600

12,68

800

10,52

1000

9,32

PAG - 224 -

7.1.2 MASINI PENTRU LUCRARILE SOLULUI TIPUL

Preţ de nou

Ha/an

€ Plug purtat cu 2 trupiţe

Plug reversibiil purtat cu 3

3800

7600

trupiţe

Plug reversibil purtat cu 4

9100

trupiţe

Plug reversibil cu 5 trupiţe

Plug reversibil purtat cu 6

17200

22200

trupiţe

Plug reversibil purtat cu 7

27300

trupiţe

Plug reversibil semipurtat

30300

cu 8 trupiţe

Plug simplu purtat cu 2

2000

trupuiţe

Plug simplu purtat cu 3

3500

trupiţe

Plug simplu purtat cu 4 trupiţe

4500

Cost €/Ha

25

26,2

50

16,09

70

12,72

35

38,57

60

21,93

80

17,38

60

25,15

115

15,57

170

12,37

80

31,88

140

21,09

230

15,05

115

29,45

170

21,63

230

17,72

170

25,19

230

20,40

345

15,60

230

22,00

345

16,66

460

13,99

20

19,14

25

15,59

35

12,06

20

29,65

25

23,48

35

17,30

25

28,87

35

20,90

PAG - 225 -

TIPUL

Preţ de nou

Ha/an

€

Subsoli8er purtat cu 2

1900

corpuri

Decompactor purtat cu 3

3500

dinţi (corpuri)

Decompactor în V cu 6

10100

lame purtate

Decompactor în V cu 8

15100

lame purtat

Cultivator greu cu lăţimea

2500

de 3 m

Cultivator cu lăţimea de

5500

4,5 m

Vibrocultor cu lăţimea de 4

3500

m

Vibrocultor cu lăţimea de 6

4900

m

Cultivator cu lăţimea de 6

900

m

Cultivator pentru pomi cu lăţimea de 225 cm

2500

Cost €/Ha

50

16,93

25

13,11

35

9,74

50

8,05

50

12,32

70

9,21

90

7,66

60

26,30

90

19,19

115

15,64

90

24,98

115

220,98

140

18,32

70

4,90

90

3,90

115

3,29

90

7,60

115

6,28

150

5,06

70

6,20

90

4,80

115

3,96

90

6,88

115

5,70

170

4,13

35

3,88

45

3,15

60

2,72

35

9,01

45

7,00

70

5,00

PAG - 226 -

7.1.3 MASINI PENTRU DISTRIBUIT INGRASAMINTE, IMPRASTIAT BALEGAR, SEMANAT SI PLANTAT TIPUL

Preţ de nou

Ha/an

€ Distribuitor

1600

€/Ha 60

4,31

de 600 litri cu

115

2,28

lăţime de lucru de 15 m, 1

170

1,59

115

3,55

purtat de 10 Hl, 2 discuri

170

2,45

cu lăţimea de lucru de 20

230

1,59

170

3,64

purtat de 15 Hl, 2 discuri

230

2,79

cu lăţimea de lucru de 30

293

2,28

345

5,33

tractat de 30 Hl, 2 discuri ,

575

3,37

cu lăţimea de lucru de 36

800

2,53

575

5,92

800

4,46

1000

3,64

115

25,49

bazin

230

13,34

orizontal de 6 tone pe 2

350

9,29

230

25,49

bazin

350

15,46

orizontal de 10 tone pe 4

460

5,97

45

15,36

90

8,03

140

5,58

115

12,43

purtat

centrifugal

Cost

disc Distribuitor

centrifugat

2600

m distribuitor

centrifugat

4000

m distribuitor

centrifugal

11600

m Distribuito de 40 Hl cu

20200

lăţimea de 36 m

Maşină

de

îngrăşăminte

împrăştiat cu

9600

roţi maşină

de

îngrăşăminte

împrăştiat cu

16700

roţi Semănătoare cereale cu

5500

lăţimea de 3 m

semănătoare de cereale cu

11100

PAG - 227 -

TIPUL

Preţ de nou

Ha/an

€ lăţimea de lucru de 4 m

Cost €/Ha

150

9,72

180

8,03

2330

13,26

290

10,81

350

9,17

170

27,75

semănat în teren marcat

2320

22,06

gen Harsch cu lăţimea de

350

16,37

115

21, 16

170

14,40

230

11,03

115

12,73

porumb pneumatică pe 6

170

8,82

rânduri

230

6,86

230

26,29

semidirect

350

18,30

pneumatică cu l’ăţimea de

460

14,30

60

41,27

80

30,33

115

22,13

70

56,14

100

38,43

140

29,56

semănătoare de cereale cu

23200

lăţimea de 6 m pneumatică

semănătoare

pentru

32300

lucru de 3 m semănătoare pentru sfeclă

19200

pe 12 rânduri

semănătoare

semănătoare semănat

pentru

pentru

11100

45400

lucru de 4 m Maşină de plantat cartofi

18200

pe 4 rânduri hidraulică

Maşină de plantat cartofi

30300

pe 4 rânduri automatică

7.1.4 MASINI PENTRU PULVERIZAT TIPUL

Preţ de nou

Ha/an

€ Pulverizator

purtat

cu

cuvă de 600 l şi rampă de

3500

Cost €/Ha

45

9,83

70

6,72

PAG - 228 -

TIPUL

Preţ de nou

Ha/an

€ 9m

Cost €/Ha

140

3,60

70

11,80

cuvă de 800 l şi rampă de

140

6,19

12 m

290

3,29

230

8,52

cuvă de 1000 l şi rampă de

460

4,55

18 m

900

2,59

350

7,72

cuvă de 1500 l şi rampă de

700

4,15

24 m

1000

2,96

350

13,04

cuvă de 2500 l şi rampă de

700

6,83

24 m

1000

4,75

450

12,80

cuvă de 3200 l şi rampă de

900

6,80

28 m

1400

4,80

900

8,14

cuvă de 4000 l şi rampă de

1400

5,69

32 m

1800

4,47

1100

7,19

cuvă de 4000 l şi rampă de

1700

5,07

36 m

2300

4,00

45

4,20

90

2,20

140

1,53

60

4,30

110

2,27

170

1,59

230

11,76

cuvă de 2000 l pentru

460

6,43

livadă

690

4,65

Pulverizator

Pulverizator

Pulverizator

Pulverizator

Pulverizator

Pulverizator

Pulverizator

purtat

purtat

purtat

tractat

tractat

tractat

tractat

cu

cu

cu

cu

cu

cu

cu

Pulverizator pentru vie cu

6400

15100

20200

35500

45400

55500

60600

1500

cuvă de 300 l

Pulverizator pentru livadă

1900

cu cuvă de 600 l

Pulverizator pneumatic cu

20200

PAG - 229 -

TIPUL

Preţ de nou

Ha/an

€ Pulverizator

automotor

111100

Cost €/Ha

1380

14,81

150 4 RM cu cuvă de

2070

10,37

3000 l şi rampă de

2870

7,89

28 m

7.1.5 CULTIVATOARE, COSITORI, PRESE DE BALOTAT, ECHIPAMENTE RCOLTA FURAJE VERZI TIPUL

Preţ de nou

Ha/an

€ Cultivator purtat în spae

4300

Cost €/Ha

35

14,36

70

7,48

100

5,19

35

18,51

70

9,56

100

6,56

50

20,93

115

14,92

170

12,24

35

15,00

70

8,60

100

6,46

25

27,48

cu 4 discuri şi lăţime de

50

14,73

lucru de 1,65 m

70

10,48

pe 6 rânduri

Cultivator frontal pe 6

5600

rânduri

Cultivator purtat în spate

14700

pe 12 rânduri

Raniţă cu discuri pe 4

4000

rânduri pentru cartofi

Cositoare simplă rotativă

Cositoare simplă rotativă

4000

35

23,28

cu 5 discuri şi lăţime de

70

12,64

lucru de 2 m

115

8,38

45

23,25

90

12,88

140

9,41

60

20,64

115

11,56

Cositoare simplă rotativă

5000

6500

cu 6 discuri de 2,4 m

Cositoare simplă rotativă cu 7 discuri şi 2,8 m

7200

PAG - 230 -

TIPUL

Preţ de nou

Ha/an

€

Cost €/Ha

170

8,55

70

26,87

purtată cu discuri şi degete

115

17,52

cu lăţimea de lucru de 2,4

170

12,85

115

32,56

purtată cu discuri şi degete

170

23,20

cu lăţimea delucru de 3,2

230

18,52

50

10,93

fânul pentru uscare cu

90

5,86

lăţimea de lucru de 3,2 m

140

4,17

80

8,99

fânul pentru uscare cu

125

6,08

lăţimea de lucru de 5 m

200

4,10

6

69,50

lăţimea de 1 m purtat pe

15

25,45

tractor

35

14,44

35

10,90

vertical şi lăţimea de 2 m

70

6,96

purtat pe tractor

115

4,97

25

466,40

forestier cu lăţimea de 150

60

29,13

cm

100

19,80

Cositoare

condiţionare

10100

m Cositoare

condiţionare

20200

m Maşină purtată de întos

Maşină purtată de întos

Zdrobitor

de

viţă

cu

Zdrobito de paie cu ax

Zdrobitor

dematerial

Tipul

3800

5300

3500

3100

13100

Preţ de nou

Nr.baloţi pe an

€ Presă

4,03

rotunzi (Ø 120 cm) şi

1200

2,12

lungimea de 150 cm

1700

1,48

3450

2,99

5750

1,99

de

baloţi

balotat

cu

densitate înaltă şi canal

18200

€/balot 600

Presă

pentru

Cost

70700

PAG - 231 -

70x120 cm

8000

1,57

4600

3,20

densitate înaltă şi canal

6900

2,40

90x120 cm

9200

2,00

Presă

de

balotat

cu

90900

Tipul

Preţ de nou

Ha/an

Cost

€ Echipament de recoltat

€/Ha

136300

90

296,59

iabă şi porumb siloz cu

230

150,09

motor de 220 , lăţime

460

101,25

115

300,54

iarbă şi porumb siloz cu

290

151,04

motor de 280 , lăţime

575

101,22

de lucru de 2,20 m sau 3 rânduri Echipament de recoltat

173700

de lucru 3,6 m sau 4 rânduri

7.1.6 COMBINE SI BENE TRANSPORT Tipul

Numai cereale PREŢ DE

HA/AN

Rapiţă

Mazăre

COST

COST

+10%

+ 40%

€/HA

€/ORĂ

€/HA

€/HA

60

185,2

148,38

203,50

259,28

,4

115

107,60

86,21

118,36

150,64

scuturători şi heder

200

75,65

60,61

83,21

105,91

115

166,89

217,50

183,57

233,64

de 180 la 220

170

118,71

154,72

130,58

166,19

cu 5 scuturători şi

290

80,18

104,49

88,19

112,25

230

120,14

275,55

132,15

168,19

de 180 la 220

350

86,69

198,85

95,36

121,36

cu 6 scuturători şi

460

69,97

160,49

76,97

97,96

NOU Combină cu motor de

180

70700

de 3-4 m Combină cu motor

131300

heder de 4-5 m Combină cu motor

heder

de

6-7

181800

PAG - 232 -

Tipul

Numai cereale PREŢ DE

HA/AN

Rapiţă

Mazăre

COST

COST

+10%

+ 40%

€/HA

€/ORĂ

€/HA

€/HA

350

101,26

303,15

111,38

141,76

motor de 180 la

575

68,52

205,14

75,37

95,93

330

800

54,49

163,13

59,94

76,28

115

177,54

142,22

porumb

170

1129,36

103,61

boabe şi cereale cu

230

105,26

84,32

170

176,89

229,65

porumb

230

138,26

179,52

boabe şi cereale cu

350

99,64

129,36

230

174,75

313,71

, 6 scuturători şi

350

124,00

222,61

heder de 6-7 m

460

98,363

177,07

350

147,13

366,79

460

115,67

288,35

690

84,21

209,91

NOU m75,37 Combi59,94nă cu



cu

scuturotori

222200

8 şi

heder de 6-7 Combină recoltat

de

101000

motor de 180 , 4 scuturători, cu lăţimea

hederului

de 3-4 m Combină recoltat

de

1616600

motor de 180-220 , 5 scuturători şi heder de 4-5 m Idem, 260 la 300

Idem 300-400 8

scuturători

212100

262600

şi

heder de 6-7 m Combină

170

247,18

recoltat sfeclă de

de

202000

290

169,97

zahăr cu motor de

400

136,88

170

283,77

340 cu 4 roţi motrice

pe

6

rânduri Idem cu motor de

252500

PAG - 233 -

Tipul

Numai cereale PREŢ DE

HA/AN

NOU

COST

+10%

+ 40%

€/HA

€/ORĂ

€/HA

€/HA

350

163,09

de 2035 m.c.

520

122,87

20

469,08

35

241,36

50

165,33

30

474,73

60

245,99

115

131,62

55500

cartof pe 1 rând

Maşină de recoltat

85800

cartofi pe 2 rânduri

Tipul

Preţ de nou

Ore/an

€ Benă pentru struguri cu

3500

capacitate de 30 Hl

Benă de 4 tone semipurtată

Benă de 6 tone semipurtată

Benă de 8 tone semipurtată

Benă de 10 tone semipurtată

Benă de 12 tone semipurtată

Benă de 18 tone semipurtată

5000

6500

8100

11600

15100

25200

Mazăre

COST

400 şi remorcă

Maşină de recoltat

Rapiţă

Cost €/oră

60

8,06

145

3,59

230

2,47

115

5,94

230

3,27

350

2,38

115

7,53

230

4,06

350

2,90

115

9,23

230

4,96

350

3,55

115

13,26

230

7,13

350

5,08

115

17,00

230

8,99

350

6,33

115

27,85

PAG - 234 -

platformă de 8 m, 8 tone pe

7300

4 roţi

Platformă de 12 m, 15 tone pe 4 roţi

13100

230

14,53

350

10,08

115

8,47

170

5,91

230

4,63

140

12,65

200

8,80

290

6,65

PAG - 235 -

7.2 GHID ORIENTATIV PENTRU ESTIMAREA COSTURILOR PE LUCRARI AGRICOLE/ AGREGATE Agregatele sunt formate din tractoare de diferite tipuri şi maşini/utilaje agricole. Coloana 1 – „lucrarea” este corespunzătoare tipului de utilaj agricol. Coloanele 2,3 şi 4 – se referă la tractoare Coloana 2 – „Variante de grade de utilizare” • V.1 – grad redus de utilizare a tractorului (600 ore/an) • V.2 – grad mediu de utilizare a tractorului (800 ore/an) • V.3. – grad ridicat de utilizare a tractorului (1000 ore/an) Aceste date sunt preluate din „GHID PENTRU UTILZAREA TRACTOARELOR SI MASINILOR AGRICOLE” Coloana 3 – „E/oră” – pentru fiecare din cele 3 variante se calculează prin înmulţirea col.3 cu col.8. Coloanele 5 şi 6 se referă’ la măsurile agricole Coloana 5 – „Grad de utilizare ha/anl” se preiau din acelaşi ghid. Coloana 6 – „E/ha” de asemenea din acelaşi ghid Coloana 7 – „Total agregat – llE/ha” se însumează coloanele 4 şi 6. Coloana 8 – „Nr.ore pe an” se calculează prin împărţirea cifrei l (oră) la coloana 9. Coloana 9 – „Performanţa agregatului Ha/oră” s-a preluat din tabelele „La agricole”.

PAG - 236 -

  GHID ORIENTATIV PENTRU ESTIMAREA COSTURILOR PE LUCRARI AGRICOLE (pe agregat)    LUCRAREA

COSTURI AGREGAT TRACTOR

MASINA AGRICOLA

TOTAL

NR.ORE

PERFORMANŢA

AGREGAT

PE HA

AGREGATULUI

€/HA VARIANTE DE

€/ORĂ

€/HA

GRADE DE

GRAD DE UTILIZARE

HA/ORĂ

€/HA

HA/AN

UTILIZARE 1

2

3

Decompactare

V.1

100 cu 4 RM

4

Decompactor purtat cu 3 dinţi (corpuri)

19,13

50

31,75

5

6

12,32

7

8

9

44,07

1,66

0,6

T, L

V.2

15,71

26,08

70

9,21

35,29

1,66

0,6

V.3

13,82

22,94

90

7,66

30,60

1,66

0,6

V.1

190 cu 4 RM

Decompactor în V cu 6 lame purtat

37,82

31,39

60

26,30

57,69

0,83

1,20

31,11

25,82

90

19,19

45,01

0,83

1,20

V.3

27,37

22,71

115

15,64

38,35

0,83

1,20

V.1

250 cu 4 RM

Decompactor în V cu 8 lame,purtat

47.55

39.46

90

24.98

64.44

0.83

1.20

39.27

31.76

115

20.98

52.74

0.83

1.20

V.3

34.65

28.76

140

18.32

47.08

0.83

1.20

V.1

60 cu 4 RM

V.2

V.2

Arat cu plug

Plug purtat cu 2 trupiţi

T,L

PAG - 237 -

LUCRAREA

COSTURI AGREGAT TRACTOR

MASINA AGRICOLA

TOTAL

NR.ORE

PERFORMANŢA

AGREGAT

PE HA

AGREGATULUI

€/HA VARIANTE DE

€/ORĂ

€/HA

GRADE DE

GRAD DE UTILIZARE

HA/ORĂ

€/HA

HA/AN

UTILIZARE 1

2

3

4

5

6

7

8

9

11.72

32.46

25

26.2

58.66

2.77

0.36

V.2

9.56

26.48

50

16.09

42.57

2.77

0.36

V

V.3

8.36

23.15

70

12.72

35.87

2.77

0.36

Pm

reversibil

V.1

T,L

70 cu 4 RM

Plug purtat cu 3 trupiţi

13.28

23.24

35

38.57

61.81

1.75

0.57

T

10.91

19.09

60

21.93

41.02

1.75

0.57

L

V.3

9.59

16.78

80

17.38

34.16

1.75

0.57

Pm,V

V.1

80 4 Rm

Plug purtat cu 4 trupiţi

14.73

18.85

60

25.15

44.00

1.28

0.78

T

12.13

15.52

115

15.57

31.09

1.28

0.78

L

V.3

10.68

13.67

170

12.37

26.04

1.28

0.78

Pm

V.1

100 cu 4 RM

Plug purtat cu 5 trupiţi

V.2

V.2

19.13

17.21

80

31.88

49.09

0.9

1.1

T

V.2

15.71

14.13

140

21.09

35.22

0.9

1.1

L,Pm

V.3

13.82

12.43

230

15.05

27.48

0.9

1.1

V.1

130 cu 4 RM

Plug purtat cu 6 trupiţi

25.00

20.00

115

29.45

49.45

0.8

1.25

20.47

16.37

170

21.63

38.00

0.8

1.25

V.2

T

PAG - 238 -

LUCRAREA

COSTURI AGREGAT TRACTOR

MASINA AGRICOLA

TOTAL

NR.ORE

PERFORMANŢA

AGREGAT

PE HA

AGREGATULUI

€/HA VARIANTE DE

€/ORĂ

€/HA

GRADE DE

GRAD DE UTILIZARE

HA/ORĂ

€/HA

HA/AN

UTILIZARE 1

2

3

4

5

6

7

8

9

V.3

17.95

14.36

230

17.72

32.08

0.8

1.25

V.1

Arat cu plug

150 cu 4 RM

Plug purtat cu 7 trupiţi

30.35

20.64

170

25.19

45.83

0.68

1.45

V.2

25.08

17.05

230

20.40

37.45

0.68

1.45

V.3

22.16

15.06

340

15.60

30.66

0.68

1.45

V.1

170 cu 4 RM

Plug semipurtat cu 8 trupiţi

34.10

21.14

230

22.00

43.14

0.62

1.6

V.2

28.13

17.44

345

16.66

34.10

0.62

1.6

V.3

24.83

15.39

460

13.99

29.38

0.62

1.6

V.1

60 cu 4 RM

Plug simplu purtat cu 2 trupiţi

11.72

29.30

20

19.14

48.44

2.5

0.40

T,L

9.56

23.90

25

15.59

39.49

2.5

0.40

Pm

V.3

8.36

20.90

35

12.06

32.96

2.5

0.40

V

V.1

70 cu 4 RM

Plug simplu purtat cu 3 trupiţi

13.28

20

29.65

51.69

1.66

0.6

T

T

T

simplu

V.2

22.04

V.2

10.91

18.11

25

23.48

41.59

1.66

0.6

L,Pm

V.3

9.59

15.91

35

17.30

33.21

1.66

0.6

V

PAG - 239 -

LUCRAREA

COSTURI AGREGAT TRACTOR

MASINA AGRICOLA

TOTAL

NR.ORE

PERFORMANŢA

AGREGAT

PE HA

AGREGATULUI

€/HA VARIANTE DE

€/ORĂ

€/HA

GRADE DE

GRAD DE UTILIZARE

HA/ORĂ

€/HA

HA/AN

UTILIZARE 1

2

3

V.1

80 cu 4 RM

Plug simplu purtat cu 4 trupiţi

14.73

18.41

V.2

12.13

V.3

10.68

Subsolaj

Pregătit terenul

4

5

6

7

8

9

25

28.87

47.28

1.25

0.8

T

15.16

35

20.87

36.08

1.25

0.8

L,Pm

13.35

50

16.93

30.28

1.25

0.8

70 cu 4 RM

Subsolier purtat cu 2 corpuri

V.1

13.28

33.20

25

13.11

46.31

2.5

0.4

T

V.2

10.91

27.27

35

9.74

37.01

2.5

0.4

L

V.3

5.59

13.97

50

8.05

22.02

2.5

0.4

V.1

60 cu 2 RM

Cultivator greu cu lăţimea de 3 m

10.06

8.35

70

4.90

13.25

0.83

1.2

T,L

8.22

6.82

90

3.90

10.72

0.83

1.2

Pm

V.3

7.20

5.97

115

3.29

9.26

0.83

1.2

V.1

80 cu 2 RM

Cultivator greu cu lăţimea de 4,5 m

12.72

90

7.60

14.59

0.55

1.8

cu cultivatorul

V.2

6.99

T

PAG - 240 -

LUCRAREA

COSTURI AGREGAT TRACTOR

MASINA AGRICOLA

TOTAL

NR.ORE

PERFORMANŢA

AGREGAT

PE HA

AGREGATULUI

€/HA VARIANTE DE

€/ORĂ

€/HA

GRADE DE

GRAD DE UTILIZARE

HA/ORĂ

€/HA

HA/AN

UTILIZARE 1

Pregătit

2

3

4

5

6

7

8

9

V.2

10.38

5.70

115

6.28

11.98

0.55

1.8

V.3

9.07

4.98

150

5.06

10.04

0.55

1.8

V.1

60 cu 4 RM

Vibrocultor cu lăţimea de 4 m

L

terenul cu vibrocultorul 11.72

9.72

70

6.20

15.92

0.83

1.2

T

V.2

9.56

7.93

90

4.80

12.73

0.83

1.2

L

V.3

8.36

6.93

115

3.96

10.89

0.83

1.2

V.1

80 cu 4 RM

Vibrocultor cu lăţimea de 6 m

14.73

4.12

90

6.88

11.00

0.28

3.5

T

12.13

3.39

115

5.70

9.09

0.28

3.5

L

V.3

10.68

2.99

170

4.13

7.12

0.28

3.5

V.1

50 cu 2 RM

Cultivator pentru vie cu lăţimea de 110 cm

8.35

34

31.68

3.33

0.3

V.2

Cultivaţie în vie şi pomi

27.80

3.88

V.2

6.87

22.87

45

3.15

26.02

3.33

0.3

V.3

6.04

20.11

60

2.72

22.83

3.33

0.3

V

PAG - 241 -

LUCRAREA

COSTURI AGREGAT TRACTOR

MASINA AGRICOLA

TOTAL

NR.ORE

PERFORMANŢA

AGREGAT

PE HA

AGREGATULUI

€/HA VARIANTE DE

€/ORĂ

€/HA

GRADE DE

GRAD DE UTILIZARE

HA/ORĂ

€/HA

HA/AN

UTILIZARE 1

Distribuit

2

3

V.1

60 cu 2 RM

4

Cultivator pentru pomi cu lăţimea de 225 cm

5

6

7

8

9

10.06

10.06

35

9.01

19.07

1

1.0

V.2

8.22

8.22

45

7.00

15.22

1

1.0

V.3

7.20

7.20

70

5.00

12.20

1

1.0

V.1

60 cu 2 RM

îngrăşăminte

Pm

Distribuitor centrifugat purtat de 600 l cu lăţimea de lucru de 15 m, 1 disc

10.06

3.32

60

4.31

7.63

0.33

3

V.2

8.22

2.71

115

2.28

4.99

0.33

3

V.3

7.20

2.37

170

1.59

3.96

0.33

3

V.1

70 cu 2 RM

T

Distribuitor centrifugat purtat de 10 Hl,2 discuri cu lăţimea de lucru de 20 m

11.35

3.17

115

3.55

6.72

0.28

3.5

T

V.2

9.26

2.59

170

2.45

5.24

0.28

3.5

L

V.3

8.10

2.26

230

1.59

3.85

0.28

3.5

PAG - 242 -

LUCRAREA

COSTURI AGREGAT TRACTOR

MASINA AGRICOLA

TOTAL

NR.ORE

PERFORMANŢA

AGREGAT

PE HA

AGREGATULUI

€/HA VARIANTE DE

€/ORĂ

€/HA

GRADE DE

GRAD DE UTILIZARE

HA/ORĂ

€/HA

HA/AN

UTILIZARE 1

2

3

V.1

80 cu 4 RM

4

5

6

7

8

9

Distsribuitor centrifugal purtat de 15 Hl, 2 discuri cu lăţimea de 30 m

14.73

3.68

170

3.64

7.32

0.25

4

V.2

12.13

3.03

230

2.79

5.82

0.25

4

V.3

10.68

2.67

290

2.28

4.95

0.25

4

V.1

90 cu 4 RM

T,L

Distribuitor centrifugat tractat de 30 Hl, 2 discuri cu lăţimea de lucru de 36 m

16.83

3.36

345

5.33

8.69

0.2

5

V.2

13.81

2.46

575

3.37

6.13

0.2

5

V.3

12.13

2.42

800

2.53

4.95

0.2

5

V.1

100 cu 4 RM

Distribuitor de 40 Hl cu lăţimea de 36 m

T,L

19.13

3.25

575

5.92

9.17

0.17

6

T

V.2

15.71

2.67

800

4.46

7.13

0.17

6

L

V.3

13.82

2.34

1000

3.64

5.98

0.17

6

PAG - 243 -

LUCRAREA

COSTURI AGREGAT TRACTOR

MASINA AGRICOLA

TOTAL

NR.ORE

PERFORMANŢA

AGREGAT

PE HA

AGREGATULUI

€/HA VARIANTE DE

€/ORĂ

€/HA

GRADE DE

GRAD DE UTILIZARE

HA/ORĂ

€/HA

HA/AN

UTILIZARE 1

2

3

V.1

60 cu 2 RM

4

5

6

7

8

9

25.49

35.55

4

0.25

T L

Maşină de împrăştiat îngrăşământ cu bazin orizontal de 6 tone pe 2 roţi

10.06

115

V.2

8.22

230

13.34

33.71

4

0.25

V.3

7.20

350

9.29

16.49

4

0.25

V.1

100 cu 4 RM

44.62

2.5

0.40

Maşină de îm prăştiat îngrăşăminte cu bazin orizontal de 10 tone pe 4 roţi

19.13

Semănat culturi

230

25.49

V.2

15.71

350

15.46

31.17

2.5

0.40

V.3

13.82

460

5.97

19.79

2.5

0.40

T

V.1

60 cu 2 RM

Semănătoare de cereale cu lăţimea de 3 m

agricole

10.06

10.06

45

15.36

25.42

1

1

G,O

V.2

8.22

8.22

90

8.03

16.25

1

1

R

V.3

7.20

7.20

140

5.58

12.78

1

1

PAG - 244 -

LUCRAREA

COSTURI AGREGAT TRACTOR

MASINA AGRICOLA

TOTAL

NR.ORE

PERFORMANŢA

AGREGAT

PE HA

AGREGATULUI

€/HA VARIANTE DE

€/ORĂ

€/HA

GRADE DE

GRAD DE UTILIZARE

HA/ORĂ

€/HA

HA/AN

UTILIZARE 1

2

3

V.1

80 cu 2 RM

4

Semănătoare de cereale cu lăţimea de 4 m

12.72

115

9.41

5

6

12.43

7

8

9

21.84

0.74

1.35

V.2

10.38

7.68

150

9.72

17.40

0.74

1.35

V.3

9.07

6.71

180

8.03

14.74

0.74

1.35

V.1

80 cu 4 RM

0.4

2.50

G.R

Semănătoare de cereale cu lăţimea de 6 m pneumatică

14.73

5.89

230

13.26

19.15

V.2

12.13

4.85

290

10.81

115.66

0.4

2.50

V.3

10.68

4.27

350

9.17

13.44

0.4

2.50

V.1

100 cu 4 RM

G,O

Semănătoare pentru semănat în teren nearat gen Horsch cu lăţimea de llucru de 3 m

19.13

27.16

170

27.75

54.91

1.42

0.7

V.2

15.71

22.30

230

22.06

44.36

1.42

0.7

V.3

13.82

19.62

350

16.37

35.99

1.42

0.7

V.1

80 cu 4 RM

Semănătoare pentru sfeclă pe 12 rânduri

14.73

7.36

115

21.16

28.52

0.5

2

12.13

6.06

170

14.40

20.46

0.5

2

V.2

P,S

Sz

PAG - 245 -

LUCRAREA

COSTURI AGREGAT TRACTOR

MASINA AGRICOLA

TOTAL

NR.ORE

PERFORMANŢA

AGREGAT

PE HA

AGREGATULUI

€/HA VARIANTE DE

€/ORĂ

€/HA

GRADE DE

GRAD DE UTILIZARE

HA/ORĂ

€/HA

HA/AN

UTILIZARE 1

2

3

4

5

6

7

8

9

V.3

10.68

5.34

230

11.03

16.37

0.5

2

V.1

60 cu 2 RM

Semmănătoare pentru porumb pneumatică pe 6 rânduri

10.06

10.06

115

12.73

22.79

1

1

P

V.2

8.22

8.22

170

8.82

17.04

1

1

Fs

V.3

7.20

7.20

230

6.86

14.06

1

1

S,F

V.1

170 cu 4 RM

Semănătoare pentru semănat semidirect pneumatică cu lăţimea de lucru de 4 m

34.10

28.30

230

26.29

54.59

0.83

1.2

G

28.13

23.34

350

18.30

41.64

0.83

1.2

O,R

V.3

24.83

20.60

460

14.30

34.90

0.83

1.2

V.1

70 cu 4 RM

Maşină de plantat cartofi pe 4 rânduri hidraulică

13.28

22.04

60

41.27

63.31

1.66

0.6

V .2

10.91

18.11

80

30.33

48.44

1.66

0.6

V.3

9.59

15.91

115

22.13

38.04

1.66

0.6

V.2

Plantat culturi agricole

PAG - 246 -

LUCRAREA

COSTURI AGREGAT TRACTOR

MASINA AGRICOLA

TOTAL

NR.ORE

PERFORMANŢA

AGREGAT

PE HA

AGREGATULUI

€/HA VARIANTE DE

€/ORĂ

€/HA

GRADE DE

GRAD DE UTILIZARE

HA/ORĂ

€/HA

HA/AN

UTILIZARE 1

2

3

V.1

100 cu 4 RM

4

5

6

7

8

9

Maşină de plantat cartofi pe 4 rânduri automatică

Protecţia

19.13

28.58

70

56.14

84.64

1.49

0.67

V.2

15.71

23.40

100

38.43

61.83

1.49

0.67

V.3

13.82

20.59

140

29.56

50.15

1.49

0.67

V.1

60 cu 2 RM

culturilor

Pulverizator purtat cu cuvă de 600 l şi rampă de 9m

10.06

3.72

45

9.83

13.55

0.37

2.7

V.2

8.22

3.04

70

6.72

9.76

0.37

2.7

V.3

7.20

2.66

140

3.60

6.26

0.37

2.7

V.1

80 cu 2 RM

,L

Pulverizato purtat cu cuvă de 800 l şi rampă de 12 m

12.72

3.94

70

11.80

15.74

0.31

3.20

V.2

10.38

3.21

140

6.19

9.40

0.31

3.20

V.3

9.07

2.81

290

3.29

6.10

0.31

3.20

,L

PAG - 247 -

LUCRAREA

COSTURI AGREGAT TRACTOR

MASINA AGRICOLA

TOTAL

NR.ORE

PERFORMANŢA

AGREGAT

PE HA

AGREGATULUI

€/HA VARIANTE DE

€/ORĂ

€/HA

GRADE DE

GRAD DE UTILIZARE

HA/ORĂ

€/HA

HA/AN

UTILIZARE 1

2

3

V.1

90 cu 2 RM

4

5

6

7

8

9

Pulverizator purtat cu cuvă de 1000 l şi rampă de 18 m

14.28

3.14

230

8.52

11.66

0.22

4.40

V.2

11.62

2.55

460

4.55

7.10

0.22

4.40

V.3

10.14

2.23

900

2.59

4.82

0.22

4.40

V.1

80 cu 2 RM

,L

Pulverizator purtat cu cuvă de 15000 l şi rampă de 24 m

12.72

1.90

350

7.72

9.63

0.15

6.7

V.2

10.38

1.55

700

4.15

5.70

0.15

6.7

V.3

9.07

1.36

1000

2.96

4.32

0.15

6.7

V.1

80 cu 2 RM

,L

Pulverizator tractat cu cuvă de 2500 l şi rampă de 24m

12.72

1.91

350

13.04

14.95

0.15

6.7

,l

V.2

10.38

1.55

700

6.83

8.38

0.15

6.7

L

V.3

9.07

1.36

1000

4.75

6.11

0.15

6.7

PAG - 248 -

LUCRAREA

COSTURI AGREGAT TRACTOR

MASINA AGRICOLA

TOTAL

NR.ORE

PERFORMANŢA

AGREGAT

PE HA

AGREGATULUI

€/HA VARIANTE DE

€/ORĂ

€/HA

GRADE DE

GRAD DE UTILIZARE

HA/ORĂ

€/HA

HA/AN

UTILIZARE 1

2

3

V.1

100 cu 2 RM

4

5

6

7

8

9

Pulverizator tractat cu cuvă de 3200 l şi rampă de 28 m

15.80

1.74

450

12.80

14.54

0.11

9

12.86

1.41

900

6.80

8.21

0.11

9

V.3

11.23

1.23

1400

4.80

6.03

0.11

9

V.1

90 cu 4 RM

8.14

9.65

0.09

11

T L

V.2

T,L

Pulverizator tractat cu cuvă de 4000 l şi rampă de 32 m

16.83

1.51

900

V.2

13.81

1.24

1400

5.69

6.93

0.09

11

V.3

12.13

1.09

1800

4.47

5.56

0.09

11

90 cu 4 RM

Pulverizator tractat cu cuvă de 4000 l şi rampă de 36 m

16.83

1.34

1100

7.19

8.53

0.08

12

V.2

13.81

1.10

1700

5.07

6.17

0.08

12

V.3

12.13

0.97

2300

4.00

4.97

0.08

12

T,L

PAG - 249 -

LUCRAREA

COSTURI AGREGAT TRACTOR

MASINA AGRICOLA

TOTAL

NR.ORE

PERFORMANŢA

AGREGAT

PE HA

AGREGATULUI

€/HA VARIANTE DE

€/ORĂ

€/HA

GRADE DE

GRAD DE UTILIZARE

HA/ORĂ

€/HA

HA/AN

UTILIZARE 1

2

3

Protecţia

V.1

50 cu 2 RM

4

Pulverizator pentru vie cu cuvă de 300 l

5

6

7

8

9

8.35

9.26

45

4.20

13.46

1.11

0.9

V.2

6.87

7.62

V.3

6.04

6.70

90

2.20

9.82

1.11

0.9

140

1.53

8.23

1.11

V.1

70 cu 2 RM

Pulverizator pentru livaadă cu cuvă de 600 l

plantaţiilor de vie şi pomi

V

11.35

10.21

60

4.30

14.51

0.9

1.1

V.2

9.26

8.33

110

2.27

10.60

0.9

1.1

V.3

8.10

7.29

170

1.59

8.88

0.9

1.1

1,4

Pm

T

70 cu 4 RM

Pm

Pulverizator pneumatic cu cuvă de 2000 l pentru livadă

V.1 V.2

9,49

6,73

V.3

8,39

5,95

460

6,43

13,16

0,71

690

4,65

10,60

1,4

Pulverizator automotor 150 cu 4 RM cu cuvă de 3000 l şi rampă de 28 m

V.2

1380

14,81

14,81

14,81

18

2070

10,37

10,37

10,37

18

PAG - 250 -

LUCRAREA

COSTURI AGREGAT TRACTOR

MASINA AGRICOLA

TOTAL

NR.ORE

PERFORMANŢA

AGREGAT

PE HA

AGREGATULUI

€/HA VARIANTE DE

€/ORĂ

€/HA

GRADE DE

GRAD DE UTILIZARE

HA/ORĂ

€/HA

HA/AN

UTILIZARE 1

2

3

4

V.3 Intreţinerea

V.1

cultlurilor

5

6

7

8

9

2870

7,89

7,89

7,89

18

60 cu 2 RM

Cultivator purtat în spate pe 6 rânduri

10,06

35

14,36

39,51

2,5

0,4

V.2

8,22

20,55

70

7,48

28,03

2,5

0,4

S

V.3

7,20

18,00

100

5,19

23,19

2,5

0,4

F

V.1

60 cu 2 RM

Cultivator frontal pe 6 rânduri

10,06

25,15

35

18,51

43,66

2,5

0,4

P,FS

V.2

8,22

20,55

70

9,56

30,11

0,4

V.3

7,20

18,00

100

6,56

24,56

2,5

0,4

F

V.1

60 cu 4 RM

Cultivator purtat în spate pe 12 rânduri

11,72

16,17

80

20,93

37,10

1,38

0,72

P,FS

V.2

9,56

13,19

115

14,92

28,11

1,38

0,72

S

V.3

8,36

11,53

170

12,24

23,77

1,38

0,72

Sz

V.1

60 cu 2 RM

Rariţă cu discuri pe 4 rânduri pentru cartofi

10,06

25,15

35

15,00

40,15

2,5

0,4

L

8,22

20,55

70

8,60

29,15

2,5

0,4

V.2

P,FS

S

PAG - 251 -

LUCRAREA

COSTURI AGREGAT TRACTOR

MASINA AGRICOLA

TOTAL

NR.ORE

PERFORMANŢA

AGREGAT

PE HA

AGREGATULUI

€/HA VARIANTE DE

€/ORĂ

€/HA

GRADE DE

GRAD DE UTILIZARE

HA/ORĂ

€/HA

HA/AN

UTILIZARE 1

Cosit şi întors

2

3

4

5

6

7

8

9

V.3

7,20

18,00

100

6,46

24,46

2,5

0,4

V.1

60 cu 2 RM

furaje

Cositoare simplă rotativă cu 4 discuri şi lăţimea de lucru 1,65 m

10,06

12,57

25

27,48

40,05

1,25

0,8

V.2

8,22

10,27

50

14,73

25,00

1,25

0,8

V.3

7,20

9,00

70

10,48

19,48

1,25

0,8

V.1

70 cu 2 RM

Fr

Cositoare simplă rotativă cu 5 discuri şi lăţimea de lucru de 2 m

11,35

11,35

35

23,28

34,63

1

1

V.2

9,26

9,26

75

12,64

21,90

1

1

V.3

8,10

8,10

115

8,38

16,48

1

1

V.1

80 cu 2 RM

33,42

0,8

Fr

Cositoare simplă rotativă cu 6 discuri şi 2,4 m lăţime de lucru

12,72

10,17

45

23,25

Fr

V.2

10,38

8,30

90

12,88

21,18

0,8

1,25

V.3

9,07

7,25

140

9,41

16,66

0,8

1,25

PAG - 252 -

LUCRAREA

COSTURI AGREGAT TRACTOR

MASINA AGRICOLA

TOTAL

NR.ORE

PERFORMANŢA

AGREGAT

PE HA

AGREGATULUI

€/HA VARIANTE DE

€/ORĂ

€/HA

GRADE DE

GRAD DE UTILIZARE

HA/ORĂ

€/HA

HA/AN

UTILIZARE 1

2

3

V.1

60 şi 4 RM

4

5

6

7

8

9

28,37

0,66

1,5

Cositoare simplă rotativă cu 7 discuri şi 2,8 m lăţime de lucru

11,72

7,73

60

20,64

V.2

9,56

6,31

115

11,56

17,86

0,66

1,5

V.3

8,36

5,52

170

8,55

14,07

0,66

1,5

V.1

60 C.P.şi 4 RM

Fr

Cositoare condiţionare purtată cu discuri şi degete cu lăţimea de lucru de 2,4 m

11,72

8,67

70

26,87

35,54

0,74

1,35

V.2

9,56

7,07

115

17,52

24,59

0,74

1,35

V.3

8,36

6,18

170

12,85

19,03

0,74

1,35

V.1

70 şi 4 RM

Cositoare condiţonare purtatî cu discuri şi degete cu lăţimea de lucru de 3,2 m

Fr

PAG - 253 -

LUCRAREA

COSTURI AGREGAT TRACTOR

MASINA AGRICOLA

TOTAL

NR.ORE

PERFORMANŢA

AGREGAT

PE HA

AGREGATULUI

€/HA VARIANTE DE

€/ORĂ

€/HA

GRADE DE

GRAD DE UTILIZARE

HA/ORĂ

€/HA

HA/AN

UTILIZARE 1

2

3

4

5

6

7

8

13,28

8,76

115

32,56

41,32

0,66

9

V.2

10,91

7,20

170

23,20

30,40

0,66

1,5

V.3

9,59

6,33

230

18,52

24,84

0,66

1,5

V.1

60 şi 2 RM

Fr

Maşină purtată de întors fânul pentru uscare cu lăţimea de lucru de 3,2 m

10,06

5,93

50

10,93

16,86

0,59

1,7

V.2

8,22

4,84

90

5,86

10,70

0,59

1,7

V.3

7,20

4,24

140

4,17

8,41

0,59

1,7

V.1

80 şi 2 RM

Fr

Maşină purtată de întors fânul pentru uscare cu lăţimea de lulcru de 5 m

12,72

5,08

80

8,99

14,07

2,5

V.2

10,38

4,15

125

6,08

10,23

0,4

2,5

Fr

V.3

9,07

3,62

200

4,10

7,72

0,4

2,5

PAG - 254 -

LUCRAREA

COSTURI AGREGAT TRACTOR

MASINA AGRICOLA

TOTAL

NR.ORE

PERFORMANŢA

AGREGAT

PE HA

AGREGATULUI

€/HA VARIANTE DE

€/ORĂ

€/HA

GRADE DE

GRAD DE UTILIZARE

HA/ORĂ

€/HA

HA/AN

UTILIZARE 1 Prelucrări prin

2

3 V.1

4

60 cu 2 RM

zdrobire

5

6

7

8

9

Zdrobitor de viţă cu lăţimea de 1 m purtat pe tractor

9,35

18,70

5

69,50

88,20

2

0,5

V.2

7,72

15,44

15

25,45

40,89

2

0,5

V.3

6,82

13,64

35

14,44

28,08

2

0,5

V.1

70 cu 4 RM

0,7

Zdrobitor de paie cu ax vertical şi lăţimea de 2 m purtat pe tractor

13,28

18,85

35

10,90

29,75

1,42

10,91

15,49

70

6,96

22,45

0,7

V.3

9,59

13,61

115

4,97

18,58

1,42

V.1

60 cu 4 RM

V.2

G

0,7

Zdrobitor de material forestier cu lăţimea de 150 m

11,72

29,30

25

66,40

95,70

0,4

V.2

9,56

32,90

60

29,13

53,03

2,5

0,4

S

V.3

8,36

20,90

100

19,80

40,70

2,5

0,4

PAG - 255 -

LUCRAREA

TOTAL

NR. ORE

PERFORMANŢA

Maşină agricolă

AGREGAT

PE BALOT

AGREGATULUI

Grad de utilizare

€/BALOT

COSTURI AGREGAT Tractor Variante de

€/oră

€/balot

grade de

€/balot

BALOT/ORE

baloţi/an

utilizare Balotat furaje

Presă pentru balaoţi rotunzi (Ө 120

70 4 RM

şi paie

cm) de 150 cm V.1

13,28

0,53

600

4,02

4,55

0,04

25

G

V.2

10,91

0,43

1200

2,12

2,55

0,04

25

O

V.3

9,59

0,38

1700

1,48

1,86

0,04

25

FR

90 2 RM

Presă de balotat cu densitate înaltă şi canal de 70 x 120 cm

V.1

14,28

0,35

3450

2,99

3,34

0,025

40

G

V.2

11,62

0,29

5750

1,99

2,28

0,025

40

O

V.3

10,14

0,25

8000

1,57

1,82

0,025

40

FR

100 2 RM

Presă de balotat cu densitate înaltă şi canal de 90 x 120 cm

Recoltat furaje

V.1

15,80

0,52

4600

3,20

3,72

0,033

30

G

V.2

12,86

0,42

6900

2,40

2,82

0,033

30

O

V.3

11,23

9200

2,00

2,00

2,37

0,033

30

FR

Echipament de recoltat iarbă şi porumb siloz cu motor de 220 , lăţime de lucru de 2,20 m sau 3 rânduri

PAG - 256 -

90

296,59

296,59

230

150,09

150,09

460

101,25

101,25

Echipament de recoltat iarbă şi porumb siloz cu motor de 280 lăţime de lucru 3,6 m sau 4 rânduri

LUCRAREA

MAŞINA AGRICOLĂ

HA/AN

115

300,54

300,54

290

151,04

151,04

575

101,22

101,22

COST €/HA

COST €/ORĂ

1

2

3

Recoltat cerealeşi alte

Combină cu motor de 180

Cereale

4

5

culturi

, 4 scuturători şi heder de 3,4 m

60

185,2

148,38

115

107,60

86,21

200

75,65

60,61

6

7

GO

Rapiţă 60

203,50

115

118,36

200

83,21

R

Mazăre 60

259,28

115

150,64

200

105,91

M

PAG - 257 -

LUCRAREA

MAŞINA AGRICOLĂ

HA/AN

COST €/HA

COST €/ORĂ

1

2

3

Combină cu motor de 180

Cereale

4

5

la 220 cu 5 scuturători şi heder de 4-5 m

115

166,89

217,50

170

118,71

154,72

190

80,18

104,99

6

7

GO

Rapiţă 115

183,57

170

130,58

190

88,19

R

Mazăre 115

233,64

170

166,19

190

112,25

M

Combină cu motor de 260

Cereale

la 300 cu 6 scuturători

230

120,14

275,55

şi heder de 6-7 m0

350

86,69

198,85

460

69,97

160,49

GO

Rapiţă 230

132,15

350

95,36

460

76,97

R

Mazăre 230

168,19

M

PAG - 258 -

LUCRAREA

MAŞINA AGRICOLĂ

HA/AN

COST €/HA

COST €/ORĂ

1

2

3

4

350

121,36

460

97,96

5

Combină cu motor de 300

Cereale

la 360 cu 8 scuturători

350

101,26

303,15

şi heder de 6-7 m

5575

68,52

205,14

800

54,49

163,13

6

7

GO

Rapiţă 350

111,38

575

75,37

800

59,94

R

Mazăre 141,76

M

350 575

95,93

800

76,28

115

177,54

142,22

P

170

129,36

103,61

O

m

230

105,26

84,32

S

Combină de recoltat

170

176,89

229,65

Combină de recoltat porumb boabe şi cereale cu motor de 180 , 4

G

scuturători heder de 3-4

porumb boabe şi cereale

F FS

P G

PAG - 259 -

LUCRAREA

MAŞINA AGRICOLĂ

HA/AN

COST €/HA

COST €/ORĂ

1

2

3

4

5

cu motor de 180-220 ,

230

138,26

179,52

O

4-5 m

350

99,64

129,36

S

Combină de recoltat

230

174,75

313,71

5 scuturători şi heder de

6

7

F FS

P

porumb boabe şi cereale

G

cu motor de 260 la 300

O

, 6 scuturători, heder de 6-7 m

Combină de recoltat

G 350

124,00

222,61

FS

460

98,63

177,07

S

350

147,13

366,79

P

porumb boabe şi cereale

G

cu motor de 300-400 ,

O

8 scuturători şi heder de 6-7 m

Combină de recoltat

F 460

115,67

288,35

FS

690

84,21

209,91

S

170

247,18

ssfeclă de zahăr cu motor

290

169,97

de 340 cu 4 roţi

400

136,88

170

283,77

SZ

motrice pe 6 rânduri Combină de recoltat sfeclă de zahăr cu motor

350

163,09

de 400 şi remorcă de

520

122,87

35 m.c.

SZ

PAG - 260 -

LUCRAREA

MAŞINA AGRICOLĂ

HA/AN

COST €/HA

COST €/ORĂ

1

2

3

4

Maşină de rcoltat cartofi

20

469,08

pe 1 rând

35

241,36

50

165,33

Maşină de recoltat cartofi

30

474,73

pe 2 rânduri

60

245,99

115

131,62

5

6

7 L

L

PAG - 261 -

LUCRAREA

TOTAL AGREGAT

COSTURI AAGREGAT TRACTOR VARIANTE DE

UTILAJ PENTRU TRANSPORT €/ORĂ

GRAD DE

GRADE DE

UTILIZARE

UTILIZARE

ORE/AN

€/ORĂ

€/ORĂ

Transport produse

50 -2 RM

agricole

V.1

8,22

Benă pentru struguri cu capacitate de 30 Hl 60

8,06

16,28

V.2

6,77

145

3,59

10,36

V.3

5,97

230

2,47

8,44

10,06

115

5,94

10,00

60 -2 RM V.1

V

Benă de 4 tone semipurtate T

V.2

8,22

230

3,27

11,49

L Fr

V.3

7,20

350

2,38

9,58

Pm,V

60 -RMz

Benă de 6 tone semipurtată

V.1

10,06

115

7,53

17,59

T,L,Fr,Pm

V.2

8,22

230

4,06

12,28

V

V.3

7,20

350

2,90

10,10

80 -4 RM

Benă de 8 tone semipurtată

V.1

14,73

115

9,23

23,96

T,L,Fr

V.2

12,13

230

4,96

17,09

Pm,V

V.3

10,68

350

3,55

14,23

100 -4 RM

Benă de 10 tone semipurtată

V.1

19,13

115

13,26

29,39

T,L,Fr

V.2

15,71

230

7,13

22,84

Pm,V

PAG - 262 -

LUCRAREA

COSTURI AAGREGAT

TOTAL AGREGAT

TRACTOR VARIANTE DE

UTILAJ PENTRU TRANSPORT €/ORĂ

GRADE DE

€/ORĂ

UTILIZARE

UTILIZARE V.3

GRAD DE

€/ORĂ

ORE/AN 13,82

120 -4 RM

350

5,08

18,90

Benă de 12 tone semipurtată

V.1

22,74

115

27,85

50,59

T,L,Fr

V.2

18,58

230

14,53

33,11

Pm,V

V.3

16,27

350

10,08

26,35

80 -1 RM

Platformă de 8 m, 8 tone pe 4 roţi

V.1

12,72

115

8,47

21,19

T,L,Fr

V.2

10,38

170

5,91

16,29

Pm,V

V.3

9,07

230

4,63

13,70

100 -2 RM

Platformă de 12 m, 15 tone pe 4 roţi

V.1

15,80

140

12,65

28,45

T.L,Fr

V.2

12,86

200

8,80

21,66

Pm,V

V.3

11,23

290

6,65

17,88

PAG - 263 -

7.3 CATALOG CU PRINCIPALII FABRICANŢI DE UTILAJE DIN ROMÂNIA Nr.

DATELE DE IDENTIFICARE A

crt.

FABRICANTULUI

0.

1

1.

S.C. AZOMA S.A. ARAD Tel. (040) 257/288732

GAMA DE FABRICAŢIE 2

Fabrică şi vinde:

•

Fax. (040) 257/288731 e-mail: [email protected]

Grape cu discuri (GDT 2,2; GDP 2,2; GDT 3,2; GDT 3,4);

•

Pluguri cu 2 (3) trupiţe;

•

Grapa rotativă cu colţi;

•

Maşina purtată pentru împrăştiat îngrăşăminte chimice (MIC-400);

•

Utilaje pentru mecanizare în fermele de animale şi păsări.

2.

BANAT-NOVA PLUS S.R.L

•

Maşini şi instalaţii de muls;

Tel/Fax: 0256/423616

•

Echipamente pentru procesare lapte;

306899

•

Echipamente pentru grajduri;

•

Tehnologii complete de creştere a animalelor;

•

Minifabrică de lapte „Fermierul”.

TIMIŞOARA

e-mail: [email protected] 3.

Produce şi comercializează:

CERITEX BRAŞOV (cercetare-inginerie tehnologică-execuţie)

Produce şi livrează:

•

Tel. 0268/475544

Instalaţii de udare prin aspersiune cu tambur şi furtun;

Fax. 0268/475526

•

Agregate mobile de udare;

e-mail: [email protected]

•

Utilaje, piese de schimb şi rii pentru silozuri.

4.

S.C. FORMA S.A. BOTOŞANI

Produce şi comercializează:

Tel. 0040231/512020

•

Tractoare OMT 150;

512021

•

Pluguri purtate cu 2 (3) trupiţe;

Fax. 0040231/530190

•

Plug CIZEL;

•

Grape cu discuri (GD 3,2; GDT 2,5; GDP

e-mail: [email protected]

PAG - 264 -

1,8; GDP 1,2; GDP 1,2, GDP 1,2 OMT);

•

Semănătoare pentru cereale păioase – SU 13 (15);

•

Maşină de plantat cartofi pe două rânduri;

•

Cultivatoare purtate universale;

•

Cositori rotative;

•

Piese de schimb pentru tractoare (U-445; U650; S-1500; S-1203) ŞI MAŞINI AGRICOLE;

5.

S.C. IMA S.A. IAŞI

Transmisii cardanice;

•

Piese brute forjate şi prelucrate.

Produce şi comercializează:

Tel. +40232/278400

•

Pluguri;

213874

•

Grape rotative cu rotori verticali,

266386

•

Maşini pentru tocat resturi vegetale;

•

Selector universal SU-1;

•

Maşini pentru stropit în vii şi livezi;

•

Uscătoare de cereale,

•

Mori de grâu şi porumb;

•

Utilaje pentru panificaţie;

•

Amestecătoare de furaje.

Fax. +40232/213682 278444 e-mail: [email protected]

6.

•

S.C. IMUN S.A. MEDGIDIA

Produce şi comercializează:

Tel. 0241/814700

•

Remorci (basculante, pomiviticole);

Fax. 0268/812400

•

Prese de balotat paie şi fân (pe sârmă şi

e-mail: [email protected]

sfoară);

•

Grape (cu discuri, stelate);

•

Maşină de scos cartofi;

•

Maşină de săpat gropi;

•

Piese de schimb pentru maşini agricole, auto şi remorci.

7.

S.C. INSTRIG S.A. BALŞ Tel. 0249/450007

Produce şi comercializează:

PAG - 265 -

Fax. 0249/450294

•

Instalaţii de irigat prin aspersiune;

e-mail: [email protected]

•

Aspersoare;

•

Pluguri cu 2(3) trupiţe;

•

Grape cu discuri (GDU 3,4-3,2 şi 2,5; GDP 2,2);

•

Semănători pentru păioase (SUP 29; SUP 21; SUP 15);

•

Semănători pentru prăşitoare (SPC 6-8,4);

•

Echipamente de fertilizare pentru semănători;

•

Cultivatoare (U 4; 6,8);

•

Maşini de fertilizat;

•

Maşini de erbicidat;

•

Mori de furaje cu capacităţi reduse de prelucrare.

8.

9.

S.C. ISLAZ S.A. ALEXANDRIA

Produce şi comercializează:

Tel. 0247/312755

•

Mori de grâu;

Fax. 0247/314507

•

Mori de porumb;

•

Mori de furaje;

•

Silozuri metalice (hale, depozite);

•

Pise de schimb.

INGO PROD SRL CONSTANŢA Tel./Fax +40-241-583220

Produce şi comercializează:

•

e-mail: [email protected]

Staţii de epurare pentru gospodării individuale, pentru industria alimentară şi pentru ferme de creşterea animalelor;

10.

LEGMAS S.A. NĂVODARI

•

Staţii potabilizare apă;

•

Rezervoare polietilenă de la 100 la 5000 litri.

Fabrică şi comercializează utilaje pentru legumicultură.

Tel./Fax +40-241-760485 e-mail: [email protected]

11.

MAT CRAIOVA Tel. 0251/439234

Produce şi comercializează:

•

Tractoare agricole universale 40-180 ;

PAG - 266 -

Fax. 0251/439293

•

Tractor încărcător frontal;

e-mail: [email protected]

•

Tractor multifuncţional cu macara rotativă;

•

Pluguri purtate cu 2(3) trupiţe;

•

Plug universal cu 2,3 şi 4 discuri;

•

Plug CIZEL;

•

Agregat combinat pentru pregătirea patului germinativ;

•

Grape cu discuri (GDG 6,4; GDG 7,4; GDV 2,2; GDU 3,3);

12.

S.C. MECANICA CEAHLĂU S.A.

•

Semănători pentru cereale, prăşitoare;

•

Cultivatoare;

•

Maşină de fertilizat; de erbicidat,

•

Maşină de împrăştiat gunoi de grajd;

•

Remorci basculante;

•

Remorci cisterne.

Fabrică şi vinde:

PIATRA NEAMŢ

•

Maşini de semănat şi fertilizat;

Tel. 0040233/215820

•

Grape rigide cu colţi ficşi şi stelate;

Fax. 0040233/216069

•

Combinatoare;

•

Grape cu discuri (GDD 181; GDP 251; GDT

e-mail: ceahlău@ceahlău.com

251; GDT 281; GD 3,2 ME). 13.

S.C. MECANICA MARIUS S.A. CLUJ-

Produce şi comercializează:

NAPOCA

Maşini agricole:

Tel. 0264/415068

•

Pluguri;

Tel/Fax: 0264/415067

•

Grape cu discuri;

e-mail: [email protected]

•

Cultivatoare;

•

Maşini de scos cartofi;

•

Freze.

Remorci:

•

Cisterne;

•

Auto;

•

De împrăştiat gunoi.

PAG - 267 -

Echipamente pentru ferme:

•

Adăpători (pentru păsări, bovine, porcine);

•

Aparate de stropit;

•

Mori cu ciocane;

•

Zdrobitoare şi prese de struguri;

•

Aspersoare;

•

Unelte (casmale, sape, lopeţi, etc.).

Piese de schimb pentru:

•

Tractoare,

•

Maşini agricole.

Diverse:

14.

S.C. METALURGICA REGHIN S.A.

•

Mobilier mecanic;

•

Confecţii şi prelucrări metalice;

•

Turnare neferoase, etc.

Produce şi comercializează:

Tel. 004-0265/537667

•

Remorci auto şi cisterne,

537838

•

Cricuri mecanice şi hidraulice;

Fax: 004-0265/522080

•

Piese turnate: arbori cotiţi; tamburi, saboţi,

e-mail: [email protected]

butuci;

•

15.

S.C. MULTIM S.A TIMIŞOARA

Pompe de apă

Produce şi comercializează:

Tel. 0256/204060

•

Grup individual de muls cu 2 căni (GIM 2/V);

Fax. 0256/192041

•

Minigrup individual de muls (MGM şi MGMR).

16.

METCOD MECANICA CODLEA S.A Tel. 0268/475328

Produce şi vinde:

•

251473

Tractoare agricole supraînsămânţate (U 453 HC; U 533 HC; U-643 HC);

Fax. 0268/475221

•

Maşină de erbicidat; de stropit şi prăfuit;

251963

•

Aparate portabile şi carosabile de stropit;

•

Maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice;

PAG - 268 -

•

Piese de schimb pentru tractoare, autourisme şi autocamioane;

17.

S.C. PREMAGRO S.A. ORADEA

Canistre metalice;

•

Construcţii metalice sudate;

Produce şi comercializează:

Tel. 0259/267616

•

Grape rotative cu colţi;

Fax: 0259/444582

•

Freze;

e-mail: [email protected]

•

Maşini de tocat resturi vegetale;

•

Grape cu discuri;

•

Pluguri purtate cu 2 (3);

•

Cultivatoare.

sau: [email protected]

18.

•

S.C. RIELA ROMÂNIA S.R.L CLUJ-

Produce şi comercializează:

NAPOCA

•

Mori cu ciocane tip RM 2 şi RM 3 cu suflantă;

Tel. 0264/442339

•

Amestecător de furaje orizontal şi diagonal;

Fax: 0264/441910

•

Instalaţia de măcinat şi combinat furaje,

e-mail: rielaromâ[email protected]

asistate de calculator;

• 19.

REVAHO AGRO ROMÂNIA

Zdrobitor pentru cereale.

Produce şi comercializează echipamente de irigaţii:

BUCUREŞTI

•

Instalaţii de irigat cu tambur şi furtun;

Tel/Fax: 2233324

•

Aripi de ploaie de 50-400 m;

2229638

•

Rampe autodeplasabile;

•

Instalaţii de irigare prin picurare;

•

Instalaţii de irigat prin aspersie;

•

Toate tipurile de aspersoare;

•

Construcţii de sere, solarii pe structură

e-mail: [email protected]

demontabilă din oţel galvanizat;

•

Sisteme de filtrare şi tratare a apei cât şi sisteme de încălzire a serei.

20.

S.C. SUMA S.A. BĂILEŞTI DOLJ

Produce şi comercializează:

TEL: 0251/311440; 311442

•

Grape cu discuri grele (gdg 3; gdg 3,4);

311590; 311690

•

Vibromixturi;

Fax: 0251/311659; 312007

PAG - 269 -

•

Combinatoare;

•

Scormonitoare;

•

Semănători pentru prăşitoare (SPPC 4; SPPC 4 EFS; SPPC 6; SPPC 6 EFS; SPPC 8);

•

Semănători pentru păioase: (SC 1,9; SC 3,6; SC 3,75D);

•

Cositoare purtată pentru furaje;

•

Grape cu colţi şi stelate;

•

Utilaje cu tracţiune animală (plug, căruţă, prăşitoare, semănătoare);

• 21.

S.C. TEHNOFAVORIT S.A. BONŢIDA

Produce şi cormercializează:

•

– CLUJ

Unelte (casma, furcă, sapă, târnăcop, lopată).

Bucătării furajere (productivitate 0,2-10to/h)

Tel: 0264/262280

sub licenţa Himel-Germania – un sistem

Fax. 0264/262285

complet;

e-mail: [email protected]

•

Mori cu ciocane;

•

Amestecătoare de furaje;

•

Maşini şi echipamente de erbicidat purtate sau tractate (70-2500 litri);

•

Maşini de stropit în vii şi livezi cu atomizor purtate sau tractate;

•

Cositori şi grble rotative sub licenţă KUHNFranţa.

22.

S.C. TEHNOFRIG S.A. CLUJ Tel. 0264/435317

Produce şi comercializează:

•

435303

Tanc izoterm pentru stocare lapte – capacitate 1000 l TTIV şi 2500 l TTN-2,5.

Fax. 0264/435302 435297 e-mail: [email protected]

23.

S.C. TRACTORUL UTB S.A. BRAŞOV Tel. 0268/163422 Fax. 0268/422300

Produce şi livrează:

•

Motoare de diferite puteri (): 28; 32; 42; 50;

PAG - 270 -

e-mail: [email protected]

52; 47; 62; 64,5; 70; 83; 65; 100.

•

Motoarele sunt Diesel în 4 timpi cu injecţie directă; răcire cu apă.

24.

VETLAND COMIMPEX S.R.L

•

SALONTA

utilaje pentru fabricarea nutreţurilor combinate;

Tel/Fax: 0259/4333685

•

silozuri din fibră de sticşă laminată;

e-mail: [email protected]

•

tehnologii de creştere;

•

premixuri.

PAG - 271 -

7.4 CATALOG CU FIRME ROMÂNESTI IMPORTATOARE/DISTRIBUITOARE/REPREZENTATE DE UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE PENTRU AGRICULTURĂ Nr.cr

FIRMA

t.

importatoare/distribuitoare

Firma străina reprezentata

Utilaje importate distribuite

2

3

în ROMÂNIA 0

1.

1

AGRIROMEX BUCUREŞTI

•

SAME DEUTZ-

Tel: 021-3160165

FAHR GROUP SPA

Fax: 021-3160194

Italia;

e-mail: [email protected]

•

OLVAC-Spania;

•

STROJNA-IndustrijaSlovenia

Distribuitor autorizat al firmelor:

•

S.C. TRACTORUL UTB S.A. – Braşov;

•

S.C. MECANICA CEAHLĂU-Piatra Neamţ;

•

S.C. MYO-O S.A Bucureşti;

•

S.C. TEHNOFAVORIT S.A. Bonţida,

•

S.C. MAT S.A. Craiova,

•

S.C. SUMA S.A. Băileşti;

•

S.C. FORMA S.A. Botoşani;

•

S.C. SERVOPLANT S.A. Bucureşti .

2.

AGRIPROJECTS BUCUREŞTI

•

EURODRIP Grecia

- Gamă completă de instalaţii

PAG - 272 -

Tel: 021/3215368

pentru fertirigare prin

Fax: 021/3264906

picurare;

e-mail:

- Sisteme de aspersie;

[email protected]

- Solaria şi sere pe structuri

[email protected]

metalice galvanizate; - Acoperire cu folie simplă,dublă gonflabilă sau policarbonat; - Servicii complete de proiectare şi consultanţă

3.

AGROCOMERŢ HOLDING S.A.

•

CLAAS-Germania;

- Tehnică de recoltat, tocat şi

TIMIŞOARA

•

LEMKEN-Germania;

adunat cereale şi furaje;

Tel: 0256/430317

•

AMAZONE-

/ 437673 Fax: 0256/434098 /198154 e.mail: [email protected]

Germania;

•

HAWE-MAILLEUXFranţa

•

- Tractoare, tehnică de arat, pregătit terenul, insămânţat, fertilizat şi erbicidat; - Service şi piese originale pentru utilajele distribuite.

WALTERSCHEID FENDT-Germania

BUCUREŞTI Tel: 021/2311050 Fax: 021/2311022 e-mail: [email protected]

4.

AGROMEC ŞTEFĂNEŞTI S.A

•

ILFOV

MASCHIO-

- Semănători pentru păioase;

GASPARDO Italia

- Semănători pentru prăşitoare;

Tel/Fax: 021/3501427 /3501428

- Semănători de semănat

/3501432

direct în mirişte; - Echipamente pentru

e-mail: [email protected]

fertlizat;

[email protected]

- Cultivatoare;

•

OGEL&NOT Austria

- Cositori; - Combinatoare; - Scarificatoare.

PAG - 273 -

- Pluguri reversibile cu 5(6) trupiţe

5.

S.C. AGROPROIECT S.R.L.

- Uscătoare pentru cereale;

Bucureşti

- Transportoare cu bandă;

Tel/Fax: 021/3235738

- Silozuri pentru cereale;

0744368349

- Transportoare cu lanţ;

e-mail: [email protected]

- Tarare aspiratoare; - Mori cu ciocane; - Ecluze.

6.

AGROWEST Cernat-Covasna

Comercializează utilaje

Tel/Fax: 0267/369026

pentru:

e-mail: [email protected]

- cultivarea cartofului şi a sfeclei de zahăr-tehnologie GRIMME; - Tehnologie SILOMAXX şi ZAGO pentru furaje

7.

S.C. AUGMENT S.R.L. Bucureşti

•

FIRESTONE USA

- Membrană hidroizolantă pentru etaşeinzarea canalelor

Tel: 021/4138689 /4138938

de irigaţii, bazinelor de apă,

/4139369

fermelor de animale

Fax: 021/4139484 e-mail: [email protected]

• •

SOLPLAST Spania ORIGINALE VOLPI Italia

•

TRICOFLEX Franţa

•

HOZELOCK Anglia

- Folie pentru agricultură - Aparate de stropit manuale şi cu motor - Furtun pentru grădină şi pentru maşini agricole - Sistme de irigaţie prin aspersiune

8.

AVI-SUINTEH Carei – Satu Mare

- Sisteme complete de

Tel/fax: 0261/861741

adăpare, furajare, ventilaţie,

e-mail: [email protected]

răcire pentru porci, păsări, ovine; - FNC, siloz cereale; - Laborator însămânţare

PAG - 274 -

artificială porci. 9.

S.C. AGROSERVICE Constanţa

•

FENDT-Germania

- vezi AGROCOMERT

S.A.

•

CLAAS- Germania

HOLDING

Tel/fax: 0241/553035

•

LEMKEN- Germania

•

AMAZONE-

e-mail: [email protected]

Germania 10.

S.C. BALCAN S.R.L.

- Electrostivuitoare;

Bucureşti

- Echipamente de ridicare;

Tel: 021/2526605

- Transpalete.

Fax: 021/2528673 e-mail: [email protected]

11.

S.C. BANAT NOVA PLUS S.R.L.

•

SPAGIARRI

- Maşini şi instalaţii de muls;

Timişoara

INDUSTRIA GONA

- Utilaje pentru prelucrarea

Tel/fax: 0256/423616

Italia

laptelui;

•

CTA MILC Italia

- Minifabrică de lapte.

•

RAIFFEISEN

- Premixuri vitamine,

Baia Mare

CENTRAL GENOSS-

minerale şi concentrate

Tel/fax: 0262/220192

ENSCHAFT e G

furajare pentru animale şi

Germania

păsări-lactoză furajeră.

BIOLAND

- Tensiometre electronice;

306889 e-mail: [email protected]

12.

13.

14.

S.C. BILARDI PRODUCT S.R.L.

BIOEXPERT Bacău

•

Tel/fax: 0334-10.20.14 (Astral)

- Termometre digitale;

e-mail: [email protected]

- Glucometre.

•

BIOMIN GmbH

- Aditivi de furajare;

Tel: 0269/214833

HERZOGENBURG

- Prebiotice, fitobiotice;

Fax: 0269/243843

Austria

- Înlocuitori de lapte pentru

BIOMIN ROMÂNIA S.R.L. Sibiu

purcei şi viţei, aminoacizi,

e-mail: [email protected]

ingrediente şi furaje pentru păstrăvi 15.

CARLEX EXPORT AG Bucureşti Tel: 021/4111519 /4117748

•

CARLEX

Echipamente pentru: - Analiza apei; - Analiza celulelor somatice

PAG - 275 -

Fax: 021/4117710

din lapte;

e-mail: [email protected]

- Analiza paametrilor esenţiali din vin; - Analiza cărnii.

16.

17.

CASTELLO ROMANIA Cluj-

•

CASTELLO Italia

- Utilaje zootehnice pentru

Napoca

fermele de porci;

Tel: 0744546934

- Tehnologie eco-compatibilă

e-mail: [email protected]

pentru creşterea porcilor.

CRICOS Bucureşti

•

LAMBORCHINI

Tel/fax: 2528172

- Injectoare pentru combustibil tip M;

2528159

- Injectoare pentru CLU;

3210616

- Arzătoare pentru gaze naturale; - Cazane de perete pe gaze naturale; - Cazane din fontă pe gaze naturale; - Cazane din oţel; - Boilere pentru apă menajeră; - Generatoare de aer cald.

18.

DENROMAS S.R.L

Firme din Danemarca

Remuş-Giurgiu

•

AGRIMEX

- Marketing, consultanţă şi

Tel/fax 0246/210959

•

AGRILEASING

comerţ;

•

BORDING

•

BREDAL

•

CROCUS

•

DALBO

- Uscătoare cereale cu flux

•

DAN CORN

continuu, benzi

•

DACS

transportoare;

•

DANFOIL

- Echipamente pentru

•

ECHBERG

Bucureşti Tel/fax: 021/3204275 e-mail: [email protected]

- Lesing financiar extern; - Sisteme de irigaţii - Maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice

pregătirea solului;

PAG - 276 -

•

JE-MA

- Silozuri metalice pentru

•

LM

depozitare cereale;

•

SAMSON

•

SKIOLD

- Echipamente şi sisteme de hrănire pentru ferme pui; - Maşini de erbicidare; - Sisteme de hrănire pentru ferme de poci; - Sisteme de transport cereale; - Ventilatoare uscare podea; - Tocător de îngrăşământ organic; - Mori de făină, fabrici de nutreţuri combinate.

19.

DeLaval ROMANIA S.R.L.

•

DeLaval

- Instalaţii de muls mecanic

Bucureşti

(la bidon, la conductă,

Tel: 021/2226059; 2234303

centralizat);

/2234304; 2234305

- Echipamente pentru răcirea

fax: 021/2226048

şi stocarea laptelui;

e-mail: [email protected]

- Sisteme pentru stabulaţia vacilor; - Sisteme de hrănire automată cu furaje concentrate; - Sisteme pentru evacuarea automată a dejecţiilor; - Produse speciale pentru ferme-igiena mulsului.

20.

EURATO

- Depozite de legume-fructe

Odorheiu Secuiesc

cu atmosferă controlată;

Tel: 0266/218348

- Tunele de congeleare;

0266/218072 Fax: 0266/219975

- Caroserii auto termoizolante.

e-mail: [email protected]

21.

S.C. FARMER LOGISTIC S.R.L.

- Motocositori;

PAG - 277 -

Ungheni-Mureş

- Motoare pe benzină 2-20 ; - Motoare Diesel 4-6 ; - Generatoare electrice; - Motopompe; - Utilaje pentru producţia vegetală şi animală.

22.

FMK AGRO Sibiu

•

Tel: 0744691580

Firmă româno-

Instalaţii zootehnice:

germană

- Aeroterme pe gaz;

Tel/fax: +49(0)9836/95912

- Hrănitoare pentru păsăsri; - Lămpi gaz pentru încălzirea adăposturilor şi halelor (9010000W); - Lămpi cu unde infraroşii (150 sau 250 W) pentru creşterea porcilor; - Adăpătoare automată cu presiune 1/2 inox pentru scroafe, porci la îngrăşat şi purcei; - Sisteme clasice de ventilaţie cu termostat electro-mecanic; - Hrănitoare automată pentru 12-40 porci; - Boxe de fătare.

23.

GENERAL LEASING S.A.

•

McCORNIC Italia

- Tractoare;

Bucureşti

•

LAVERDA

- Combine;

Tel: 021/2331064

•

KVERNELAND

•

VALMONT

- Utilaje agricole.

/2331065 /2331066 Fax: 021/2331067 e-mail: [email protected]

24.

GRUPPO VALINST SRL Braşov

- Echipamente pentru irigaţii

PAG - 278 -

Tel/fax: 0268/311698

IRIGATION

e-mail: [email protected]

25.

•

GTZ-GmbH

- Servcii în scopul dezvoltării,

ROEXPO Bucureşti

(Societatea Germană

cooperării în agricultură şi a

Tel: 021/2243753

pentru Cooperare

zonelor rurale.

COMPLEXUL EXPOZIŢIONAL

/2241753

Tehnică)

/2241752 Fax: 021/2243273 e-mail: [email protected]

26.

HONDA POWER EQUIPMENT

•

Bucureşti

HONDA POWER

- Motoare multifuncţionale;

EQUIPMENT

- Generatoare;

Tel: 021/6370458

- Echipamente de grădină;

/6370459

-Freze de zăpadă.

fax: 021/6370478 e-mail: [email protected]

27.

•

HONDA

- Motoare şi echipamente.

IKR ROMÂNIA S.R.L. Satu Nou-

•

CLAAS;

- Combine

Bihor

•

NEW HOLLAND;

- Tractoare

Tel/Fax: 0259/422042

•

JOHN DEERE;

•

MASSEY

S.C.HIT POWER MOTOR S.R.L Tel: 021/2248272 Fax: 021/2248292

28.

e-mail: [email protected]

Timişoara Tel/Fax: 0256/302555 e-mail: [email protected]

FERGUSON

- Echipamente pentru recoltat porumb - Maşini de prelucrare a solului, pluguri, grape cu

•

CASE;

•

NEW HOLLAND;

- Prese de balotat şi

•

FIAT;

semănători.

•

ZETOR

- Piese de schimb originale şi

•

GERINGHOFF;

alternative.

•

OROS

•

KŰHNE

•

KUHN;

discuri, combinatoare.

PAG - 279 -

29.

•

LEMKEN;

•

LANDSBERG

•

KŰHNE

•

KUHN;

•

AMAZONE

•

CASE

•

IKR BABOLNA

•

KŰHNE

•

SEKO

•

GERINGHOFF

INTEGRIS S.R.L. Bucureşti

- Instalaţii de muls;

Tel/fax: 021/2307178

- Sistem de măsurare şi

e-mail: [email protected]

control; - Sistem de identificare Fullwood-Fusion; - Sala de muls brăduleţ capacitate 32-36 vaci/oră; - Sisteme de stocare-răcire.

30.

IRRITEC S.A. Bucureşti

•

Tel: 021/3210222 Fax: 021/3233470

•

e-mail: [email protected]

31.

INTERCAS S.R.L Cluj-Napoca

RICHEI SERRES DE

- Sere şi solarii;



- Instalaţii de muls pentru

GASCOIGNE

vaci,capre şi oi;

MELOTTE

- Instalaţii de răcire şi stocare

•

SERAP

•

PAL

•

BANCILHON

a laptelui; - Echipamente de adăpare şi hrănire a puilor; - Echipamente de irigaţii

Firme din Italia:

Tel/Fax: 0264/594176

•

SALAMI SILVANO

- Aparate şi instalaţii de muls;

e-mail: [email protected]

•

IOTTI

- Adăpători bovine şi

•

ALESSANDRI

•

TECNOZOO

•

FIC

•

OMV

adăpători tip suzetă pentru porcine. Hrănitoare pentru bovine; - Grupuri electrogene. Generatori agricoli, Diesel;

PAG - 280 -

•

LA MECANICA

- Pompe de vacuum pentru

•

SCAPPI&GELSI

instalaţii de muls;

•

EMMEBIEMME

- Tancuri de răcire - Sisteme de curăţare; - Structuri metalice; - Sisteme de alimentaţie şi stabulaţie pentru porci, capre, oi; - Mori şi echipamente agrozootehnice.

32.

IPSO S.A. Mogoşoaia ILFOV

•

JOHN DEERE

- Tractoare, combine şi

Tel: 021/3128888

•

KUHN

maşini agricole;

Fax: 021/4904391

•

GERINGHOFF

•

WESTFALIA

•

CFCAI

e-mail: [email protected]

Timişoara

- Echipamente ataşate la tractor; - Echipamente de recoltat porumb;

Tel: 0256/246105

- Echipamente de muls

Fax: 0256/246111

pentru toate mărimile de ferme de vaci, oi, capre; - Tancuri de răcire, gamă completă; - Silozuri, uscătoare, selectoare, curăţitoare, manipulare a cerealelor.

33.

ISEA Bucureşti

•

SWISS GROUP

Tel/Fax: 021/3212713

- Fese septice pentru tratarea apelor uzate casnice şi

/3262299

industriale.

/3262211 34.

KAGO S.R.L.

•

Bucureşti

CIMBRIA HEID

- Utilaje pentru curăţire,

GmbH Austria

transport, uscare,

Tel: 021/2602050

condiţionarea şi uscarea

Fax: 021/2602010

seminţelor.

e-mail: [email protected]

35.

LANDINI &LAVERDA Bucureşti

•

LANDINI

- Tractoare agricole de 35-

PAG - 281 -

Tel: 021/2126750 /2126751

190 ;

•

LAVERDA

Fax: 021/2126693 e-mail:

- Tractoare specializate pentru

•

McCOROMO

pomicultură/viticultură de

[email protected]

60-100 ;

[email protected]

- Combine 196-270 ; - Tractoare.

36.

LANTEC INDUSTRIES S.R.L.

Firme italiene:

- Tractoare pomi-viticole;

Bucureşti

•

GOLDONI;

- Tractoare cu şenile;

Tel: 021/6686829

•

RINIERI;

- Tractoare agricole 22-265

Fax: 021/6686836

•

OSELLA

e-mail: [email protected]

; - Utilaje pentru prelucrarea solului; - Sisteme de semănat şi plantat; - Cositori; - Remorci specializate; - Tocători mobile şi fixe; - Sisteme profesionale de cules fructe şi legume; - Motocultoare; motosape; - Instalaţii de erbicidat; - Distribuitoare de îngrăşăminte; - Maşini de balotat; - Mori de diferite tipuri şi capacităţi.

37.

M.A.P. (Maşini agricole performante)

•

SAME

Bucureşti

•

DEUTZ FAHR

S.C. MASCHIO-GASPARDO

•

MASCHIO-Italia

Freze fixe şi pliabile;

ROMÂNIA S.R.L

•

GASPARDO-Italia

Grape rotative fixe şi pliabile;

Tel: 031/2281556 /2281557 021/2230814 Fax: 021/2235152 38.

PAG - 282 -

Chişineu Criş-Arad

Semănători fixe, hidraulice,

Tel/Fax: 0257/307030

pneumatice până la 9 m;

Fax: 0257/307040

Semănători de precizie cu

e-mail: [email protected]

vacuumetru; Semănători + grape + freze; Semănători pentru păioase şi prăşitoare; Combinatoare; Scarificatoare.

39.

S.C.MEWI S.R.L. Orţişoara jud.

•

FENDT

Tractoare;

Timiş

•

RABE

Pluguri

Tel: 0256/221537

•

KNOCHE

•

GASPARDO

•

CLAAS

•

GERINGHOFF

Combine pentru cereale şi

•

KRONE

furaje;

•

INUMA

Culegătoare de porumb şi

•

SCHAFFER

floarea soarelui;

•

KRAMPE

•

HORSCH

•

RASSPE

/494350 fax: 0256/221536 /490729 e-mail: [email protected]

Grape pentru prelucrat solul; Utilaje pentru prelucrarea solului; Semănători;

Utilaje pentru recoltat furaje; Aparate pentru erbicidat; Încărcătoare frontale pentru zootehnie; Remorci; Utilaje NO-TILL şi MINI TILL; Piese de uzură pentru utilaje agricole, cuţite pentru industria alimentară.

40.

S.C. MECANICA MARIUS S.A.

•

KUHN

Pluguri reversibile;

Cluj-Napoca

•

HIMEL

Grape cu discuri;

Tel: 0264/415068

•

RABE

•

ARARSYSTEME

Fax: 0264/415067

GmbH & CO.KG Germania

Cultivatoare; Freze; Maşini de scos cartofi; Remorci auto; vidanjere;

PAG - 283 -

Remorci amestecător; Maşini agricole. 41.

MTZ ROMÂNIA S.R.L. Braşov

•

BELARUS

Tel: 0745354773

Tractoare – modele 81-130

Fax: 0268/475465 e-mail: [email protected] 42.

MYO-O S.A. Bucureşti

•

Tel: 021/3104473

SEMĂNĂTOAREA

Combine;

S.A

Echipamente de recoltat

Fax: 021/3104474

porumb şi floarea soarelui;

e-mail: [email protected]

Grape; Freze; Semănători; Sisteme de irigat; Instalaţii de irigat; Instalaţii de erbicidat; Maşini de fertilizat.

43.

NEWPAC S.R.L. Bucureşti

•

SANNO Italia

Intalaţii pentru sortare,

Tel: 021/4501084

•

GIRO Spania

calibrare, cântărire, ambalare

Fax: 021/4511085

•

NEWTEC Danemarca

•

HOLIC- Cehia

•

ALLROUND-Olanda

NHR AGROPARTNERS S.R.L

•

NEW HOLLAND

Combine de recoltat cu

Otpeni-Ilfov

•

STEYR

motor de la 168 la 374 ;

Tel: 021/2039606

•

POTTINGER

•

VOGEL&NOT

e-mail: [email protected]

44.

Fax: 021/2361440 e-mail: [email protected]

Austria

legume, fructe proaspete.

Tractoare agricole de la 50 la 311 pentru toate tipurile de exploataţii agricole; Tractoare pentru activităţile

Filiale în:

forestiere;

Arad: Tel: 0257/381779

Gamă completă de utilaje

Cluj: Tel: 0264/547466

agricole;

Roman: Tel: 0233/741281

Încărcătoare frontale.

Constanţa: Tel: 0241/255133 45.

POWER FARMING S.R.L. Ştefăneştii de Jos, jud. Ilfov Tel: 021/2703298

•

AGCO-MASSEY

Tractoare performante (42-

FERGUSON

280 ) şi gama completă de utilaje agricole;

PAG - 284 -

Fax: 021/2410250

Combine de recoltat pentru

e-mail: [email protected]

toate tipurile de culturi; Service profesional şi piese de schimb.

46.

REVAHO AGRO ROMÂNIA

•

Bucureşti Tel/Fax: 021/2233324

•

ENZA ZADEN

Seminţe din specii legumicole

Olanda

pentru culturi în sere, solarii

BAKKER BROTHER

şi câmp de: tomate, ardei,

/2229638

salată, ridichi, castraveţi;

e-mail: [email protected]

Seminţe de legume pentru culturi din câmp în toate

DEPOZITE ZONALE:

zonele.

Alexandria: 0744514817; Brăila: 0239/613346; Călăraşi:0242/313418; Cluj: 0264/415183; Constanţa: 0723158560; Craiova: 0722736596; Dăbuleni (Dolj): 0745429135; Iaşi: 0745873225 Puchenii Mari (Prahova): 0745045120 Târgovişte: 0723278875; Tecuci (Galaţi): 0742117136 0741071337 47.

RIELA ROMÂNIA S.R.L. ClujNapoca

•

RIELA KARL Heinze

Uscătoare pentru cereale;

Knnop Germania

Tehnică de transport pentru

Tel: 0264/442339

cereale;

Fax: 0264/441910

Silozuri;

e-mail: [email protected]

Instalaţii pentru tratat şi condiţionat seminţe; Bucătării furajere; Transportoare melcate, elevatoare, benzi transportoare; Consultanţă-proiectare,

PAG - 285 -

montaj, service.

48.

•

ITALIA

Tractoare şi maşini agricole.

•

PERTEN

Aparatură de laborator;

Bucureşti

INSTRUMENTS

Instalaţii de filtrare

Tel: 021/2523139

Suedia

industriale; Service aparatură de

ROMATECH GROUP Bucureşti Tel: 021/3184716 Fax: 021/3184737 e-amil: [email protected]

49.

SARTOROM IMPEX S.R.L

/2523074

•

PFEUFFER Germania

/2527284

•

RATIONEL-

fax: 021/2523075 e-mail: [email protected]

laborator.

Danemarca

•

TRIPETTE&RENAU LT CHOPIN-Franţa;

•

SARTORIUSGermania;

•

Fritsch- gERMANIA

•

IKA – Germania

•

WTW – Germania

•

KENDRO – Germania

•

BMT- Cehia

•

JULABO- Germania

•

GFL-Germania

•

FUNKE-GERBER Germania

50.

SERV CLAAS Brăila

•

CLAAS

Tractoare;

Tel/Fax: 0239/611096

•

LEMKENŢAMAZO

Combine;

NEŢNEWW-

Semănători;

WESTER

Remorci;

e-mail: [email protected]

Autogredere. 51.

S.C. SERVOPLANT Bucureşti Tel/Fax: 021/2330850 e-mail: [email protected]

•

MECMAR

Uscătoare mobile de cereale15 tone capacitate.

PAG - 286 -

52.

SFW AGROTRADE GmbH

• VOS-VERBAND

Animale de reproducţie

Tel: +43-1664/4102507

OSTERREICHISCHER

PIETRAIN, MARELE ALB,

Fax: +43-2631/24304

SCHWEINEERZEUGER

LANDRACE, SCROAFE O

www.sfwagrotrade.com

Austria Asociaţia

–Hyb F-1- purcei hibrizi;

crescătorilor de suine din

Material seminal de primă

Austria

categorie; Vieri foarte stabili la stress; Linii de scroafe cu valori de vârf

53.

TADIS AGRO S.R.L Bucureşti

•

CASE IH

Combine;

Tel: 021/3127543 021/3100265

Tractoare;

•

Fax: 021/3127542

GREGORIE

Pluguri;

BESSON

Grape cu discuri; Scarificatoare;

e-mail: [email protected]

•

RELIGIEUX

Combinator de pregătire a solului;

•

VADERSTAD

•

SULKY

•

Dezmiriştitori; Echipamente de pregătire a solului; Semănători pentru semănat direct în mirişte;

BLANCHARD

Tăvălugi; Dezmiriştitori;

•

MONOSEM

Semănători pentru păioase; Distribuitor de îngrăşăminte;

•

MANITOU

Maşini de erbicidat, Semănători de precizie pentru

•

KUHN

plante prăşitoare; Încărcător frontal cu braţ

•

AGRISEM

telescopic; Semănători pentru semănat direct în mirişte, Grape rotative; Scarificatoare.

PAG - 287 -

54.

TECHNO MILL Sibiu

•

SIMEZA

Utilaje pentru mecanizarea

Tel: 0269/561862

•

LAW

transportului de cereale

/564999

•

MAROT

•

VIGAN VONDER

•

SARC

fax: 0269/561155 e-mail: [email protected]

55.

TEHSYS Bucureşti Tel/Fax: 021/3137622

Aparatură de laborator: Spectofotometre VIS şi UV-

/3101106

VIS;

/3120625

Balanţe microanalitice;

/3447598

Analizoare rapide pentru

e-mail: [email protected]

lapte;

[email protected]

Analizoare rapide pentru vin şi bere; Tester rapid de celule somatice din lapte; Etuve, incubatoare, cuptoare de calcinare; Consumabile de laborator.

56.

TEHNOFAVORIT S.A. Bonţida

•

KUHN-Franţa

Cositori şi greble.

•

IRITEC-SIPLAST

Instalaţii de irigare prin

Italia

picurare, capilaritate şi

Cluj Tel: 0264/262280 Fax. 0264/262285 e-mail: [email protected]

57.

S.C. TOTEXIM – AGRO S.R.L Tel: 021/2330629 Fax: 021/2330618

micropresiune.

PAG - 288 -

58.

VALTRA (VALTEC TRACTOARE

•

VALTRA - Finlanda

Tractoare Valtra cu puteri

TRANSILVANIA S.R.L) Cluj-

cuprinse între 65-280 cu

Napoca

următoarele destinaţii:

Tel/Fax: 0264/438113

tractoare agricole;

e-mail: [email protected]

tractoare forestiere; tractoare pentru construcţii,

Valtra sevice

escavatoare;

tel: 0744600781

încărcătoare frontale

e-mail: [email protected]

VALTRA; Utiljae pentru prelucrat solul: pluguri 3-10 trupiţe; grape rotative: 2,5-8 m, semănători mecanice şi pneumatice: 3-6 m; semănători cu semănare directă în teren nepregătit: 34,5 m; combinatoare pentru pregătit solul 3-6 m.

59.

VETLAND COMIMPEX S.R.L

•

Salonta- Bihor

GRANIT – MILL

Utilaje pentru fabricarea

Ungaria

nutreţurilor combinate;

Tel/Fax: 0259/433685

Silozuri din fibră de sticlă

e-mail: [email protected]

laminată; Tehnologii de creştere; Premixuri.

60.

VIOLA-SHIMADZU ROMÂNIA Bucureşti Tel: 021/2245507 /2245508

•

VIOLA

Instrumente de laborator: Spectometre; Cromatografe;

fax: 021/2245509

Calorimetre. Aparatură de

e-mail: [email protected]

laborator: Autoclave;

Cluj-Napoca

Incubatoare;

Tel/Fax: 0264/591419

Etuve;

e-mail: [email protected]

Băi de apă şi ulei;

PAG - 289 -

Centrifugi; Iaşi

Microscoape;

Te/Fax: 0232/267869

Balanţe;

e-mail: [email protected]

Distilatoare; Sisteme Kjeldahl şi Saxhlet; Analizoare pentru produse agroalimentare; Mobiler de laborator.

61.

VOGEL&NOOT AGROROM

•

S.R.L Arad

VOGEL&NOOT

Toată gama de utilaje agricole

Austria

Tel: 0257/276879 Fax: 0257/276878 e-mail: [email protected]

62.

•

WEBOMATIC

Sisteme de ambalare în

Napoca

MASCHINENFA

domeniul agroalimentar

Tel/Fax: 0264/435426

BRIK GmbH-

şi nealimentar:

e-mail:

Germania

WEBOMATIC ROMÂNIA Cluj-

Utilaje de ambalat sub vid cu cameră;

[email protected]

Utilaje de ambalat sub vid cu cameră dublă; Linii automate de ambalat sub vid în pungi; Utilaje de contracţie a pungilor; Utilaje de ambalat cu termoformare; Utilaje de ambalat skin; Utilaje de ambalat cu caserole; Consultanţă şi consiliere în alagerea tehnologiei de ambalat. 63.

VECHTA-Germania

•

VECHTA-

Proiecte pentru hale de

PAG - 290 -

Reprezentanţi în România:

Germania/BIG

creştere a păsărilor şi porcilor

Dan Bosoancă-Bucureşti

DUTCHMAN

în sistem industrial.

Westfalia surge

Instalaţii de muls:

Germania

La bidon fixe şi mobile

Tel: 0744530300 021/2302562 Ştefan Gabriel- Sibiu Tel: 0722155837 0269/212324 Dan Stănică – Timişoara Tel: 0744771472 0256/295826 64.

WESTAFALIA SURGE ROMÂNIA S.R.L Sibiu

•

Tel: 0744565980

pentru 2-24 animale;

Fax: 0269/222482

La conductă până la 24 animale; Standuri de muls până la 1400 de animale; Automate pentru furajare; Echipamente pentru răcirea laptelului: 200-12000 litri; Adăpători şi elemente de legare; Soluţii de dezinfecţie, protecţie şi îngrijire pentru uger; Planuri de grajd: proiectare, consultanţă şi modernizare; Echipamente de procesare până la 5000 l, separatoare, pasteurizatoare, cuve pentru brânzeturi, aparate pentru iaurturi, putinei pentru unt, maşini de ambalat, Piese de schimb, montaj şi service.

PAG - 291 -

65.

•

AUSTRIAN

Producători de tehnologii

ROMÂNIA Bucureşti

AGRICULTURAL

agricole şi industrie

Tel: 021/2316310

CLUSTER (AAC)

alimentară. Soluţii complete

Fax: 021/6972414

Austria

pentru orice mărime de

WIESER CONSULT S.R.L

e-mail: [email protected]

exploataţie; Cultura plantelor; Mecanica agricolă; Animale de reproducţie şi de muncă; Mijloace de furajare; Alimente (prelucrarea laptelui, a brânzeturilor şi a cărnii); Şcolarizare şi instruire; Finanţare; Proiecte.

PAG - 292 -

7.5 CATALOG CU FIRME STRĂINE CU PREZENŢĂ MAI MARE PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ

Nr.

FIRMA

OFERTA

1

2

crt. 0

1.

AGRICOLMECANICA ITALIA Tel: 0431929496

•

Maşini de stropit FRIULI

Fax: 0431929296 e-mail: [email protected]

2.

ALPEGO S.R.L ITALIA 36053 Gambelava (Vicensa) Italy

•

Freze;

Tel: +39 0444 646 100

•

Maşini rotative;

Fax. +39 0444 646 199

•

Subsoliere;

•

Semănători.

•

Maşini de istrat îngrăşăminte ZA-M

e-mail: [email protected]

3.

Produce şi comercializează:

AMAZONE Gmb # & CO K.G. D-49202 Hasbergen-Gaste

Compact cu lăţimi de lucru de 10-36 m;

•

Tel: Hasbergen (05405)* 501-0 Telefax: (05405) 501147

Semănători pentru culturi prăşitoare cu 4-18 secţii de lucru;

•

GERMANIA

Semănători pneumatice pentru culturi de păioase cu lăţimi de lucru între 3-9 m;

•

Semănători mecanice pentru culturi de păioase cu lăţimi de lucru între 2,5 -10 m;

•

Maşini de erbicidat tractate, purtate sau autopropulsate cu lăţimi de lucru de la 10 la 36 m.

4.

AWILA – GERMANIA

•

AWILA Agrar

Unităţi

de

producţie

pentru

nutreţuri

concentrate, proiecte la cheie;

und industrielagen GmbH

•

Silozuri, benzi transportoare;

TEL: (+49) 44 77-892-0

•

Consultanţă, planificare, instalare, service.

Fax: (+49) 44 72-892-220 e-mail: [email protected]

PAG - 293 -

5.

BAUER GmbH AUSTRIA

Produce şi comercializează:

•

Tel: 0043/3142/200.0 Fax. 0043/3142/23095

Echipamente pentru tratarea dejecţiilor de animale;

•

Pompe pentru irigaţii.

BALCANCAR-RECORT JSC

•

Electrostivuitoare;

BULGARIA-PLOVDIV

•

Echipamente de rridicare;

Tel: +359/32/695 050

•

Transpalete.

e-mail: [email protected]

6.

Fax. +359/32/692 753 7.

8.

CIMBRIA DANEMARCA

Produce şi comercializează:

Tel: (+45)96 17 90 00

•

Utilaje de selectare şi tratare de seminţe;

Fax. (+45)96 17 90 99

•

Elevatoare;

e-mail: [email protected]

•

Transportoare s.a.

CLAAS – GERMANIA

•

D 33428 Harsewinkel

Combine CLAAS 160-270 ;

•

Tel. 0049-5247-120 Fax. 0049-5247-12195

Tractoare pe şenile de cauciuc cu puteri de 212 la 410 (Challenger);

•

e-mail: [email protected]

Prese

pentru

baloţi

cilindrici

şi

paralelipipedici;

•

Combine de recoltat furaje verzi (Jaguar);

•

Cositori pentru furaje verzi (Castro, Disco, s.a).

9.

DACS – DANEMARCA

•

Produce sisteme de ventilaţie, dispozitive

DACS a/s Falkevej 18,

de control pentru climat şi producţie, de

8766 Norre-Snede Denmark

cântărire şi sisteme de management

Tel: +45 75 77 19 22

pentru agricultură.

Fax. +45 75 77 19 18 e-mail: [email protected]

10.

FARM TECHNIK

•

Planificare, consultanţă şi producţie de

Deutschland GmbH – Germania

sisteme

Tel: (+49)3965-259110

adăposturilor pentru porci şi păsări;

şi

echipamente

destinate

PAG - 294 -

Fax. (+49)3965-259119

•

Soluţii individuale şi soluţii la cheie.

•

Tractoare de la 170 la 230 .

•

Produce şi comercializează tractoare de

e-mail: [email protected]

11.

FENDT Xaver Fendt GmbH&Co D-87616 Marktoberdorf

12.

FERRARI ITALIA Tel: +39 02 94 821

diferite puteri.

Fax. +39 02 94 82 398 e-mail: [email protected]

13.

•

FRANZ EISELE u.Sőhne GmbH und CO.Kg

pentru

dejecţii

lichide:

pompe, amestecătoare;

GERMANIA

•

Trailere pentru transport;

Tel: (+49)7571-109-0

•

Silozuri;

•

Componente pentru biogaz.

•

Tractoare de: 35,36,42 şi 50

Fax. (+49)7571-109-88 e-mail: [email protected]

14.

Echipamente

GOLDONI – ITALIA S.P.A. 41012 MIGKIARINA DI CARPIModena Tel: (0522) 6401 Tele Fax: (0522) 699001-699002

15.

16.

GREGOIRE BESSON

Produce şi comercializează:

FRANŢA

•

Pluguri,

Tel: 33 (0) 241 647267

•

Grape cu discuri;

Fax: 33 (0) 241 646773

•

Tăvălugi s.a.

HORSCH Maschinen GmbH

Produce şi comercializează:

•

GERMANIA Tel: +49 (0) 9431/71430 Fax: +49 (0) 9431/41364

Utilaje de prelucrarea solului şi tehnica semănatului;

•

e-mail: [email protected]

Semănători universale de precizie cu discuri şi pneuri tasatoare;

•

Semănători

pentru

semănat şi fertilizat;

pregătit

solul,

PAG - 295 -

•

Discuri reglabile în agregat cu tăvălugi tasatori;

•

Cultivatoare grele semipurtate;

•

Tăvălugi grei cu anvelope;

•

Remorci de transbordare a recoltei de la combine în mijloace rutiere.

17.

Produce şi comercializează:

HELIONAL SISTEME SOLARE GRECIA

•

P.O BOX 89 POSTAL CODE 57013

• Colectoare termice solare;

Orekastro, Thessaloniki

• Sisteme solare de apă caldă de uz menajer;

Tel: +30 2310.783.691 Fax: +30 2310.783.498 e-mail: [email protected]

Boilere solare;

• Sisteme solare combinate pentru încălzirea depozitelor de apă a bazinelor de înot;

• Sisteme solare combinate pentru încălzirea spaţiului;

• Boilere de uz casnic, • Boilere pentru centrale termice, • Boilere termoelectrice; • Vase inactive pentru instalţii centrale. 18.

JOHN DEERE AMERICA

• Lider mondial în motoare Diesel; • Prese de balotat; • Cositoari; combine de recoltat furaje; • Statisticile companiei vorbesc despre o falie de 20%

din

piaţa

mondială

a

echipamentelor agricole, iar pentru 2010 John Deere are un obiectiv ambiţios de a domina 30% din piaţa globală. 19.

JEANTIL FRANŢA

Gamă largă de produse pentru agricultură:

e-mail: [email protected]

• Remorci tehnologice pentru împrăştiat gunoi

www. jeantil.com

de grajd;

• Remorci tehnologice pentru istrare furaje (fibroase, silozuri, combinate) pentru taurine, desfacere baloţi paie, fân, împrăştiere aştrnut pentru pui pentru carne, găini ouătoare şi

PAG - 296 -

taurine;

• Vidanjoare performante; • Remorci

funcţii

multiple;

ideale

pentru

transport animale;

• Remorci monobloc pentru transport cereale, siloz, sfeclă de zahăr, etc. 20.

KNOCHE GERMANIA Tel: +49 5723 9476-70 Fax:

Produce şi comercializează:

•

Grape cu discuri.

947686

e-mail: [email protected]

21.

KUHN Maschinen – Vertriab GmbH

Produce şi comercializează:

39291 Schopsdarf GERMANIA

• Pluguri purtate şi semipurtate;

www. Kuhn.de

• Desmiriştitoare cu dinţi şi discuri;

e-mail: [email protected]

• Freze rotative; • Grape rotative, • Scarificatoare; • Semănători mecanice, pneumatice, în rânduri dese, rare, combinate cu aplicarea îngrăşămintelor de semănat direct în miriştie;

• Fertilizatoare; • Aparate de erbicidat; • Cositoari; • Greble; • Distribuire siloz; • Desfacerea baloţilor circulari; • Distribuitor/amestecător de furaje; • Maşini de istrat gunoi. 22.

LEMKEN

Fabrică şi comercializează pentru tractoare de

GmbH & Co KG Weseler str. 5

20-280 :

•

Pluguri;

PAG - 297 -

D-46519 Alpen

•

Freze;

Tel: (02802)81-0

•

Grape rotative;

Fax: (02802)81-220

•

Semănători;

•

Cultivatoare;

•

Scarificatoare;

•

Combinaţie universală de pregătire a

e-mail: [email protected] GERMANIA

patului germinativ;

23.

•

Sistem pacher-tăvălug.

MASCHIO SpA ITALIA

•

Grape rotative,

Tel: 049-9289810

•

Freze;

Fax: 049-9289900

•

Cultivatoare;

•

Pluguri;

•

Susoliere ş.a.

•

Fabrică şi comercializează tractoare.

e-mail: [email protected]

24.

MASSEY FERGUSON Componentă a grupului AGCO www: massey ferguson.com

25.

Mc. CORMICK ITALIA

Fabrică şi comercializează:

(LANDINI SpA)

•

Tractoare;

Tel: 0522-656374

•

Combine.

COMBINE

Fax: 0522-656554 e-mail:

mccornickitalia@mccornick-

inti.it

26.

NEW HOLLAND

•

27.

NOL-TEC EUROPE S.R.L.

Instalaţii complete:

Via Milans, 14-20064

•

Gorgonzola-MILANO-ITALIA Tel: 0039-02-9516875

densă;

•

0039-02-9511473 e-mail: [email protected]

Transporturi pneumatice în fază

Transporturi pneumatice în faza diluată;

•

Instalaţii de cântărire statică pentru silozuri, pâlnii, rezervoare;

•

Instalaţii de dozare şi amestecare;

PAG - 298 -

•

Sisteme de automatizare şi de control;

•

Maşini diverse;

•

Componente pentru transporturi pneumatice.

28.

RAUCH

• Distribuitor de îngrăşăminte cu două

LANDMASCHINEN-

FABRIC GmbH GERMANIA

discuri;

Tel: (+49)7221-985-0

• Distribuitor

Fax: (+49)7221-985-200

de

îngrăşăminte

pneumatic;

e-mail: [email protected]

• Distribuitor de îngrăşăminte pentru suprafeţe mari.

29.

POPA

Fahrzeug-und

Maschinerbau

GmbH Producător de maşini autopropulsate pentru

GERMANIA Tel: (+49)87 85-96 01-0

recoltarea sfeclei de zahăr de pe 6,8 sau 9 rânduri;

(+49)87 85-9601-48

echipamente pentru curăţarea şi încărcarea sfeclei de

Fax: (+49) 87 85-9601-41

zahăr.

e-mail: [email protected]

30.

Rabe Agrarsuysteme

•

Pluguri reversibile;

GmbH & Co KG

•

Discuri;

GERMANIA

•

Tăvălugi;

•

Combinatoare;

•

Semănători;

•

Maşini de stropit/erbicidat.

Tel: (05472)771-0 Telefax: (05472)771-190 e-mail: [email protected]

31.

Producător de:

RABE

SCHAUER GERMANIA Tel: +43 /7277/ 23 260 Fax: +43 /7277/ 23 26 22 e-mail: [email protected]

32.

STEYR Landmaschinentehnik GmbH

Produce şi comercializează instalaţii pentru hrănirea bovinelor şi porcinelor.

Produce şi comercializează:

PAG - 299 -

•

GERMANIA

Tractoare de diferite puteri cu 2 şi 4

Tel:

roţi motrice;

07435/2000-0(07435/500-0)

•

Remorci tehnologice;

Fax:

•

Încărcătoare frontale;

•

Cositori laterale.

07435/4709(07435/54709) 33.

VALTRA CLUJ-NAPOCA Tel: 0264 431591 Fax. 0264 438113

Comercializează tractoare VALTRA şi pluguri AGROLUX din Finlanda.

e-mail: [email protected]

34.

ZUNHAMMER GmbH Gǘlletechnic-Fahrzeugbau Tel: (+49) 86 69-87 88-0

În domeniul tehnologiilor pentru dejecţii lichide produce:

•

Fax: (+49) 86 69-87 88-33 e-mail: [email protected]

GERMANIA

Echipamente

de

pompare,

împrăştiere, injecţie,

•

Staţii de pompare mobile;

•

Cisterne pentru transportul dejecţiilor lichide,

substratului,

pesticidelor.

apei

şi

PAG - 300 -

7.6 CATALOG CU PESTICIDE SI POTENTIALII DISTRIBUITORI CULTURA

Grâu şi orz

PRODUSUL

SDMA

UM

DOZA

l/ha

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITORI

Sinapis, Raphanus Soncus,

Minim

Maxim

5,4

6,63

Cirsium

SC Elita Agrochemicals Exim SRL

Icedin Super

l/ha

1

Buruieni rezistente la 2,4D:

8,85

Alcedo

Icedin Forte

l/ha

1,5-2

Matricaria, Papaver, Stellaria,

Oltisan Extra

l/ha

1

Antemis, Polygonum, Veronica

Rival Star

kg/ha

0,015-0,017

8,11

Alcedo

Esteron

l/ha

0,8 (numai la

5,9

7,23

grâu) Sansac

l/ha

1 (numai la grâu)

Lancet

l/ha

1-1,25 (numai la

Alcedo, Elita Agrochemicals

grâu) Buctril Univ.

l/ha

1 (numai la grâu)

14,75

16,22

Alcedo, Elita Agrochemicals

Lotus

l/ha

0,6-1 (numai la grâu)

PAG - 301 -

Granstar

kg/ha

0,015-0,020

418,66

583

Alcedo, DuPont

18,88

Elita, Alcedo

(numai la grâu) Slean

kg/ha

0,015-0,020

Gradyl

l/ha

0,020-0,040

Mustang

l/ha

0,4-0,6

Langran 75 +

l/ha

0,015+

SDMA

48,59

17,5

1,5-2

Sursa: Recomandări ICDA Fundulea, Agricultura României – 2004 CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITORI

MINIM Porumb

MAXIM

Înainte de semănat (preemergent) Butizin 60SE

l/ha

6-10

Monocotildonate anuale, dicotiledonate sensibile şi unele perene (Cirsium, Convolvulus)

Diizocab

l/ha

6-10

Dual Gold

l/ha

1,75-2,5

Trophy

l/ha

2-3

Frontier 900

l/ha

1,2-1,6

Antigramineice 26,6

Alcedo

23,16

SC Elita Agrochemicals SRL

Relay

l/ha

1,7-2,2

8,76

SC Elita Agrochemicals SRL

PAG - 302 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

Ascenit 500

l/ha

2,5-5

Stomp

l/ha

4-5

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITORI

MINIM

MAXIM

8,77

9,14

Elita Agrochemicals, Alcedo

La semănat Diizocab

l/ha

6-10

Mono şi dicotiledonate

Dual Gold

l/ha

1,75-2,5

Anuale şi perene

26,6

Alcedo

Frontier 900

kg/ha

1,2-1,6

Cirsium, Sorghum (din rizomi)

23,16

SC Elita Agrochemicals SRL

Postemenrgent Merlin Duo

l/ha

1,8-2

Buruieni anuale mono şi

17,11

dicotiledonate Equip

l/ha

1-1,5

Buruieni anuale mono şi

1,75-2,5

Alcedo , Elita Agrochemicals

29,2

dicotiledonate l/ha

18,27

Alcedo , Elita Agrochemicals

Monocotiledonate din rizomi; pir şi costrei

Titus Plus

g/ha

307

(rimsulfuron 3,26%, dicaruba

Monocotiledonate anuale şi

49,39

Alcedo, DuPont

163

Alcedo, DuPont

perene l/ha

0,2

PAG - 303 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITORI

MINIM

MAXIM

60,87%) Titus 25 WG

g/ha

40-60

Monocotiledonate anuale şi

(25%

l/ha

0,2-0,3

perene

l/ha

2-2,5

Dicotiledonate anuale şi perene

109,9

SC Elita Agrochemicals SRL

rimsulfuron) Cambio

7

SC Elita Agrochemicals SRL

Callisto 480SE

l/ha

0,2-0,35

Buruieni anuale

134,54

Alcedo

Mistral 4SC

l/ha

1-1,5

Costrei din rizomi

50,15

Alcedo

l/ha

0,8

Monocotiledonate anuale şi

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITO

costrei din rizomi Sursa: „Soluţii de combatere a buruuienilor” – Nicoleta Banu – Agriplus, nr. 3 – aprilie 2006

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

MINIM Floarea soarelui

MAXIM

RI

Înainte de semănat (preemergent) Suardian

l/ha

2-2,5

Monocotiledonate şi

12,25

Stamp EC

l/ha

5

dicotiledonate anuale

8,77

Mecloran 35EC

l/ha

8-10

Alcedo, Elita 9,14

Elita, Alcedo

PAG - 304 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITO

MINIM Frontier 720EC

l/ha

2-2,5

MAXIM

23,16

RI SC Elita Agrochemicals SRL

Lasso 48EC

l/ha

6-8

Relay 90EC

l/ha

1,7-2,2

8,76

SC Elita Agrochemicals SRL

Racer 25EC

l/ha

2,5

Harness

l/ha

1,7-2,2

11,5

Treflan 24EC

l/ha

4

6,09

Trifsan 48EC

l/ha

2

Diizocab

l/ha

8-10

Gesagard 5DWP

l/ha

6-8

Modown 4F

l/ha

1-1,5

Monocotiledonate şi

Assert 250EC

l/ha

1

dicotiledonate anuale

Agil 100EC

l/ha

1-1,5

Monocotiledonate perene

Fusilade S75EC

l/ha

2,5

(Sorghum Halepense)

Galant Super

l/ha

1,5

Alcedo 8,11

Elita, Alcedo

Postemenrgent

31,39

Alcedo

23,99

Elita

PAG - 305 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITO

MINIM Targa Super

l/ha

2

Select

l/ha

0,8-1

MAXIM

24,19

RI

Alcedo

Sursa: Dr.Ing. Floarea Bodescu, SCDA Teleorman – Tehnologia de cultură a florii soarelui în condiţiile din sudul ţării, articol în revista „Cereale şi plante tehnice”, nr. 3/2003 Nicoleta Banu: Soluţii de combatere a buruienilor – Agriplus, nr. 3 – aprilie 2006

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITORI

MINIM Soia,

SENCOR

KG/HA

0,25-0,5

MONO ŞI

BROADSTRIKE

G/HA

50-75

DICOTILEDONATE

MAXIM

(EXCLUSIV SOLANUM, ABUTILON, XANTHIUM) ANTIGRAMINEICE

LASSO

L/HA

6-10

MECLORAN

L/HA

6-10

L/HA

1-1,5

26,60

L/HA

4-5

8,77

48EC DUAL GOLD

ALCEDO

960CE STOMP

9,14

ELITA, ALCEDO

PAG - 306 -

FRONTIER

L/HA

1-1,4

23,16

ELITA

GUARDIAN

L/HA

1,75-2,5

12,09

12,39

ALCEDO, ELITA

TREFLAN 24CE

L/HA

3-4

6,09

8,11

ELITA, ALCEDO

TREFLAN 48CE

L/HA

1,5-2

PIVOT

L/HA

0,5-0,75

MONO ŞI

51,63

52,51

ALCEDO, ELITA

FLEX

L/HA

1-1,5

DICOTILEDONATE

BLAZER 2S

L/HA

2-2,5

ANUALE (INCLUSIV

GALAXY

L/HA

2

SOLANUM, ABUTILON,

BASAGRAN Z

L/HA

2-2,5

XANTHIUM, CHENOPODIUM)

FORTE

BASAGRAN 600

L/HA

1,5-2

DYNAM +

L/HA

80G +

EXTRAVAN

ALCEDO, ELITA

23,99

ELITA

15,57

ELITA

2L

BOLERO

L/HA

0,75-1

GALLANT S

L/HA

1-1,5

BURUIENI ANUALE ŞI

GALLANT CU

L/HA

1-1,5

PERENE + COSTREI DIN RIZOMI

PETOL AGIL

L/HA

1

FURORE

L/HA

2,5-3

L/HA

1,5-2

SUPER TARGA

24,19

PAG - 307 -

FUSILADE

L/HA

1-1,5

SELECT SUPER

L/HA

1,5-2

ARAMO

L/HA

1,5-2

PANTERA

L/HA

1,5-2

LEOPARD

L/HA

1,5-2

NABU S

L/HA

5-7

HARMONY

L/HA

12

FORTE 24,19

ALCEDO

19,47

ALCEDO

131,44

ALCEDO,

50SG

DUPONT

Sursa: Nicoleta Banu, Soluţii de combatere a buruienilor, Agriplus nr. 3 – aprilie 2006

CULTURA

Rapiţă

PRODUSUL

Mecloran

UM

l/ha

DOZA

8-10

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITO

Minim

Maxim

RI

66,65

70,80

Alcedo, Elita

Monocotiledonate anuale şi perene din sămânţă (preemergent)

Lontrel 300

l/ha

0,3-0,5

Dicotiledonate anuale şi perene (postemergent)

Gallant Super

l/ha

1

Monocotiledonate anuale şi perene (postemergent)

Sursa: Ing. Gheorghe Elca Săcele – Agricultura României – martie 2005

23,99

Alcedo

PAG - 308 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITO

Minim Sfeclă de zahăr

Olticarb 75

l/ha

5-6

Preemergent – încorporare în sol

Diizocab 80

l/ha

5-6

Monocotiledonate

Alirox 80EC

l/ha

6-8

Dual 960EC

l/ha

3-6

Eptam 6E

l/ha

6-8

Eradicane 6E

l/ha

6-8

Butiran 1/1CE

l/ha

6-8

Maxim

RI

26,60

Alcedo

46,61

Alcedo, DuPont,

Asociate cu cele de mai sus: Rebatan 80

kg/ha

1-1,5

Preemergent – încorporare în sol

Venzar 80

kg /ha

1-1,5

Dicotiledonate

Elita Hexflur 80

kg /ha

1-1,5

betanal AM11

l/ha

2,5

Betanal + Sontrel

l/ha

6+0,5

NABU S CE

l/ha

6-7

FUSILADE

l/ha

2-3

AGIL 100 EC

l/ha

0,8-1

28,03

Alcedo, Elita

31,39

Alcedo

300 În vegetaţie, costrei şi pir

PAG - 309 -

FOCUS ULTRA

l/ha

3-4

Targa Super CE

l/ha

2-2,5

Gallant Super

l/ha

1-1,5

23,99

Elita

Sursa:Dr.Ing. Rădulescu, SCA Teleorman – Cereale şi plante tehnice nr. 2/2002 Dr.Ing. A.F. Badin şi Dr.Ing. Aurica Badin, Agricultura României – mai 2004

CULTURA

Fasole

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITO

Minim

Maxim

RI

Triflurom 35

l/ha

4,5

Preemergent

Treflan 48EC

l/ha

2,5

Monocotiledonate

6,09

8,11

Alcedo, Elita

Pivot 100LC

l/ha

0,75

Dicotiledonate

51,63

52,51

Alcedo, Elita

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITO

Minim Tomate de vară

AS 70 PU

l/ha

0,3+0,4

- toamnă

Maxim

RI

Preemergent şi postemergent Dicotiledonate anuale Unele monocotiledonate

Fusilade Forte

l/ha

0,8-1

Postemergent

Fusilade Super

l/ha

1-2

Monocotiledonate anuale şi

Nabu S

l/ha

1,5-3

perene (Sorghum Halepense din

31,39

Alcedo

PAG - 310 -

Targa Super 5EC

l/ha

1-2

Agil 100EC

l/ha

0,8-1

Leopard 5EC

l/ha

0,75-1,5

Metriphar 70WG

l/ha

0,3

rizomi)

19,47

Alcedo

Preemergent Dicotiledonate anuale Unele monocotiledonate

Titus 25DF

l/ha

0,03-0,04

Postemergent

109,9

163

Elita, DuPont

Monocotiledonate anuale, unele perene Dicotiledonate Sursa: Dr.Ing. Valentin Miron – ICDLF Miron – Programul Impact Rapid Banca Mondială, prin ANCA, 2005

CULTURA

Ardei

PRODUSUL

Devrinol 45F

UM

l/ha

DOZA

3-4

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITO

Minim

Maxim

RI

8,77

9,14

Elita, Alcedo

Înainte de semănat, cu încorporare Monocotiledonate Dicotiledonate

Stomp 330CE

l/ha

5

Preemergent Monocotiledonate Unele dicotiledonate anuale

PAG - 311 -

Dual Gold

l/ha

1,2

960EC

Preemergent

26,60

Alcedo

19,47

Alcedo

Monocotiledonate anuale Unele dicotiledonate anuale

Argil 100EC

l/ha

0,8-1

Postemergent

Leopard 5EC

l/ha

0,75-1,5

Monocotiledonate anuale şi perene (Sorghum Halepense)

Sursa: Dr.Ing. Valentin Miron – ICDLF Vidra – Proiect Programul Impact Rapid MAPDR – Banca Mondială – ANCA, 2005

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITO

Minim Varză

Dual Gold 960CE

l/ha

1,2

Preemergent

Propomit 720EC

l/ha

2-3

Monocotiledonate anuale şi unele

Maxim

26,60

RI Alcedo

dicotiledonate anuale Stomp 330CE

l/ha

5

Preemergent, încorporat în sol

Triflurex 24EC

l/ha

3-5

Monocotiledonate

Treflan 24EC

l/ha

3-5

Unele dicotiledonate

Ramrod 48F

l/ha

6-8

Preemergent Monocotiledonate Dicotiledonate

Sursa: Dr.Ing. Valentin Miron, ICDLF Vidra

8,77

9,14

Elita, Alcedo

6,09

8,11

Elita, Alcedo

PAG - 312 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITO

Minim Pomi fructiferi

Simazin

Piersic, cais,

(Simadon)

kg/ha

4-5

Maxim

RI

Preemergent – în perioada de repaus între rânduri

cireş, prun

Monocotiledonate şi dicotiledonate din sămânţă Caragard

kg/ha

4-5

(Caradon)

Postemergent – când buruienile au 15-20 cm Mono şi dicotiledonate anuale şi perene

Sursa: Ioan Oancea, Tratat de agricultură, Ed. Ceres 1996

CULTURA

Viţă de vie

PRODUSUL

Goal 2E

UM

l/ha

DOZA

5

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITO

Înainte de înflorit Unele buruieni anuale şi buruieni cu frunza lată

Touchdown

l/ha

4

După înflorit Graminee şi buruieni cu frunza

Minim

Maxim

RI

31,13

28,03

Elita, Alcedo

PAG - 313 -

lată perene şi anuale Fusilade Super

l/ha

3

Sursa: Ghidul produselor fitofarmaceutice AECTRA – 2002 Tehnologia optimizată de cultură a viţei de vie – ANCA – Proiect SCG 2005

Graminee perene şi anuale

31,39

Alcedo

PAG - 314 -

INSECTO-FUNGICIDE

CUL

PRODUSUL

UM

DOZA

TURA

Grâu

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUI

Dithane M45

kg/to

2,5

Tratamente la sămânţă

Dithane 75GW

kg/to

2,5

pentru combaterea bolilor

Dividend 030FS

l/to

1

Mălura comună (Tilletia Caries,

Dividend Star 036FS

l/to

1

T. Foetida)

Miclobor Extra 65PTS

kg/to

2

Mălura pitică (Tilletia

Orius ST2WS

l/to

1,5

Controversa)

Panoctine 35LS

l/to

2

Prelude SP

kg/to

1,5

Raxil 060FS

l/to

0,5

Real 200FS

l/to

0,21

Royal FLD42S

l/to

2,5

Sumi 82FL

l/to

1

Tiracarb 60SC

l/to

2,5

Tiradin 500SC

l/to

2,5

Tiramel 60PTS

kg/to

3

Vitavax 200FF

kg/to

2,5

MINIM

MAXIM

TORI

4,95

5,60

Elita, Alcedo

19,91

Alcedo

32,45

Alcedo

PAG - 315 -

CUL

PRODUSUL

UM

DOZA

TURA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUI

MINIM Vondozeb 75DG

l/to

2,5

Benit 4,75 DS

kg/to

2

Bayleton 25WP

kg/to

2

Gammavit 85PSU

kg/to

3

Tratamente la sămânţă

Masterlin

kg/to

2

cu insecto-fungicide

Michlodan Extra 45PTS

kg/to

2,5

pentru combaterea dăunătorilor

Drius Combi

kg/to

2

Viermi sârmă

Prolitin AL 81PUS

kg/to

3

Sumidan

l/to

1,8

Supersem 70PUS

kg/to

3

Supercarb T80PSU

kg/to

3

Tirametox 90PTS

kg/to

3

Dacseed

kg/to

3

Vitalin 85PTS

kg/to

3

Bavistin FL

l/ha

0.6

16,2

Boli foliare şi ale spicului Pentru combaterea făinării

Bazleton 25WP

kg/ha

0.5

Benlate 50WP

kg/ha

0.6

Metoben 70WP

kg/ha

1

MAXIM

cerealelor (Erysiphe Graminis)

20,06

TORI Prorect SCG - 2005

20,65

Proiect SCG 2005, Elita

PAG - 316 -

CUL

PRODUSUL

UM

DOZA

TURA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUI

MINIM

MAXIM

TORI

Microthiol

kg/ha

8

10,09

Proiect SCG 2005

Topsin 70PU

kg/ha

1

14,75

Alcedo

Bion

kg/ha

0.06

Trifmine 30WP

kg/ha

0.5

Alert

l/ha

0.8

Pentru combaterea:

27,44

Septariozei (Septoria spp.) Allegro

l/ha

0.75

Ruginilor (Puccinia spp.)

Alto Combi 420

l/ha

0.5

Fuzarioza spicului (Fusarium

46,02

Bavistin DF

kg/ha

0.6

spp.)

20,06

27,85

Alcedo, DuPont,

28,81

Elita

Alcedo 20,65

Proiect SCG 2005, Elita

Bravo 75WP

kg/ha

2

15,34

Alcedo

Brio

l/ha

0.5

Bumper Super 490EC

l/ha

0.8

14,45

Alcedo

Caramba 60SL

l/ha

1

Carbendayim 500EC

l/ha

0.6

12,68

Alcedo

Falcon 460EC

l/ha

0.6

37,91

38,94

Elita, Alcedo

Folicur BT225EC

l/ha

0.8

26,61

28,17

Alcedo, Elita

Goldayim 500SC

l/ha

0.6

Granit 20SC

l/ha

1

PAG - 317 -

CUL

PRODUSUL

UM

DOZA

TURA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUI

MINIM

MAXIM

TORI

Impact 25SC

l/ha

0.5

Mirage 45EC

l/ha

1

Orius 25EW

l/ha

0,5

Sanazole 250EC

l/ha

0,5

26,09

Elita

Shavit 45EC

l/ha

1

11,21

Alcedo

Stratego 25EC

l/ha

1

Spartak 45EC

l/ha

1

Sumi 8 12,5WP

kg/ha

0,4

Tango

l/ha

0,5

Zamfir 40EW

l/ha

0,75

Bayfidan 250EC

l/ha

0,5

Pentru combaterea complexului

Bayleton 25WP

kg/ha

0,5

de boli foliare şi ale spicului

Carbazole 375SE

l/ha

1

Carbel EC

l/ha

1

Impact 125SC

l/ha

1

Mugibon WP

kg/ha

2,5

Proistoc

l/ha

0,5

Protect 50WP

l/ha

0,6

Sanaprop

l/ha

0,5

28

29,03

Elita, Alcedo

PAG - 318 -

CUL

PRODUSUL

UM

DOZA

TURA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUI

MINIM Silodor

kg/ha

12,5

Tilt 250EC

l/ha

0,5

Topsul FL

l/ha

3,5

Triadimedon CIG 25PU

kg/ha

0,5

Vydan 25EC

l/ha

0,5

Actellic 50EC

l/ha

1

Combaterea dăunătorilor

Alpha Combi 28,25EC

l/ha

0,5

Ploşniţele cerealelor

Alphaguard 10EC

l/ha

0,15

(Eurygaster Integriceps)

Agrothrin 10EC

l/ha

0,1

Insecticide

Bulldock 025EC

l/ha

0,3

Calypso 480SC

l/ha

0,1

Chinmix 5EC CIG-CE

l/ha

0,3

Cypermetrin 10EC

l/ha

0,1

Dackillin

l/ha

0,15

Decis 2,5EC

l/ha

0,3

Dimezyl 40EC

l/ha

3

Dimevur 42,5

l/ha

3

Dursban 480EC

l/ha

3

Dimevur 42,5

l/ha

3

MAXIM

TORI

24,9

Alcedo

12,98

Alcedo

10,91

22,27

Alcedo, Elita

PAG - 319 -

CUL

PRODUSUL

UM

DOZA

TURA

Ecalux

l/ha

1,25

Fastac EC

l/ha

0,1

Fury EC, EW

l/ha

0,1

Karate 2,5EC

l/ha

0,3

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUI

MINIM

MAXIM

TORI

33,6

42,48

Proiect SCG 2005, Alcedo

Lebaycid 50EC

l/ha

2

Marshal 25EC

l/ha

1

Meotrum 20CE

l/ha

0,5

Onefan 90

l/ha

1

Pestan Super

l/ha

0,5

Sinoratox 35CE

l/ha

3,5

Sumi Alpha 2,5EC

l/ha

0,4

Treban 10EW

l/ha

0,75

Valiant 25EC

l/ha

0,08

Decis 2,5FC

l/ha

0,3

Viermele roşu al paiului

Fastac EC

l/ha

0,1

(Haplodiplosis Marginata)

Karate 2,5EC

l/ha

0,3

10,91

22,27

Alcedo, Elita

33,6

42,48

Proiect SCG 2005, Alcedo

Sinoratox 35CE

l/ha

3,5

PAG - 320 -

CUL

PRODUSUL

UM

DOZA

TURA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUI

MINIM Sumi Alpha 2,5EC

l/ha

0,4

Actellic 50EC

l/ha

2,4

Tripsul cerealelor

Sinoratox 35CE

l/ha

1

(Haplotrips Tritici)

Thiodan 35EC

l/ha

0,1%

Thionex 35EC

l/ha

0,1%

Carbetovur 50EC

l/ha

1,5

Afidele cerealelor

Dimevur 42,5

l/ha

0,85

(Sitobian Avenae,

Lebaycid 50EC

l/ha

1

Schizophis Graminum)

Perfection 40CE

l/ha

1

Sinoratox 35CE

l/ha

1,5

Sumi Alpha 25EC

l/ha

0,4

Sumithion 50EC

l/ha

0,1%

Thionex ULV

l/ha

2

Alpha Combi 26,25EC

l/ha

0,5

Gândacul ovăzului

Bulldock 026EC

l/ha

0,2

(Lema Melanopa) –

Chinmix 5CE

l/ha

0,3

atacă majoritatea cerealelor

Cipermetrin 10EC

l/ha

0,1

Dackillin

l/ha

0,150

Efcymethrin 10EC

l/ha

0,1

MAXIM

TORI

24,9

Alcedo

10,11

Alcedo

10,11

Alcedo

12,98

Alcedo

PAG - 321 -

CUL

PRODUSUL

UM

DOZA

TURA

Efdacon 10EC

l/ha

3,5

Fusiac EC

l/ha

0,1

Fury EC

l/ha

0,1

Karate 2,5EC

l/ha

0,3

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUI

MINIM

MAXIM

TORI

33,6

42,48

Proiect SCG 2005, Alcedo

Regent 200SC

l/ha

0,9

Reldan 10EC

l/ha

1,25

Sinoratox 40CE

l/ha

3

Sumi Alpha 2,5EC

l/ha

0,4

Supersect 10EC

l/ha

0,15

14,75

Alcedo

Victenon 50WP

kg/ha

0,5

15,63

Alcedo

Sursa: Recomandări ale ICDA Fundulea Dr. C. Popov, Al. Bărbulescu, Cristina Spiridon, Mihaela Rotărescu – Agricultura României, mai 2002 Ing. Ioana Caragea, Direcţia Fitosanitară Ilfov, Protejarea culturilor de cereale păioase – Profitul Agricol 17/2002

12,87

16,23

Elita, Alcedo

PAG - 322 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITORI

MINIM Orz

Dividend Star

l/to

1,5

kg/to

2

Alcedo

32,45

Alcedo

zburător (Ustilago nuda) şi sfâşierea frunzelor (Pyrenophora

65PUS Orius ST2 WS

l/to

1,5

graminea)

Prelude SP

kg/ to

2

fungicide

Raxil 060FS

l/ to

0,5

Real 200FS

l/ to

0,2

Sumi S 2WP

kg/ to

1

Systtane 40W

kg/ to

0,3

Vitavax 200PUS

kg/ to

2

Fortral 2WS

kg/ to

1,5

Gammavit 85PSU

kg/ to

3

Masterlin

kg/ to

2

Miclodan Extra

kg/ to

2,5

kg/ to

2

45PUS Orius Combi

19,91

combaterea bolilor: tăciune

036FS Miclobor Extra

Tratamente la sămânţă pentru

MAXIM

14,16

Insectofungicide

38,08

Alcedo, Elita

PAG - 323 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITORI

MINIM Protilin AL

kg/ to

3

Sumidan

l/ to

1,8

Vitalin 85PTS

kg/ to

3

81PST

Boli foliare şi ale spicului Făinare (Erysiphe graminis), ca şi la grâu Sfâşierea frunzelor (Pyrenophora spp.), ca şi la grâu pentru rugini şi fuzarioză Combaterea dăunătorilor Gândacul ovăzului (Lema melanopa), ca şi la grâu Sursa: Recomandări ale ICDA Fundulea Dr. C. Popov, Al. Bărbulescu, Cristina Spiridon, Mihaela Rotărescu – Agricultura României, mai 2002 Ing. Ioana Caragea, Direcţia Fitosanitară Ilfov, Protejarea culturilor de cereale păioase – Profitul Agricol 17/2002

MAXIM

PAG - 324 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITOR

MINIM Porumb

Altiram 80PUS

kg/to

3

Tratament la sămânţă

Caroben 75PTS

kg/ to

2,5

Prevenirea putrezirii seminţelor ţi a

Flewsan FS

kg/ to

3

plantelor

Maxim AP 045FS

l/ to

1

Tăciunele comun (Ustilago Maydis)

Metoben 70PU

kg/ to

2

Tăciunele prăfos al inflorescenţelor

Royal FLO 45S

l/ to

3

(Sarosporium ...)

Thiram 80WP

kg/ to

3

Tiradin 70PUS

kg/ to

3

Tiramet 60PTS

kg/ to

3

Vitavax 200FF

l/to

2,5

MAXIM

I

38,06

Alcedo

Gărgăriţa frunzelor (Tanymecus dilaticollis) Viermii sârmă (Agriotes spp.)

Densităţi mari de Tanymecus

Carbodan 35ST l/ to

28

(20/mp)

Actara

kg/ha

1

Tratament de corecţie în vegetaţie

46,47

Alcedo

Calypso 480SC

l/ha

0,09

Tanymecus dilaticollis

131,3

Elita

Mospilan 20SP

kg/ha

0,1

Carbofuran 35ST Diafuran 35ST Furodan 35ST

PAG - 325 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITOR

MINIM Regent 200SC

l/ha

0,1

Sinoratox Plus

l/ha

5

Victenon 50WP

kg/ha

0,75

UM

DOZA

I

MAXIM

15,63

Alcedo

Sursa: Recomandările ICDA Fundulea Agricultura României – aprilie 2004

CULTURA

PRODUSUL

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITOR

Minim Floarea

Sumilex 50WP

kg/to

1

Tratamente la să,ânţă pentru

soarelui

Rovral PU50%

kg/ to

2

combaterea:

Ronilan 50WP

kg/ to

2

Putregaiului alb şi cenuşiu

Maxim

I

41,89

Alcedo

41,89

Elita

(Sclerotinia Sclerotiorum şi Botritis Cinerea) Apron 35SD

kg/ to

4

Wakil PTS

kg/ to

2

Konker

kg/ha

1,25

Punch 40EC

l/ha

0,5

Rovral PU50%

kg/ha

1,5

Mană (Plasmopora helianthi)

PAG - 326 -

Trifmine 30WP

kg/ha

1

Mirage 45EC

l/ha

1

Alto Combi 420

l/ha

1,5

Furadan 35ST

l/to

28

Insecticide – tratamente la sămânţă

Diafuran 35ST

l/ to

28

pentru combaterea:

Carbodan 35ST

l/ to

28

Viermilor sârmă (Agriotes spp.)

Terrafuran 350FS

l/ to

28

Gărgăriţei frunzelor (Tanymecus

46,02

Alcedo

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITOR

dilaticollis) Sursa: Dr.Ing. Floarea Bădescu – SCDA Teleorman, articol în revista Cereale şi plante tehnice nr. 3/2003

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

Minim Soia

Beret MLX360

l/to

1,25

Maxim

I

Tratament la sămânţă Fusarium spp şi Pythium de baryanum

Tiramet

kg/to

2

Phomopsis sojae

Sintox 25

l/ha

2

Insecticide

Mitac 20CE

l/ha

1,5

Acarianul roşu (Tetranychus urticae)

41,89

Elita

PAG - 327 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITOR

Minim Rapiţă

Rovral 50WP

l/to

1

Tratament la sămânţă

Sumilex 50WP

l/to

1

Puricii de pământ (Phylotreta spp.)

Rovral 50WP

l/to

1,5

Boli foliare

Ronilan 50WP

l/to

1,5

Sumilex 50WP

l/to

1,5

Supersect

l/ha

0,2

În primele faze de vegetaţie Puricii de pământ (Phylotreta spp.) Păduchele cenuşiu al verzei (Brecorune brassicae)

Fastac 10CE Pirimar 25WG

l/ha

0,075

În perioada înfloritului

0,1%

Gândacul lucios al rapiţei Gărgăriţa cruciferelor

Sursa: Ing. Vera Gheorghe, CLCA Săcele – Agricultura României, martie 2005

14,75

Maxim

I

Alcedo

PAG - 328 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITO

MINIM Sfecla de zahăr

MAXIM

RI

Dăunători Tratament la sămânţă

Promet 666SCO +

l/to

20-25

200LEX

kg/to

9

Răţişoara porumbului

Furadan 35ST

l/to

25-28

(Tanymecus dilaticollis)

Seedox 80WP

kg/to

10-12,5

Răţişoara sfeclei (Tanymecus

Cosmos 500FS

l/to

7,5

palliatus)

Gaucho 70WP

kg/to

20

Viermii sârmă (Agriotes lineatus)

Mospilan 70WP

kg/to

50

Gândacul pământului (Opatrum

106,21

Alcedo

sabulosum) Gărgăriţa sfeclei (Bothynoderes punctiventris) Sinoratox 35CE

l/ha

2-3

Suplimentar în vegetaţie şi contra:

Dursban 480E

l/ha

1,5

Larvelor defoliatoare de Mamestra şi Plusia

Sinoratox 35CE

l/ha

0,8

Decis 2,5EC

l/ha

0,2-0,3

10,91

Fastac 10EC

l/ha

0,1

17,70

Nurelle D

l/ha

1,5

Sumicidin 20EC

l/ha

0,25

Afide 22,27

Alcedo, Elita Alcedo

PAG - 329 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITO

MINIM Sumi Alpha 2,5EC

l/ha

0,3

Azodrin 400WSC

l/ha

0,5

Alpha Combi

l/ha

0,6

Tiramet 60

kg/to

4

Tratament la sămânţă

Apron 35D

kg/to

4

Pythium spp.

Tachigarden 70WP

kg/to

6

Phoma betae

MAXIM

RI

Boli

Fusarium spp. Rhizactonia solani Alternaria spp. Peronospora spp. Cercosporioză

Brestan 60WP

kg/ha

0,5

Fundazol 50

kg/ha

0,3

Benlate 50

kg/ha

0,3

Topsin M70

kg/ha

0,3

14,75

Bavistin 50

kg/ha

0,3

20,06

Derosal 20

kg/ha

0,3

Rias 300EC

kg/ha

0,3

Alto Combi 420

l/ha

0,5

46,02

Alcedo 20,65

Alcedo, Elita

Alcedo

PAG - 330 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITO

MINIM Sulf pulbere

kg/ha

15-25

Metoben 70

g/ha

300

Bavistin 50WP

l/ha

0,5

Baycor 25WP

l/ha

1,5

Bayleton 25WP

kg/ha

0,3

Cupravit

kg/ha

3

Score 250EC

l/ha

0,3

Tilt 250EC

l/ha

0,3

Alert

l/ha

0,5

Impact 125SC

l/ha

0,5

Rias 300EC

l/ha

0,3

Făinare

MAXIM

2,12

20,06

Proiect SCG 2005

20,65

26,99

27,44

RI

Alcedo, Elita

Alcedo

28,81

Alcedo, Elita

Sursa: Dr.Ing. Ion Răducu – SCA Teleorman, Cereale şi plante tehnice nr. 2/2002 Dr.Ing. A.F. Badiu şi Dr.Ing. Aurica Badiu, Agricultura României, iunie 2004

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIAL

COMBATERE

(€/UM)

I

Minim

Maxim

DISTRIBUIT ORI

Fasole

Captan 50WP

%

0,2-0,5

Mană, antracnoză

7,08

Alcedo

PAG - 331 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIA

COMBATERE

(€/UM)

LI

MINIM

MAXIM

DISTRIBUI TORI

Tomate vară-toamnă

Fungicide, bactericide pentru combaterea bolilor Sulfat de cupru

kg/ha

5-10

Phytophthora inpeotans Septoria lycopersici

Turdacupral

kg/ha

5

Xanthomonas vesicatoria

Perozin B75PU

kg/ha

3-5

Pseudomonas tomato Phytophthora infestans Alternaria solani Septoria lycopersici

Sulf muiabil PU

kg/ha

4

Leveillula Faurica

Cuzin SA (10%)

kg/ha

8-10

Xanthomonas vesicatoria Pseudomonas tomato

Tiuram 75PU

kg/ha

3

Alternaria solani Botrytis cinerea

Dithane M45PU

kg/ha

2

Xanthomonas vesicatoria Pseudomonas tomato Phytophthora infestans Alternaria solani

4,95

5,60

Elita, Alcedo

PAG - 332 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIA

COMBATERE

(€/UM)

LI

MINIM

MAXIM

DISTRIBUI TORI

Septoria lycopersici Cladosporium fulvium Policarbacin PU

kg/ha

2

Phytophthora infestans Alternaria solani Cladosporium fulvium

Fundazol 50PU

kg/ha

0,5-1

Septoria lycopersici

Metoben 70PU

kg/ha

0,5-1

Cladosporium fulvium

Topsin M70PU

kg/ha

0,5-1

Fusarium oxysporum

14,75 20,06 41,89

Bavistin 50PU

kg/ha

0,5-1

Verticilium duhliae

Rovral 50PU

kg/ha

0,5-1

Alternaria solani Botrytis cinerea Cladosporium fulvium

Captadin 50PU

kg/ha

2,5

Phytophthora infestans Alternaria solani Botrytis cinerea Cladosporium fulvium

Ronilan 50PU

kg/ha

0,5

Alternaria solani Botrytis cinerea

Alcedo 20,65

Alcedo, Elita Elita

PAG - 333 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIA

COMBATERE

(€/UM)

LI

MINIM

MAXIM

DISTRIBUI TORI

Cladosporium fulvium Ridomil Cu48

kg/ha

2,5-3

Sandofan C

kg/ha

2,5

Phytophthora infestans

Dăunători (insecticide – acaricide) Metaldehida 5

kg/ha

20-30

Limaxi

Sinoratox 35CE

l/ha

1-1,5

Afide, lepidoptere, tripşi

Carbetox 37CE

l/ha

2,4-4

Afide, lepidoptere, coleoptere

Oltitox 50PU

l/ha

1,2-2

Gândacul din Colorado

Onevos 33CE

l/ha

1,2-2

Afide, lepidoptere, tripşi, coleoptere

Decis 2,5CE

l/ha

0,3-0,5

Afide, lepidoptere, coleoptere

Birlane 24EC

l/ha

0,6-1

Afide, coleoptere

Diazol 60EC

l/ha

1-1,5

Afide, lepidoptere, tripşi, diptere

Ecalux S

l/ha

0,6-1

Unden 50WP

l/ha

0,6-1

10,91

22,27

Alcedo, Elita

8,55

Alcedo

24,9

Alcedo

Afide, gândacul din Colorado, lepidoptere

Actelic 50EC

l/ha

0,6-1

Afide, coleoptere, lepidoptere

Divipan 100EC

l/ha

0,6-1

Afide, tripşi, coleooptere,

PAG - 334 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIA

COMBATERE

(€/UM)

LI

MINIM

MAXIM

DISTRIBUI TORI

lepidoptere Sursa: Ioan Oancea – Tratat de agricultură, Ed. Ceres, 1996

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITORI

Minim Ardei

Maxim

Fungicide / bactericide combatere boli Sulf muiabil PU

kg/ha

5

Leveillula taurica

Cuzin SA (10%)

kg/ha

8-10

Xanthomonas vesicatoria

Dithane M45PU

kg/ha

2

Pseudomonas tomato

4,95

Rovial 50PU

kg/ha

0,5-1

Botrytis cinerea

41,89

Bayleton 5PU

kg/ha

0,5

Leveillula taurica

Combatere dăunători (insecticide – acaricide) Metaldehida 5

kg/ha

20-30

Limaxi

Sinoratox 35CE

l/ha

1-1,5

Afide, lepidoptere, tripşi

Carbetox 37CE

l/ha

2,4-4

Afide, lepidoptere, coleoptere

Oneros 33CE

l/ha

1,2-2

Afide, lepidoptere, tripşi, coleoptere

0,62

Proiect SCG 2005

5,60

Elita, Alcedo Elita

PAG - 335 -

Decis 2,5CE

l/ha

0,3-0,5

Afide, lepidoptere, coleoptere

Birlane 24EC

l/ha

0,6-1

Afide, coleooptere

Diazol 60EC

l/ha

1-1,5

Afide, lepidoptere, tripşi, diptere

Ecalux S

l/ha

0,6-1

Afide, tripşi, coleoptere,

10,91

22,27

Alcedo, Elita

8,55

Alcedo

24,9

Alcedo

lepidoptere Decemtion 20EC

l/ha

1,8-3

Afide, coleoptere

Unden 50WP

l/ha

0,6-1

Afide, gândacul din Colorado, lepidoptere

Actellic 50EC

l/ha

0,6-1

Afide, coleoptere, lepidoptere

Divipan 100EC

l/ha

0,6-1

Afide, tripşi, coleoptere, lepidoptere

Sursa: Ioan Oancea, Tratat de agricultură, Ed. Ceres 1996

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIAL

COMBATERE

(€/UM)

I

Minim

Maxim

DISTRIBUIT ORI

Varză

Fungicide, bactericide pentru combaterea bolilor Turdacupral

kg/ha

5

Xanthomonas campestris

Perozin B 75PU

kg/ha

3-5

Perenospora brassicae

Dithane M 45PU

kg/ha

2

Rovral 50PU

l/ha

0,5-1

4,95 Botrytis cinerea

41,89

5,60

Elita, Alcedo Elita

PAG - 336 -

Sclerotinia sclerotiorum Captadin 50PU

l/ha

2,5

Botrytis cinerea

Ridomil CU48

l/ha

2,5-3

Perenospora brassicae

Sandofan C

l/ha

2,5

Metaldehida 5

l/ha

20-30

Limaxi

Carbetox 37CE

l/ha

2,4-4

Afide, lepidoptere, coleoptere

Dipterex 80SP

l/ha

1-1,5

Coleoptere, diptere

Decemtion 20EC

l/ha

1,8-3

Afide, coleoptere

Unden 50WP

l/ha

0,6-1

Afide, lepidoptere

Divipan 100EC

l/ha

0,6-1

Afide, tripşi, coleoptere,

7,08

Alcedo

24,9

Alcedo

Dăunători

lepidoptere Actellic 50EC

l/ha

Sursa: Ioan Oancea, Tratat de agricultură, Ed. Ceres 1996

0,6-1

Afide, coleoptere, lepidoptere

PAG - 337 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT (€/UM)

POTENŢIALI

COMBATERE

MINIM

DISTRIBUI

MAXIM

TORI Piersic

Oleodiazol 3EC

%1

1,5

În repaus vegetativ

4,13

Coccide Ouă de afide, acarieni, insecte defoliatoare Forme de rezistenţă la majoritatea bolilor Vondozeb 80WP

%

0,2

Umflarea mugurilor

16,2

Proiect SCG 2005

Băşicarea frunzelor (Taphrina deformans) Ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophila) Uscarea ramurilor (Cytospora cineta) Monilioze (Monilinia spp.) Rapăn (Venturia carpophila)

1

 Exprimarea în % a substanței folosite este justificată de faptul că în pomicultură pentru stropiri se folosesc 800‐1000 l soluție 

PAG - 338 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT (€/UM)

POTENŢIALI

COMBATERE

MINIM

DISTRIBUI

MAXIM

TORI Ciuruirea bacteriană a frunzelor (Xantomonas campestris) Merpan 50WP

%

0,25

Dezmugurit (buton verde)

Alcedo

Băşicarea frunzelor Ciuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor Uscarea ramurilor Ouă de acarieni Teldor 500SC

l/ha

0,75

Buton roz

56,35

59

Alcedo, Elita

Băşicarea frunzelor Monilioze Ciuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor Uscarea ramurilor Rapăn Molia piersicului (Anarsia lineatella) Bravo 500SC

%

0,15

10-15% din flori au început

15,34

Alcedo

PAG - 339 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT (€/UM)

POTENŢIALI

COMBATERE

MINIM

DISTRIBUI

MAXIM

TORI să-şi scuture petalele Diazol 60EC

0,15

Băşicarea frunzelor

8,55

Alcedo

16,2

Proiect SCG 2005

Monilioze Ciuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor Uscarea ramurilor Rapăn Molii (Anarsia lineatella şi Cydia molesta) Afide, insecte defoliatoare Vondozeb 80WP

%

0,2

Fructul cu Ø de 0,5-1 cm (la avertizare)

Talstar 10EC

%

0,04

Băşicarea frunzelor Monilioze Ciuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor Uscarea ramurilor Rapăn Afide, insecte defoliatoare

PAG - 340 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT (€/UM)

POTENŢIALI

COMBATERE

MINIM

DISTRIBUI

MAXIM

TORI Bravo 500SC

%

0,15

Fructul cu Ø de 1,5-2 cm

15,34

Alcedo

8,55

Alcedo

16,2

Proiect SCG 2005

(la avertizare) Diazol 60EC

%

0,15

Ciuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor Făinarea Uscarea ramurilor Rapăn Băşicarea frunzelor Păduchele din San-Jose, molii, afide

Vondozeb 80WP

%

0,2

Fructul cu Ø de 2,5-3 cm (la avertizare)

Fastac 10EC

%

0,008

Ciuruirea micotică şi bacteriană a frunzelor Uscarea ramurilor Rapăn Făinarea (Sphaerotheca pannosa) Păduchele din San-Jose

PAG - 341 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT (€/UM)

POTENŢIALI

COMBATERE

MINIM

DISTRIBUI

MAXIM

TORI Molii, afide, acarieni Turdacupral 50PU

%

0,15-0,2

Băşicarea frunzelor

Diazol 3EC

%

0,15

Ciuruirea, uscarea ramurilor

8,55

Proiect SCG 2005

Afide, insecte defoliatoare Sursa: Ing. Zenovia Dimulescu – SCDP Băneasa, 2005 (Proiect) Dr.Ing. Antonia Ivaşcu şi colab. – SCDP Băneasa, Revista Horticultura nr. 8/2002

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITOR

Minim Cais

Oleodiazol 3EC

%

1,5

Repaus vegetativ

Maxim

I

4,13

Alcedo

16,2

Proiect SCG 2005

7,67

Alcedo

Păduchi ţestoşi, ouă de păduchi de frunze, acarieni, insecte defoliatoare, forme de rezistenţă la diferite boli Vondozeb 80WP

%

0,2

Umflarea mugurilor Monilioza, ciuruire, rapăn, cancerul ramurilor

Merpan 50WP

%

0,25

Buton verde

PAG - 342 -

Monolioza, ciuruire, rapăn Teldor 500SC

l/ha

0,75

10-15% din flori au început să-şi scuture petalele

Diazol 60EC

%

0,15

Monilioză, ciuruire, rapăn, păduchi

8,55

Alcedo

16,2

Proiect SCG 2005

de frunze, carii, insecte defoliatoare Vondozeb 80WP

%

0,2

Fruct cu Ø de 1 cm

Calypso 480EC

%

0,02

Monilioză, ciuruire, rapăn, afide, insecte defoliatoare

Vondozeb 80WP

%

0,2

Fruct cu Ø de 1,5-2 cm

16,2

Proiect SCG 2005

Diazol 60EC

%

0,15

Monilioză, ciuruire, rapăn, afide,

8,55

Alcedo

8,26

Proiect SCG 2005

insecte defoliatoare Turdacupral 50PU

%

0,15-0,2

Fruct normal

Talstar 10EC

%

0,04

Monilioză, ciuruire, rapăn, afide, insecte defoliatoare, păduchi ţestoşi

Turdacupral 50PU

%

0,15-0,2

După recoltare şi tăiere în verde Păduchi ţestoşi, insecte defoliatoare, cancerul ramurilor, rugină

Champion 50WP

75% din frunze căzute Ciuruirea, monilioză, boala plumbului

PAG - 343 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITO

MINIM Cireş

Oleoekalux S

%

1,5

Umflarea mugurilor

Oleocarbetox

%

2

Păduchi ţestoşi, ouă de afide,

Oleodiazol

%

1,5

defoliatoare

Turdacupral 50PU

%

0,4

Buton alb

Zeamă bordeleză

0,5

Patogeni bacterieni şi micotici

Kocide 101

0,3

Stigmina carpophila (ciuruirea

4,13

9,73

frunzelor) Funguran OH sau

0,3

Brumeriella jaapii (pătarea roşiatică

Champion 50WP

0,3

a frunzelor)

MAXIM

RI

Alcedo

9,9

Alcedo, DuPont,

10,48

Elita

8,26

Proiect SCG 2005

41,89

Elita

Monilinia spp. (putregaiul brun şi mumifierea fructelor) Champion 50WP

Deschiderea primelor flori 0,1

Începutul scuturării petalelor

Ronilan 50Wp

0,1

Monilinia spp.

Sumilex 50WP

0,1

Orius 25EC

0,04

Folicur SOLO

0,075-0,1

Rovral 50WP

%

26,61

28,17

Alcedo, Elita

14,16

38,08

Alcedo, Elita

250EW Systhane C

%

0,1

Brumeriella jaapii (pătarea roşie)

PAG - 344 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITO

Atemic

0,1

Stigmina carpophila (ciuruirea

Systhane 12EC

0,04

frunzelor)

Topsin M70 sau

0,1

Defoliatoare, minatoare, afide etc.

Bravo 500SC

0,15

Decis 2,5EC

0,03

Sumi Alpha 2,5EC

0,04

Diazol 60EC

0,15

Topsin M70

%

MINIM

MAXIM

RI

14,16

38,08

Alcedo, Elita

10,91

22,27

Alcedo, Elita

8,55

Alcedo Alcedo

0,1

Creşterea fructelor şi lăstarilor

14,75

Systhane C

0,1

Boli bacteriene şi micotice

14,16

38,08

Alcedo, Elita

Systhane 12EC

0,2

Bravo 500SC

0,15

Folicur SOLO

0,1

26,61

28,17

Alcedo, Elita

0,02

131,3

Elita

8,55

Alcedo

250EW Calypso 480SC Sumi Alpha 2,5EC

%%

0,04

Rhagoletis cerasi (musca cireşelor)

Diazol 60EC

0,15

Afide, minatoare, defoliatoare

Sinoratox R35

0,15

Sinoratox R35

0,15

Creşterea fructelor la 6-8 zile după tratamentul anterior

PAG - 345 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUITO

MINIM

MAXIM

RI

Viermele Rhagoletis cerasi Topsin M70

0,1

După recoltarea fructelor

14,75

Systhane C

0,1

Patogeni micotici şi bacterieni

14,16

38,08

Alcedo, Elita

Systhane 12EC

0,2

Bravo 500SC

0,15

12,87

16,23

Elita, Alcedo

9,73

9,9

Alcedo, DuPont,

10,48

Elita

Ekalux S

%

0,1

Reldan 40EC

%

0,15

Carbetox 37EC

0,15

Ultracid 20EC

0,2

Fungicid cupric:

%

0,4

Turdacupral 50PU

Alcedo

Păduchele din San Jose

După căderea frunzelor Patogeni micotici şi bacterieni

Zeamă bordeleză

0,5

Kocide 101

0,3

Funguran OH sau

0,3

Champion 50WP

0,3

Sursa: ICDP Mărăcineni, 2005 (Dr.Ing. Valentina Amzăr şi Dr.Ing. Mihaela Surnedrea)

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL DE COMBATERE

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

PAG - 346 -

DISTRIBUITOR

(€/UM) Minim Prun

Alcupral 50PU

%

0,2

Pătarea roşie a frunzelor, ciuruirea

Superchamp 250SC

kg/ha

2

frunzelor, monilioză

Odeon 820WDC

kg/ha

0,8

Aplaudus Super

%

1,5

Maxim

I

Machteshim Agan Forme hibernante de dăunători Păduchele din San Jose

Oleodiazol 3EC

%

1,5

Acarianul roşu al pomilor, alţi

4,13

Alcedo

218,32

Alcedo

dăunători Confidor OIL SC004

l/ha

2

Agrofos 48EC

l/ha

15

Quadraspidiotus perniciosus

Grecia

(generaţia de vară) Sursa: Lista produselor de uz fito-sanitar omologate la data de 06.09.2006, publicată în Sănătatea plantelor nr. 101 şi 102/2006

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

DE COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUI TORI

MINIM Viţa de vie

Kelthane 18EC

l/ha

2

Acarieni

Sulf pulbere

kg/ha

25

Făinare

Curzate Super V

kg/ha

3

Înainte de înflorit

Karathane LC

l/ha

0,5

Mană + făinare + molie

MAXIM

2,12

14,09

Proiect SCG 2005

23,16

Elita, Proiect SCG

PAG - 347 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

DE COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUI TORI

MINIM

MAXIM 2005

Karate 2,5EC

l/ha

0,025

33,6

42,48

Proiect SCG 2005, Alcedo

Microlhiol Special

kg/ha

3

Champion 50WP

kg/ha

3

După înflorit

8,26

Proiect SCG 2005

Topas 100EC

l/ha

0,25

Mană + făinare + molie

75,82

Proiect SCG 2005

Sulf muiabil

kg/ha

5

Karate 2,5EC

l/ha

0,25

33,6

42,48

Alcedo, Proiect SCG 2005

Vondozeb

kg/ha

2

Karathane LC

l/ha

0,5

Sulf pulbere

kg/ha

30

Mană + făinare

16,2

14,09

Proiect SCG 2005

23,16

Elita, Proiect SCG 2005

Mikal B

kg/ha

4

Topas 100EC

l/ha

0,25

Sulf muiabil

kg/ha

5

Champion 50WP

kg/ha

3

Karathane LC

l/ha

0,5

Mană + făinare

Mană + făinare + molie

18,53

Proiect SCG 2005

75,82

Proiect SCG 2005

8,26

Proiect SCG 2005

14,09

23,16

Elita, Proiect SCG

PAG - 348 -

CULTURA

PRODUSUL

UM

DOZA

SPECTRUL

PREŢ ESTIMAT

POTENŢIALI

DE COMBATERE

(€/UM)

DISTRIBUI TORI

MINIM

MAXIM 2005

Karate 2,5EC

l/ha

0,25

33,6

42,48

Alcedo, Proiect SCG 2005

Sulf pulbere

kg/ha

30

Sulfat de cupru

kg/ha

10

Bavistin 50WP

kg/ha

1

2,12

Proiect SCG 2005

20,06

Proiect SCG

Mană + făinare + putregai

2005, Elita Sulf muiabil

kg/ha

5

PAG - 349 -

UNELE CONCLUZII Urmărind evoluţia exploataţiilor agricole din România s-au conturat argumente importante privind necesitatea şi utilitatea ghidurilor care să vină în sprijinul producătorii agricoli. Fiind considerat un instrument de pregătire profesională pentru cei care lucrează în agricultură, ghidul etalon promovează o metodă de informare practică cu problemele de ansamblu ale managementului culturilor vegetale; In capitole distincte, lucrarea tratează elemente tehnice, comensurează efecte şi eforturi, exprimate în indicatori tehnici (de producţie) şi indicatori economici pentru alegerea variantei decizionale optime; - descrierea tehnologiilor cadru pentru culturile luate în studiu, evidenţiază condiţiile optime de vegetaţie, întregul complex de măsuri fitotehnice, în vederea punerii în valoare a potenţialului genetic al soiurilor şi hibrizilor aflaţi în cultură. S-a acordat o importanţă însemnată măsurilor tehnologice moderne, de înaltă productivitate, eficiente economic şi nepoluante, precum şi soluţiilor privind reducerea consumului de energie; - fişele tehnologice cuprind elemente de calculaţie pentru lucrările mecanizate, lucrările manuale şi materii prime şi materiale. Scopul urmărit prin fundamentarea tehnologiilor de producţie după criteriile economic, energetic şi ecologic, a fost de a obţine consumuri reduse de combustibil cu cca 12%, de forţă de muncă cu cca 12-15 %, precum şi al economiei de materiale, pentru care s-a avut în vedere costul lor minim; - dimensionarea necesarului de echipamente tehnice destinat mecanizării lucrărilor agricole s-a efectuat în funcţie de următoarele criterii: tipul profilului analizat (cereale şi plante tehnice, legume câmp, pomi, viţă de vie); mărimea modului; executarea lucrărilor agricole de calitate şi în epoca optimă; capacitatea de lucru al echipamentului tehnic; situaţia echipamentului tehnic (în fabricaţia curentă); eficientizarea exploataţiei agricole. Dotarea minimă cu tractoare şi maşini agricole pe

PAG - 350 -

cele 4 profile şi module semnificative, s-a făcut astfel încât efortul financiar să fie minim.

Printr-o evaluare finală a ghidului se: - traduc finalităţile producţiei vegetale în orientări concrete (profit, rata profitului) de eficientizare a activităţii desfăşurate; - indică obiective pe termen mediu; - pregătesc o evaluare pe termen mediu a activităţii indicând deja elementele care ar trebui să fie atinse sau transformate (influenţarea deciziei); - proiectează traiectoria de evoluţie a managementului exploataţiei agricole vegetale pentru a vedea care este funcţionarea actuală a exploataţiilor; - descrie evoluţia pe care poate să o aibă fermierul pentru a îmbunătăţi managementul exploataţiei; - precizează evoluţiile pe care poate să le aibă fermierul în legătură cu utilizarea sau adaptarea echipamentelor tehnice de mecanizare.

PAG - 351 -

Bibliografie selectivă 1

2

Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice – Institutul de

Zonarea producţiei agricole,

Cercetări pentru Economie Agrară

1980-1085-1990

Alecu, I. si colaboratorii

Managementul in agricultura Editura Ceres, Bucuresti 1997

Alecu, I.

Mangement si Marketing in Agricultura, Chisinau 1991

Hartia, S. 3

Balan, V.

Pomicultura, Chişinău, 2001

Cimpoieş, Gh. Barbăroşie, M. 4

Butnariu, H. Indrea, D. Petrescu, C. Saviţchi, P.

Legumicultura, Editura Didactică şi Pedagogică – Bucureşti, 1992

Ciofu, R. 5

Bold I., Avram C.

Exploataţia agricolă, organizare, dezvoltare, exploatare, Editura Mirton, Timişoara, 1995

6

Cepoiu, N.

Pomicultura aplicată, Editura Ştinţelor Agricole Bucureşti

7

Drăghici, M. şi colab

Manual de management al fermei, Editura Atlas Press 2004

8

Dincu, I.

Bazele tehnologice ale culturilor agricole, Editura Ceres,

Lacatusu, Gh.

Bucuresti 2002

9

Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor

Strategia de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare şi silviculturii pe termen mediu şi lung, (2001-2005 şi 2005-2010)

10

Nica, S.

Economia rurală – compendiu, Editura ARTPRINT –

Glăman, Gh.

Bucureşti 1995

Fântâneru, AL. 11

Oancea, M.

Management modern în unităţile agricole, Editura Ceres, Bucureşti 2003

12

Oancea, I.

Tratat de TEHNOLOGII AGRICOLE, Editura Ceres, Bucuresti 1998

13

Popescu, M.

Lecţii ale tranziţiei, Editura Expert, 2001

14

Sin, Gh. - coordonatori

Tehnologii moderne pt cultura plantelor de camp, Editura Ceres, Bucuresti 2000

15

Stoian Elena, Dinu Toma

Management în agricultură, Editura Alma Mater Sibiu 2003

16

Teaci D.

Capacitatea de producţie actuală şi cea potenţială a terenurilor agricole din România, pentru principalele

PAG - 352 culturi în producţia vegetală: cereale şi plante tehnice, nr. 1, Bucureşti, 1077 17

18

Ţârdea, C.

Viticultura, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. – Bucureşti,

Dejeu, L.

1995

Vâlceanu, Gh.

Analiză economică financiară, Editura Economică, 2004

Robu, Vasile. N. Georgescu 19

20

Zahiu, L.

Agricultura Romaniei in procesul de integrare agricole

Lazar,T.

Europeana.

***

Agricultura României, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Bucureşti, 2002

21

***

Anuarele statistice ale României Institutul Naţional de Statistică

22

***

Creşterea productivităţii muncii în producţia agroalimentară şi efectele ei sociale, Institutul de Economie Agrară, Bucureşti, 1987.

23

***

H.G. nr. 2139/2004 din 30.11.2004, M.OF.- partea I, nr.46 din 13.01.2005 – Maşini, utilaje şi instalaţii pentru agricultură

24

***

INFO-AMSEM, anul II, numărul 3, iunie 2001 – Amortismentul maşinilor agricole în etapa actuală

25

***

Catalog de Maşini agricole, Vol. IV, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare,

26

***

Maşini agricole – Catalog, Editat de Oficiul de documentare şi publicaţii tehnice, Bucureşti, 1966

27

***

28

***

Norme de producţie şi de consum de motorină – Tarife de retribuire a mecanizatorilor, M.A.I.A., 1985

„Module specifice de exploataţii agricole în Agrozona de Câmpie”, Vol.II, A.S.A.S; U.S.A.M.V. Bucureşti, I.C.D.E.A., Bucureşti 2005

29

***

Cartea tehnică a agricultorului Centrul de material didactic şi propagandă agricolă, Bucureşti,1987

30

***

Euro-Lex Législation communautaire en vigueur, http://europa.eu.int/eur-lex/fr/lif/dat/1999