Proiect-istanbul 5a4449

Universitatea Alexandru I.Cuza Facultatea de Economie şi istrarea Afacerilor - Piatra Neamţ Mastere Complementare - Management în Turism

Profesor cordonator:

Studenta:

Prof. Dr. Nita Valentin

Voda M. Suzana

Piatra Neamt-2011

Cap I. Amplasare si acces

1.1.Localizare, suprafata, informatii generale: Turcia:

Turcia este un stat situat in SE Europei si SV Asiei, care are granite cu opt tari: Grecia si Bulgaria la nord-vest; la nord cu Marea Neagra; Georgia si Armenia la nord-est; Iran (Persia) si Azerbaidjian la est; Irak si Marea Mediterana la sud. Capitala este Ankara. Stramtoarea Bosfor care separa Asia de sud-vest de Europa de sud-est se afla in Turcia. Anatolia e situata intre Marea Neagra la nord si Marea Mediterana la sud, cu Marea Egee si Marea Marmara la vest. Suprafata totala 780,580 km². Numele Turciei, Turkiye in limba turca, poate fi impartit in 2 componente: Turk, care inseamna „puternic” sau „maret” in turca veche si de obicei semnificand locuitorii Turciei. Asezarea Turciei la intersectia Europei cu Asia o face o tara de o importanta geostrategica importanta. Etnic turcii formeaza majoritatea populatiei, cu o minoritate importanta de kurzi. Religia predominanta in Turcia este Islamul si limba oficiala a tarii este turca. Turcia este o republica democrata, seculara, unitara, constitutionala, cu o mostenire culturala si istorica veche. Turcia a devenit tot mai mult integrata prin apartenenta vestica in organizatii ca Consiliul Europei, NATO, OECD, OSCE si economiile majore G-20. Turcia a inceput negocierile complete cu EU in 2005, a fost un membru asociat al Comunitatii Economice

2

Europeene inca din anul 1963 si au atins acordul uniunii vamale in 1995. Turcia de asemenea a promovat relatiile culturale, politice, economice si industriale cu tarile din Est, in particular cu Orientul Mijlociu si cu statele turcice ale Asiei Centrale, prin apartenenta in organizatii ca Islamic Conference and Economic Cooperation Organization. Avand in vedere locatia strategica, economia mare si armata, Turcia este clasificata ca o putere regionala de oamenii de stiinta politici si economistii mondiali.

Istanbul Istanbul (fost Constantinopol, fost Bizanţ) este cel mai mare oraş al Turciei. Singurul oraş din lume ce se desfăşoară pe malurile a două continente, Europa şi Asia, Istanbulul are o populaţie de aproximativ 14 milioane de locuitori. Oraşul a fost întemeiat de împăratul roman Constantin cel Mare, pe locul fostei colonii greceşti Bizanţ. Sub numele de Constantinopol, oraşul a servit drept capitală a Imperiului Bizantin pentru mai bine de un mileniu. În 1453, a fost cucerit de turci, iar ulterior, a devenit capitală a Imperiului Otoman. Abia la 28 martie 1930, numele oficial al oraşului a devenit Istanbul. Oraşul vechi se află pe malul strâmtorii Bosfor, care separă Europa de Asia şi Marea Neagră - de Marea Marmara. În ziua de azi, oraşul este mult mai mare şi acoperă atât partea europeană, cât şi cea asiatică. Deşi nu mai este capitala Turciei, Istanbulul are o poziţie majoră în economia şi cultura ţării, fiind cel mai important centru de comerţ internaţional al Turciei. Denumirea populară veche a Istanbulului este Ţarigrad

Aşezare geografică Oraşul vechi se află pe malul strâmtorii Bosfor, care separã Europa de Asia si Marea Neagră - de Marea Marmara. În ziua de azi, orasul este mult mai mare si acoperã atât partea europeanã, cât si cea asiaticã.

3

1.2. Acces: Pentru a ajunge in Turcia exista mai multe posibilitati de transport. Fiecare dintre acestea are unele avantaje si dezavantaje, optiunea va apartine: Cu avionul: este principala recomandare, desi mai scump, este mai rapid. Cu autobuzul: se trece prin Bulgaria in drum catre Istanbul. Pe calea ferata: este si acesta un mijloc de transport. Cu automobilul: insa trebuie luat in considerare pe langa benzina si alte plati pentru taxe de autostrada si alte taxe de transport.

Cap.II. Patrimoniul turistic

2.1.Potentialul turistic natural: Clima: Clima Turciei este temperat-continentala in centrul tarii, mediteraneana in zona coastelor Marii Egee si Mediterana.Vara este foarte calda, iar iernile sunt reci si ploioase. Incepand cu aprilie, pana la sfarsitul lunii octombrie, clima este ideala pentru relaxare, plaja, sau va puteti bucura de peisajele muntoase si de lacurile cristaline. In aer in iunie temperatura medie e de 25 grade C, in iulie 28 grade C, in august 29 C, iar in septembrie 30 C. Orasul Istanbul, localizat in stramtoarea Bosfor are o tempereatura medie intre 3-9 grade C in ianuarie. In iulie temperatura medie este intre 19-28 grade C. Precipitatiile sunt de aproximativ 700 mm anual si cad cel mai mult intre octombrie si martie. Ankara are o temperatura medie intre -3 C si 4 C in ianuarie si intre 15 C si 30 C in iulie. Cantitatea anuala de precipitatii este de 410 mm. Anatolia de sud-est inregistreaza cele mai mari temperaturi de vara, aproximativ 30 C in iulie si august.

4

Istanbul se află în zonă temperată, fiind un oras cu climat maritim-mediteraneean de tranzitie, media anuală a temperaturii fiind de 14,3 °C. Luna cea mai caldă este luna august, media temperaturii ajungând la 23,6 °C. Luna cea mai răcoroasă este luna ianuarie, media temperaturii fiind în jur de 5,8 °C. Precipitatiile medii anuale sunt de 844 mm.

Caracteristicile meteorologice ale localităț ii Istanbul Luna

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Novembrie Decembrie

Maxim anual

Media maximă a temperaturii (°C)

8,7

9,1

11,2

16,5

21,4 26,0 28,4

28,5

25,0

20,1

15,2

9,7

18,3

Media temperaturii (°C)

5,8

5,9

7,6

12,1

16,7 21,0 23,4

23,6

20,2

16,0

11,9

8,2

14,3

Media minimă a temperaturii (°C)

2,9

2,8

3,9

7,7

12,0 16,0 18,5

18,7

15,2

12,0

8,5

5,3

10,3

Media cantităț ii precipitaț iei (mm)

102.4

80.2

69.9

45.8

36.1 34.0 38.8

47.8

61.4

100.9

110.7

123.9

843.9

Sursă: Serviciul de Meteorologie a Turciei

Geografie

5

Asezare Istanbul este singurul oras din lume care se întinde pe două continente, Europa si Asia. Cea mai mare parte a cartierelor sale se găsesc pe pintenul din extrema sud-estică a Europei, despărtită de cele asiatice prin Marea Marmara si Strâmtoarea Bosfor. Pe partea europeană, golful adânc Cornul de Aur desparte cartierele europene în două sectoare: vechiul Constantinopol, la sud, și Orașul Nou la nord, cu cartierele Karaköy (Galata), Geyoglu (Pera), Katabaș, Taksîm, Beșiktaș, Ortaköy și altele mai noi, întinse în adâncul uscatului sau de-a lungul Bosfor-ului. Peste ape, pe malul asiatic, se află vechiul Scutari (Üsküdar), cu o seamă de alte cartiere mai noi, întinse pe ț ărmul Mării Marmara, spre sud și pe cel al Bosforului, spre nord. Orașul metropolă este considerat european deoarece centrul său istoric și ponderea locuirii de astăzi se află în Europa. Este centrul uneia dintre cele mai mari aglomerări urbane a continentului și reprezintă principalul pol economic al Republicii Turcia, cu toate că nu mai este capitală a statului. Nucleul Istanbul-ului, adică orașul vechi, este scăldat de apele Mării Marmara, de cele ale Bosfor-ului și de cele ale Cornului de Aur. Bosfor Strâmtoarea Bosfor este o realitate geografică legată indestructibil de așezarea, existența și evoluția Istanbul-ului. Bosfor-ul (Boğaziçi în limba turcă), este o ruptură telurică a scoarței terestre dintre Europa și Asia, care permite comunuicația dintre apele Marea Mediterană, prin Marea Egee și Marea Marmara, cu Marea Neagră. Strâmtoarea reprezintă întâlnirea a două plăci tectonice active care se contrapun la scară geologică. Bosfor-ul are o lungime de 31,7 Km și o lățime ce variază între 650 și 2800 de metri. Apele sărate ale celor două mări, pe care le unește, au umplut un șanț geologic adânc, născut prin ruperea, sau compresarea uscatului la începutul erei quaternare. De 4-5 milenii un număr greu de precizat de seminții i-au traversat apele de pe un continent pe altul, sau de la o mare las alta, în ciuda curenților violenți ce îl străbat. In lungul strâmtorii adâncimea apelor variază între 36 și 124 de metri, cea mai mare adâncime fiind atinsă în dreptul localității Arnavatköy, "satul albanez" în limba turcă și numit odinioară Mega Revna, sat de creștini recunoscut astăzi pentru restaurantele lui pescărești. Aici ca și în România, la Galați sau Constanța, există obiceiul de "Aruncare a crucii în mare" de Bobotaeză, obicei vechi de 60 de ani. Navigația prin strâmtoare a fost totdeauna pusă în pericol de curenții foarte puternici și periculoși care străbat apele la două nivele distincte. Cei din partea superioară a apelor se

6

îndreptă dinspre Marea Neagră spre Marea Marmara, iar cei de profunzime se scurg invers, cu efect nefast pentru adâncurile Marea Neagră. Sub adâncimea de 200 de metri, în apele Marea Neagră s-au acumulat substanțe nocive pentru viața animală. Aceasta a dispărut total datorită aportului de apă mult mai sărată dinspre bazinul mediteraneean în raport cu apa de suprafață din bazinul pontic, mult îndulcită de apele Duărea și a altor mari râuri ce vin din câmpia ruso-ucraineană. Pe unele porțiuni ale șenalului Bosfor-ului, pericolul provocat de curenți este crescut cu mult față de medie. La pericolele întâmpinate de navigație s-au adăugat în ultimele secole cele datorate construcțiilor militare medievale și moderne. Un exemplu îl pot oferi cele două mari cetăți construite de turci înainte de cucerirea Constantinopol-ului, Anadolu Hisar pe malul asiatic și Rumali Hisar pe malul european, în porțiunea cea mai strâmtă a șenalului, acolo unde între maluri sunt numai 660 de metri. In baza Convenției de la Montreux, din 1936, apele Bosfor-ului au devenit parte a domeniului internațional și libere accesului oricăror nave străine. Traficul naval prin strâmtoare este unul dintre cele mai importante din lume. O statistică din anul 2002 arată că 47.000 de nave au tranzitat strâmtoarea, dintre care 8.000 au transportat încărcături periculoase, printre care gaze și petrol. In anul 2004 traficul a crescut la 54.000 de nave. Internaționalizarea strâmtorii și densitatea traficului naval greu a necesitat obligativitatea folosirii de piloți turci de către navele de mare tonaj. Pe lângă marele trafic naval internațional, apele strâmtorii sunt înțesate de o puzderie de vase mici turcești folosite la traversări, la navetele locuitorilor între cartiere, la trafic comercial local și, desigur, la turism. Legătura rutieră dintre partea europeană și cea asiatică a metropolei se realizează prin două mari poduri suspendate de dată recentă, cu câte șase benzi de circulație: Podul Bosfor și Podul Fatih Sultan Mehmed sau Podul Cuceritorului. Pe calea apelor, cartierele de pe cele două continente sunt legate printr-o mulțime de linii navale de navetă, sau turistice. In prezent este în stare de finalizare un tunel de legătură pe sub apele strâmtorii, la întâlnirea cu apele Marea Marmara, tunel destinat unei circulații urbane rapide între cartierele de pe malurile celor două continente. Tunelul poartă numele de Marmaray[4], va avea o lungime de 13,6 Km și va fi dat în folosință în anul 2013. In jur de 1387 de metri din tunel vor trece pe sub strâmtoare la o adâncime în jur de 61 de metri. Tunelul va avea un traseu lung pe sub cartierele existente pe malul european al Marea Marmara și pe sub cele de pe malul asiatic, spre sud. Va traversa pe sub apele marine în dreptul Cornul de Aur, puțin în diagonală spre

7

nord, spre țărmul aciatic. Odată cu marele proiect Marmaray se vor moderniza circa 60 de Km de cale ferată existentă din preajma capitalei. Noile căi ferate subterane vor fi racordate de o parte și de alta a strâmtorii cu rețeaua de transport existentă și se vor amenaja patru noi stații: Kaliçesme (acolo unde tunelul va intra în subsol),Yenikapî, Sirkeci și Usküdar. Tunelul va descongestiona traficul în Istanbul și va permite trecerea zilnică, de o parte în alta, a circa 2.000.000 de călători. Traversarea de la un mal la celălalt va dura 18 minute și 105 minute de la un capăt la altul al tunelului (de la Halkali în partea europeană, la Gebze pe partea asiatică). Trenurile vor circula la un interval de 2 minute și vor transporta circa 75.000 de calatori pe oră. Un factor de risc este acela că tunelul urmează pe circa 12 Km falia seismică nord-anatoliană și că există pericolul unuor cutremure, a unor tsunami și puternicilor curenți marini. Tunelul a fost proiectat pentru a face față unui cutremur de 7,5 pe scara Richter. Marea Marmara Marea Marmara este un alt element georafic reprezentativ și definitoriu al așezării Istanbul-ului. Apele Marea Marmara scaldă latura sudică a vechiului Constantinopol, respectiv cartierele europene apusene. Pe celălalt continent scaldă cartierele asiatice de proveniență mai nouă cu tendință sudică. Marea Marmara este o mare internă a Turciei fiind cuprinsă numai între teritorii turce. Ea este situată între sud-estul Europei și Asia Mică, constituind o legătură între Marea Neagră și Marea Mediterană prin Marea Egee. Ca și strâmtoarea Bosfor este așezată pe triectul faliei seismice nord-anatoliene, falie responsabilă de numeroase și dramatice seisme de mare putere. Este o mare de mici dimensiuni, dar bine delimitate. Are o suprafață de 11.500 Kmp și o adfâncime maximă de 1261 metri. Are o importanță economică majoră pentru Turcia, ea constituind o legătură avantajoasă între metropola Istanbul și marea zonă industruială din regiunea Izmit.

Deasemeni se remarcă

drept o mare deosebit de circulată, cu un trafic dintre cele mai importante din lume, datorită strâmtorilor între care este cuprinsă. Comunică cu Marea Neagră prin strâmtoarea Bosfor și cu Marea Mediterană prin strâmtoarea Dardanele, ambele foarte strâmte și strategice. Vechii greci o numeau Propontida. Numele provine de la termenul pro, adică înainte și pontos, adică mare. Aceasta deoarece pentru grecii veniți din Marea Egee, această mică mare se afla înaintea Pontul Euxin. Numele de Marmara provine tot din limba greacă, de la vechiul termen Marmaros saumarmaron care desemna marmura albă cu granulații, sau cu vinișoare

8

bleu, marmură foarte abundentă în insula Prokonnesos (nesos - insulă și prokos - căprioaară), denumită mai târziu Insula Marmara. Numele ei s-a exrins apoi asupra întregii mări. Cornul de Aur Apele prietenoase care poartă acest nume atrăgător (în turcă Haliç) sunt un reper geografic esențial pentru marea metropolă euro-asiatică. Cornul de Aur este un golf lung și îngust, asemănător unui șarpe acvatic, un corn prelung cu vârful puțin curbat. Razele soarelui de după amiază se reflectă în apele sale, făcându-le să strălucească ca aurul topit. Malurile lui au cunoscut de-a lungul mileniilor mulțime de seminții purtătoare a diverse religii și stadii de dezvoltate pe scara civilizației. Chiar și astăzi cartierele care-l mărginesc oferă o imagine completă a compoziției etnice și religioase a metropolei. La începutul mileniului dinaintea erei noi în adâncul golfului a luat naștere o neînsemnată locuire umană, numită Semistra, folosind calitile deosebite ale apelor lui pentru un port al navelor rudimentare. Mai târziu locuitorii s-au deplasat pe colina tringhiulară, mai înaltă, cuprinsă între Marea Marmara și minunatul și liniștitul golf. Noua așezare din sec. al 9-lea e.A, s-a numit Lygos. Ea a ocupat poziția dominantă deținută mai târziu de acropolisul viitorului Byzantion grecesc, întemeiat după legendă în anul 667 e.A și al Constantinopol-ului care i-a urmat începând cu anul 330 e.N. Astăzi Cornul de Aur desparte în două partea europeană a Istanbul-ului, la sud rămânând vechiul Constantinopol, iar la nord Orașul Nou, cel întemeiat de genovezi cu acordul bizantinilor, acolo unde s-au aciuit ulterior o mulțime de locuitori străini, mai ales apuseni, aduși de interese comerciale. Golful are o lungime de 7,5 Km și o lățime de 750 de metri. Atinge adâncimea cea mai mare, de 35 de metri, acolo unde se întâlnește cu Bosfor-ul, în dreptul liniei imaginare care unește astăzi Palatul Topkapî, pe malul de sud, cu Turnul Galata pe malul de nord. In antichitate și în epoca medievală a servit permanent drept port și zonă pentru construcții navale. Pe malul său sudic bizantinii au ridicat ziduri puternice și înalte de apărare. Tot pentru a proteja acea parte a orașului de un posibil atac pe mare, ei au plasat un lanț gros și greu la intrare în golf. Lanțul era fixat de un turn al orașului , pe partea sudică a golfului și de un alt turn mai vechi din dreptul Turnul Galata, turn care era cunoscut drept Megalos Pyrgos, adică Marele Turn. Lanțul era menit să împiedice trecerea navelor inamice în Cornul de Aur. Megalos Pyrgos a fost distrus în mare parte de cruciații jefuitori din Cruciada a IV-a în 1204, dar genovezii au ridicat unul mai falnic în apropiere, Turnul Galata, în 1348, pe care ei l-au numit Christea Turris. Pe parcursul

9

istoriei lanțul a fost ocolit de trei ori: - In sec. al 10-lea rușii din Kiev , veniți cu monoxile primitive, au ocolit lanțul trecând ambarcațiunile pe uscat, dar au fost distruși total de bizantini cu ajutorul focului grecesc. - In 1204, pe timpul Cruciadei a IV-a, venețienii au reușit să rupă lanțul cu un berbec. - In 1453 otomanii lui Mahimed al II-lea Cuceritorul au copiata solușia rușilor, trecându-și vasele pe o cale de uscat peste înălțimea Galata și relansându-le la apă în apele din Cornul de Aur. Cornul de aur este traversat astăzi de trei poduri, enumerate în ordinea vechimii și a pozișionării spre interiorul golfului: •

Podul Galata ( Galata Koprűsű, sec.al 6-lea e.N, proiecte nerealizate 1502-1503, 1836, 1845, 1863, 1875, 1912, 1994)

•

Podul Atatruk (Hayrat Koprusu, devenit Ataturk Koprusu 1939)

•

Podul Haliç (Podul Cornul de Aur) 1974, 1996. In 1502 sub sultanul Baiazid al II-lea s-a cerut un proiect pentru pod lui Leonardo da

Vinci. Marele umanist a proiectat un pod la care a utilizat trei principii bine cunoscute ale geometriei în arhitectură: bolta în semicerc, curba parabolică și cheia de boltă. In acest fel a conceput un pod fără precedent cu un tablier unic. Podul urma să aibă o deschidere de 240 de metri și o lățime de 24 de metri, devenind cel cu cea mai lungă deschidere și cel mai lat din lume la acea dată. Proiectul nu a primit aprobarea sultanului. La 17 mai 2006 s-a anunțat că proiectul va fi resuscitat. Dupăcinci secole proiectul lui Leonardo da Vinci de traversare a Cornului de Aur va deveni primul proiect arhitectural de geniu, al Renașterii, care se va realiza la dimensiunile identice acelui timp. Podul cel nou va avea o înălțime de 24 de matri deasupra apelor. Trebuie adăugat că turcii au cerut și lui Michelangelo să prezinte și el un proiect, dar acela a refuzat propunerea. Ideea construirii unui pod peste Cornul de Aur a fost abandonată de otomani până în sec. al 19-lea.

2.2. Potentialul turistic antropic: 2.2.1.Arhitectura Istanbul este în primul rând cunoscut pentru arhitectura sa bizantină şi otomană, dar clădirile sale reflecta diferitele popoare şi imperii care au condus predecesorii săi. Genoveze,

10

Romane şi chiar forme greceşti de arhitectură rămân vizibile la Istanbul, alături de omologii lor otomani. În mod similar, în timp ce Hagia Sophia şi moschei imperiale domina o mare parte a oraşului orizontul, oraşul este, de asemenea, acasa, la un număr de biserici istorice si sinagogi.

Vedere panoramica a Cornului de Aur de la Istanbul, aşa cum se vede din Turnul Galata . Podul Galata poate fi văzut în centrul imaginii. The Point Serai în locul în care Palatul Topkapi este situat, se poate observa la extremitatea stângă a peninsulei istorice; urmată de (de la stânga la dreapta) Sfanta Sophia , Moscheea Sultanului Ahmed , Moscheea Yeni în apropiere de Podul Galata, Turnul Beyazit ridicat în fundal şi Moscheea Suleymaniye , la extrema dreaptă, printre altele. Marea Marmara şi Insulele Princes sunt văzute în fundal, la orizont. La extrema stângă a imaginii, districtul Kadikoy, poate fi vazut pe partea asiatică a oraşului. În spatele Podului Galata, spre orizont, se ridica Coloana lui Constantin (care a fost înconjurata de bare de fier pentru restaurare). Mai mult de două mii de ani de la plecarea grecilor, câteva exemple din Istanbul au supravieţuit arhitecturii greceşti; poate că cea mai proeminenta relicva din epoca greaca este Maiden (Leander lui) Tower . Aflandu-se pe un ostrov în Bosfor doar în largul coastei de Üsküdar, Turnul Maiden a fost construit de greci în 411 î.Hr. pentru a ghida navele maritime în strâmtoare. De atunci, însă, turnul a suferit o serie de extinderi şi restaurări, iar astăzi serveşte doar ca un punct de observatie.

11

Un amestec de vechi şi nou, apeductul Valens . Arhitectura romana s-a dovedit a fi mai durabila. Obeliscuri de la Hipodromul din Constantinopol , modelate dupa Circus Maximus din Roma, sunt încă vizibile în Piaţa Sultanahmet. O secţiune a Apeductului Valens , construit la sfarsitul secolului al patrulea se află relativ intact. În mod similar, ziduri din Constantinopol , care au fost ridicate în perioada bizantină , au o lungime medie de 4 mile (6,4 km) intindandu-se de la Marea Marmara la Cornul de Aur. În sfârşit, Coloana lui Constantin , ridicata in anul 330 d.H. pentru a marca noua capitala romana, încă mai este intreaga si se situeaza nu departe de hipodrom.

Sfanta Sophia în forma sa actuală Inainte de aparitia arhitecturii bizantine a fost modelul clasic roman de cupole şi arcuri, dar îmbunătăţit în continuare acest concept arhitectural, ca şi în Biserica Sfinţilor Serghie şi Bacchus . Supravieţuitoare a arhitecturii bizantine, cea mai veche biserica din Istanbul (chiar dacă parţial în ruine) este Manastirea Stoudios , care a fost construita în 454. Alte structuri existente din perioada bizantină timpurie includ Hagia Irene , iniţial prima biserica în noua capitala, şi închisoarea de Anemas , care a fost încorporată în zidurile oraşului. După recucerirea Constantinopolului în 1261, bizantinii au construit doua dintre cele mai importante biserici ale lor: Biserica Chora şi Biserica Pammakaristos . Peste Cornul de Aur, genovezii au construit Turnul Galata , atunci cel mai înalt punct în cetatea de Galata. Cu toate acestea, punctul culminant al arhitecturii bizantine, şi unul dintre cele mai Istanbul structuri iconic, este Sfanta Sophia . Acoperita de o cupolă 31 de metri în diametru, Sfanta Sofia a fost cunoscuta ca fiind cea mai mare catedrala mai mult de o mie de ani, înainte de a fi transformata într-o moschee şi, acum, in muzeu.

12

Palatul Dolmabahce , un exemplu de arhitectură baroc otoman. Printre cele mai vechi exemple existente ale arhitecturii otomane din Istanbul sunt cetatile Anadoluhisari şi Rumelihisari, care au ajutat la blocarea traficului in timpul asediului orasului turc. In urmatoarele patru secole, otomanii au continuat să facă o impresie de neşters Istanbulului, construind moschei falnice şi palate. Aceste moschei imperiale erau : Moscheea Sultanului Ahmed (Moscheea Albastră), Moscheea Suleymaniye şi Moscheea Yeni , toate au fost construite in perioada de varf a Imperiului Otoman, în secolele 16 şi 17. În secolele următoare, şi mai ales după perioada reformelor, arhitectura otomană a fost înlocuita cu stilurile europene. În contrast cu elementele tradiţionale Palatul Topkapi şi moscheile de pe peninsula istorică, Dolmabahçe Palace , Palatul Yildiz şi Moscheea Ortaköy în Beşiktaş , Palatul Beylerbeyi la Bosfor în Üsküdar sunt în mod clar de stil neo-baroc. În acelaşi timp, zonele din jurul Istiklal Avenue s-au umplut cu ambasade europene grandioase şi rânduri de clădiri în stil european (cea mai mare parte neoclasică şi, mai târziu, Art Nouveau a început stil) să apară de-a lungul bulevardului. Istanbul a fost unul dintre cele mai importante centre ale mişcării Art Nouveau la sfârşitul secolului al 19-lea şi începutul-20, cu celebrii arhitecturi din această clădire în stilul palatelor şi al vilelor din oraş.

2.2.2.Obiective turistice Catedrala Sfânta Sofia – Istanbul

13

Istanbul este singurul oraş din lume care a fost construit pe 2 continente. Soarta lui fost determinată de vitala poziţie strategică în care se află, şi de încântătoarea frumuseţe naturală de care dispune. De-a lungul timpului, a aparţinut de imperii puternice, el servind drept capitală Bizanţului şi apoi Imperiului Otoman. Se întinde de-a lungul celor două ţărmuri ale Strâmtorii Bosfor, strâmtoare care leagă Marea Marmara de Marea Neagră şi desparte Europa de Asia. Capitală a trei imperii succesive: roman, bizantin şi otoman, oraşul păstrează numeroase vestigii, încremenite în diverse faze de dezvoltare, fiind deosebit de reprezentativ pentru arhitectura bizantină şi cea islamică. Cutremurele, incendiile şi furia Cruciaţilor în 1204 şi-au spus cuvântul şi au condus la distrugeri masive, dar de-a lungul oraşului poţi vedea lucrări arhitecturale care reflectă ceva din splendoarea trecutului. Fondat oficial la 26 noiembrie 326 d. Hr. oraşul a fost împodobit de împăratul Constantin cu comori ale lumii antice, creând un amestec de păgânism clasic şi creştinism. Prea puţin a rămas astăzi din oraşul original, cu excepţia rămăşiţelor marilor ziduri şi a construcţiilor sfinte. SFÂNTA SOFIA sau HAGHIA SOFIA – Biserica Sfintei Întelepciuni nu este doar principala clădire bizantină din Istanbul, ci este şi cea mai spectaculoasă atracţie din oraş, una dintre cele mai frumoase creaţii arhitectonice din lume, dar probabil şi cea mai importantă, fiind primul exemplu de arhitectură bizantină. Hagia Sophia (din greaca Aghia Sophia, “Sfânta Înţelepciune”) a fost catedrala Patriarhiei de Constantinopol, apoi moschee, astăzi muzeu. Prima biserică (basilică) de pe acest loc a fost construită de Constantin cel Mare, în 325 dar a ars într-un incendiu în anul

14

404. Reconstruită de Theodosiu al II-lea în 415, biserica a fost din nou arsă, în timpul Răscoalei Nika din 532. Clădirea şi-a primit forma finală în 537 sub împaratul Iustinian I. Sfânta Sofia este de fapt o basilică cu cupolă pe plan bazilical. Pe dinafară are aspectul unui dreptunghi (aproape pătrat de 77 x 71,70m). În faţă are un atrium, un exonartex si un nartex de mici proporţii faţă de restul clădirii. Interiorul e împărţit într-o navă centrală, mai mare, şi alte două laterale mai mici, peste care se ridică galeriile în două etaje. Atenţia e atrasă de marea cupolă centrală de deasupra navei centrale, încadrată de două semi cupole şi şase cupole mai mici. Cupola centrală e o adevărată minune arhitectonică, atât prin mărimea ei (diametrul de 31 m), cât şi înălţimea la care e ridicată (54 m), datorită căreia pare suspendată în văzduh, luminată de cele 40 ferestre de la baza ei. Panouri subţiri de marmură absorbeau şi reflectau lumina a mii de lumânări şi lămpi care luminau atât de bine interiorul, încât era folosită şi ca far, deşi azi este întunecoasă şi misterioasă. Catedrala era o construcţie remarcabilă, domul este unul dintre cele mai mari, cu doar câţiva centimetri mai mic decât domul Pantheonului. Se spune că slujbele ţinute în Sfânta Sofia erau atât de grandioase încât participarea la una din aceste slujbe a determinat delegaţia cneazului Vladimir I să opteze pentru creştinarea ruşilor de către Patriarhia de Constantinopol.Ultima ceremonie creştină a fost ţinută la data de 29 august 1453. Basilica Sfânta Sofia, astăzi Muzeul Ayasofia este fără îndoială una dintre cele mai splendide monumente din toate timpurile.

Moscheea Albastra

15

A fost construită între anii 1609-1616 pentru sultanul Ahmet I de către Mehmet Aga, unul din fii lui Sinan. In interior moscheea este decorată cu motive arăbeşti iar pereţii sunt acoperiţi de motive florale.

Palatul Topkapi

A fost reşedinţa sultanilor din anii 1465-1853. Complexul de clădiri care alcătuieşte Palatul Topkapi îşi ia numele de la “Poarta tunului”, care se găseste pe malul Bosforului, poarta pe care sultanul ieşea din gradina palatului si se putea plimba pe Bosfor. Construcţia a

16

început în 1459 din ordinul sultanului Mehmet II, cuceritorul Constantinopolului. In 1853, curtea regala a fost mutata la Palatul Dolmabahçe . Dupa ce a servit ca harem pâna in 1909, palatul a fost declarat muzeu in 1924 . Topkapi a fost reşedinţa sultanului, a guvernului si trupelor de elită ale imperiului. Clădirile Palatului includ Şcoala Otomană, Divanul, Haremul. Printre exponate se gasesc armuri, arme, bijuterii, haine scumpe, cel mai mare diamant din lume, trăsuri, tacâmuri, mobilă scumpă. Palatul Dolmabahce a fost reşedinţa sultanilor dupa 1853. Printre exponate se numară unul dintre cele mai mai candelabre din lume (de 4 tone), mobilă încrustată cu fildeş, picturi foarte valoroase, covoare persane, colecţii de arme si armuri, bijuterii. Podul Galata peste Bosfor - face legatura intre Asia si Europa . Istanbulul este împărţit în două de strâmtoarea Bosfor, care leagă Marea Neagră de Marea Marmara. Strâmtoarea are 30 de km lungime, o lăţime maximă de 3,700 m la gura nordică şi un minim de 750 m între Anadoluhisari şi Rumelihisari. Adâncimea variază între 36 şi 124 m.“Bosfor” semnifică în greacă trecere. O parte a metropolei, de pe latura vestică a strâmtorii, se află în Europa, iar cealaltă este pe cea asiatică. Legătura între ele se face prin numai două poduri rutiere, şi există planuri privind construirea unui al treilea. Dar de când sultanul otoman Abdul Mecit a menţionat prima oară ideea, în 1860, edilii oraşului visează la un tunel care să lege mai trainic cele două jumătăţi ale oraşului. În prezent, circulaţia în zonă se face printr-o călătorie de trei ore cu trenul şi feribotul, fie cu maşina, printr-o foarte lungă traversare pe unul dintre cele două poduri supraaglomerate. Distanţa dintre cele două poduri este de 5 km.

Columna lui Constantin

17

COLUMNA LUI CONSTANTIN, spre deosebire de obeliscul egiptean, care era un monolit, a fost construită şi sculptată din pietre. Nu i se cunoaşte autorul sau data la care a fost ridicată, dar conform inscripţiilor a fost renovată şi reconstituită pentru a avea un aspect mai frumos sub Constantin VII Porphyrogenitus, şi al fiului său Romanus II, în anul 10 I.C, şi se estimează data în jur de 4-5 I.C. Coloana măsoară 32 m, şi se presupune a fi fost acoperită cu bazoreliefuri în bronz. Plăcile de bronz ce acopereau coloana la început au fost duse la Veneţia după ce cruciaţii au prădat oraşul în 1204, în prezent unele din piese regăsindu-se în decoraţia pieţei Sfântul Marc din Veneţia. lui Constantin.

Basilica Cistern situată vis-a-vis de Sfânta Sofia este cunoscută şi sub numele de Palatul Scufundat – o construcţie începută de Constantin, dar extinsă de Iustinian în 532, numită şi ” Bazilica celor 1001 de coloane” continua mult în subteran, având funcţiunea iniţială de rezervor de apă. Majoritatea coloanelor au fost reutilizate de constructorii iniţiali, de pe alte situri antice. zul Pierre Gilles a redescoperit rezerva în 1540. Astăzi este o sursă de atracţie bizară, sub forma unei camere subterane luminate sinistru, având tavanul ca de catedrală, sprijinit pe 336 de coloane. Atât de inspirat este locul încât a fost folosit pentru un film la Bienala Artelor din Istanbul. 18

Stadionul olimpic Atatürk

STADIONUL OLIMPIC ATATÜRK este localizat în Ikitelli, în apropierea Istanbulului, şi este cel mai mare stadion din Turcia, având o capacitate de 81,283 de oameni. Construcţia a început în 1999, şi a fost finalizat în 2002 – construit pentru jocurile olimpice din 2002- şi a costat 100 milioane de dolari. Ataturk este garantat ca fiind un complex sportiv de 5 stele, titlu acordat de UEFA în 2004, când a adăpostiv evenimentul cupei. Volumetria se constituie ca o arenă delimitată vizual printr-un artificiu de percepţie. Golul central este perceput doar din interior ca spaţiu închis perimetral, datorită tribunelor şi acoperirii laterale. Din exterior, pe axul nord sud, complexul pare complet deschis, acest sentiment de libertate fiind accentuat şi de forma tribunelor. Perimetrul interior se identifică cu traseul inelului inferior, format de elementele de susţinere şi derivat în plan de la urmele pistelor de alergare. Acoperirea este susţinută de o reţea de tiranţi mascată de creşterea gradată a înălţimii tribunelor. Arhitecţii si Macary şi Aymeric, au căutat să găsească un design special, care să impună construcţia ca un land mark, atât pentru jocurile olimpice, cât şi pentru oraş. Această abordare s-a materializat în copertina uriaşă în formă de seceră, care este specifică steagului naţional, şi care simbolic reprezintă podul care uneşte Europa şi Asia, cele două continente pe care Istanbulul este situat. Acoperişul de peste tribuna de vest, este susţinut de doi piloni de 60 m, fiecare conţinând cabluri pretensionate. Această metodă de susţinere, acompaniată de rezolvarea scărilor care fac legătura cu nivelul superior este similară rezolvării de la Stadionul Franţei, proiectat de aceiaşi arhitecţi. Acoperirea de pe tribuna de est este mai joasă, dar urmăreşte acelaşi efect şi formă, precum acoperirea descrisă, această abordare asigurând un aspect echilibrat al stadionului. Hipodromul

19

HIPODROMUL a fost construit de împăratul roman Septimiu Sever, însă cel care a făcut din arena – cu o capacitate de 100.000 de locuri – centrul public al oraşului său a fost Constantin. Aici a apărut pentru prima dată pe scena istoriei partenera lui Iustinian, Teodora – dansatoare într-o trupa de circ. Au rămas trei monumente în Hipodrom: Obeliscul Faraonului Thutmose, Coloana Şerpuită, Coloana lui Constantin al VII-lea ridicat aici în 940 d.Hr., de origine necunoscută. În hipodrom aveau loc curse de caruri, în jurul spinei. Hipodromul a fost distrus şi prădat în 1204 de cruciaţi, şi odată cu începerea construcţiei moscheii albastre, şi-a pierdut din popularitate. Hipodromul antic şi-a schimbat numele şi a devenit At Meydani – Piaţa Cailor, un loc de dresaj.

Marele bazar – Cevahir shopping centre – Istanbul, Turcia

20

MARELE BAZAR se găseşte spre vest, către zidurile oraşului – o stradă pe care odată au păşit paşe şi viziri, este acum plină de magazine pentru turişti. Bazarul Acoperit – mai corect după denumirea originală – Kapaliçarsi – este una din cele mai mari pieţe acoperite din lume, având peste 58 de străzi, 4000 de magazine şi între 250 000 şi 400 000 de vizitatori zilnic. Destinaţia bazarului era aceea de depozitare şi protejare a produselor, atât de intemperii cât şi de soare. Bazarul conţine două structuri bolţite din zidărie, cu timpane laterale pentru iluminare şi ventilare, şi are 18 intrări. Primul bazar, construit în 1464 de Mehmed al IIlea a suferit în urma cutremurului din 1894 şi a fost restaurat. Bazarul egiptean – Un alt bazar cunoscut, mai aproape de docurile Eminonu, este Piaţa Egipteană de Condimente. Bazarul Egiptean a fost construit în 1664, ca o extindere a complexului Yeni. Denumirea provine de la obiceiul neguţătorilor de a vinde mirodenii şi ierburi aduse din Egipt. În prezent, specificul pieţei nu mai este atât de accentuat, precum în perioada otomană, când acesta era singurul său profil, acum fiind şi piaţa de fructe. Bazarul are un plan în formă de L cu 6 porţi de acces. Programul este similar cu cel al Marelui Bazar – în timpul săptămânii în cursul orelor de lucru, deschis şi în weekend, duminica doar până la amiaza, şi închis în timpul sărbătorilor religioase. Complexul Kanyon

21

COMPLEXUL KANYON este localizat în centrul Istanbulului, şi este unul din cele mai inovative proiecte de tip mixt, reprezentativ la scară internaţională. Ca multe alte oraşe vechi, Istanbul s-a dezvoltat ca o aglomerare de centre vechi, crescând pe rămăşiţele oraselor istorice, şi s-a dezvoltat în ultimele trei milenii ajungând un megapolis. Ca un rezultat al aceste dezvoltări destul de necontrolată, absenţa centrului oraşului a început să se impună din ce în ce mai pregnant, spre deosebire de situaţia unor oraşe de dimensiuni asemănătoare, dar mai noi, precum New York sau Singapore. Jerde Partnership a realizat complexul Kanyon ca o soluţie de reafirmare a centrului oraşului. Kanyon este un “oraş în oraş”, o mini metropolă, un district financiar, care adăposteşte 179 de apartamente rezidenţiale, un bloc de birouri de 26 de nivele, şi 37 500 mp de spaţii comerciale. Volumetria îmbracă forma unui canion, cu falii deschise. În loc să fie o abordare tradiţională a clădirilor complexe, cu funcţiuni organizate ierarhic şi separate, noul complex este un loc în care părţile intercţionează, pentru a creea un flux urban în care se locuieşte, se lucrează şi distracţia este o parte importantă a vieţii. Complexul este considerat noul “Mare Bazar” al secolului 21, având un impact major asupra vieţii din Istanbul, şi producând încă din faza de proiect, o revoluţie urbană comparativă cu cea a renumitului său predecesor.

2.2.3. Locuitorii, religia, obiceiurile: In Turcia traiesc aproximativ 69 milioane de locuitori, majoritatea traind in: Istanbul, Ankara (capitala tarii), Izmir, Antalya si Bursa. Circa 80% din populatie sunt turci si 17% kurzi; 99% din acestia sunt de religie islamica, restul fiind un amestec de religii: Grecoortodoxi si crestini armeni, catolici si evrei de origine sefarda (spaniola). Speranta de viata la barbati este de 71,1 ani si la femei 75,3 ani, cu o medie globala de 73,2 ani pentru intreaga populatie. Educatia este obligatorie si gratuita pentru 6-15 ani. Rata de alfabetizare este de 96% 22

pentru barbati, 80,4% pentru femei, cu o medie globala de 88,1%. Cifrele mici la femei de datoreaza in principal obiceiurilor traditionale a arabilor si kurzilor care locuiesc in provinciile de SE ale tarii. Articolul 66 din Constitutia turca defineste „un turc” ca „oricine care este obligat de statul turc prin legaturi cetatenesti”, prin urmare folosirea legala a cuvantului „turc” ca cetatean al Turciei este diferit de definitia etnica. Totusi, majoritatea populatiei turca este de etnie turca. Turcia este un stat secular, fara o religie oficiala de stat; Constitutia Turciei militeaza pentru libertatea religiei si a constiintei. Aproximativ 99% din populatie e inregistrata, insa, ca fiind musulmana, majoritatea fiind sunniti; cu toate acestea, un sondaj realizat in 2007 a constatat ca aproximativ 3% dintre adulti isi definesc relatiile cu religia ca fiind „fara convingere religioasa” sau ca „nu cred in obligatiile religioase”. Majoritatea musulmanilor sunt sunniti (85-90%) iar o larga minoritate sunt alevi (10-15%), o comunitate in cadrul Twelver Shi'a Islamului, comunitate ce numara 7–11 milioane de persoane. In tara sunt si cativa practicanti ai sufi. Cea mai inalta autoritate religioasa islamica este Presedintia Cultelor care interpreteaza scoala de drept Hanafi si este responsabila pentru reglementarea functionarii celor 75.000 de moschei ale tarii, a angajatilor locali si a imamilor provinciali. Un sondaj realizat la nivel national in 2007 a aratat ca 96,8% din cetatenii turci au o religie, in timp ce 3,2% sunt nereligiosi si atei. In Turcia traiesc aproape 100.000 persoane de alte religii. Tara are aproximativ 64.000 de crestini, majoritatea fiind armeni apostolici, asirieni, ortodocsi greci si aproximativ 26.000 de evrei, in principal sefarzi. Conform raportului din 2002, dat de Centrul de Cercetare Pew, 65% dintre turci cred ca religia este foarte importanta, in timp ce un sondaj din 2005 dat de Eurobarometru arata faptul ca 95% dintre turci cred in existenta lui Dumnezeu. O Biserica Ortodoxa a avut sediul la Istanbul inca din secolul al IV-lea d.Hr. Cu toate acestea, statul turc nu recunoaste statutul ecumenic al Patriarhului Bartolomeu I, episcopul primar intre egali in ierarhia traditionala a crestinismului ortodox si obliga Biserica sa opereze sub restrictii semnificative. Un numar dintre proprietatile si scolile Bisericii, cum ar fi orfelinatul Büyükada si Scoala teologica din Halki, au fost expropriate sau inchise.

Sarbatori nationale turcesti:

23

• 1 ianuarie: anul nou (Yılbaşi) • 23 aprilie: Ziua Naţională a Suveranităţii (Ulusal Egemenlik ve Çocuk Bayrami) • 19 mai: Ziua tinerilor, a sportului şi a gandului Atatürk (Atatürk´ü Anma, Gençlik ve Spor Bayrami) • 30 august: Ziua Victoriei (Zafer Bayrami) • 29 octombrie: Ziua Republicii (1923) (Cumhuriyet Bayrami) • 10 noiembrie: la ora 09:05 toată ţara ţine un moment de reculegere în amintirea lui Ataturk, decedat în 1938 În afară de acestea se celebrează şi sărbătorile religioase musulmane, dintre care cele mai importante sunt: • Şeker Bayrami: care începe după luna de post Ramadan şi ţine 3 zile • Kurban Bayrami: sărbătoreşte actul neimplinit de sacrificiu al lui Ibrahim asupra fiului său, Ismael, la Muntele Moriah, care începe la 70 de zile după Ramadan şi ţine 4 zile

Calendarul sarbatorilor musulmane: •

26 februarie - Mawlid al-Nabiy – ziua de nastere a Profetului

•

09 iulie - Mi'raj al-Nabiy

•

27 iulie - Nisf Sha'ban

•

11 august - Ramadan – In fiecare an, in luna Ramadan, a 9-a luna a calendarului islamic, musulmanii celebreaza luna in care profetul Muhammad a primit revelatia Coranului de la Allah. Timp de aproximativ 30 de zile musulmanii adulti postesc din zori pana la apusul soarelui, fara bautura si relatii sexuale.

•

06 septembrie - Lailat al-Qadr

•

10 septembrie - Aid al-Fitr (sărbătoarea întreruperii postului - celebrată la 1 Shawwal- consacră Ramadan, luna a noua a calendarului anual, ca luna cea mai importantă a anului islamic. Este, de asemenea, luna Nopţii predestinării (laylat alqadr), chiar noaptea revelaţiei

•

16 noiembrie - Hajj

•

17 noiembrie - Aid al-Adha (Sărbătoarea berbecului, Kurban Bairam (Turcia, Egipt, Siria) sau "Marea sărbătoare" se celebrează în ziua a zecea din Dhul-hijjah (a 12-a lună lunară)

24

•

08 decembrie - Ras al 'Am

•

17 decembrie - Ashura (aşa cum i-o indică şi numele, este sărbătoarea "Zilei a zecea", instituită de Profetul însuşi în ziua a 10-a a primei luni musulmane, Muharram. În timpul acestei sărbători are loc şi pelerinajul şiit la Kerbala Sarbatori familiare Circumcizia -(sunnet) – este o practica cu semnificatie religioasa. Nu este o varsta

obligatorie pentru acesta, dar baietii trebuie sa fie intre 2-14 ani. Cicumcizia se realizeaza de chirurg specializat, dar poate fi facut si acasa, urmata de o masa in familie. Circumcizii in grup sunt organizate pentru copii saraci sau orfani Casatoria - Casatoriile sunt considerate evenimente majore, chiar obligatorii pentru musulmani, fiind normal ca nunta sa dureze cateva zile, cu numar mare de musafiri. Un musulman nu are voie sa renunte la credinta sa. In acest caz, legea islamica, il va pedepsi cu moartea. O persoana de alta religie nu are voie sa se casatoreasca cu o musulmanca, in timp ce un musulman are dreptul de a se casatori cu o femeie de alta religie. Totusi aceasta este apoi obligata sa se converteasca la islam, iar copii ei sunt automat considerati a fi musulmani Traditiile referitoare la nunta sunt mult mai pastrate in zonele rurale, acolo unde miresele inca poarta hainele traditionale zonei in care traiesc. Rochiile de mireasa albe sunt specifice nuntilor din orase. Casatoriile planificate de catre parinti sunt inca frecvente si in acest sens chiar copii mici pot fi logoditi de familii. Sarbatori traditionale: •

Nevruz – prima zi de primavara, Alevis, care sarbatoreste nasterea lui Ali. Femeile prepara mancare traditionala, denumita “asure” sau “budinca lui Noah”, care se realizeaza din faina fiarta cu fructe si legume uscate, seminte de brazi. Este considerata una dintre cele mai importante sărbătoare a turcilor, din punct de vedere a unităţii lor etnice, sărbătorită anual . Aceasta este şi cea mai veche sărbătoare a lor, datând de peste 5.000 de ani. Cuvântul „Nevruz“, în traducere din limba persană, înseamnă „zi nouă“, de la „Nev“, adică nou şi de la „ruz“, adică zi. Este vorba aşadar de o nouă zi în care natura reînvie şi oamenii se bucură de începutul unui nou an ca şi de venirea primăverii, fiind considerat echivalentul Sarbatorilor Pascale romanesti.

•

Hidirellez - 6 mai – sarbatoarea primaverii.

25

Festivaluri turcesti:  Cursele cu camile - in satul Selcuk, la mijlocul lunii ianuarie  Festivalul international de Film de la Istanbul  Festivalul lalelelor (floarea preferata din Imperiul Otoman)- Istanbul la sfarsitul lunii aprilie.  Festivalul de la Selçuk - inceputul lui mai  Festivalul Caucazului -pe Inaltimile de deasupra oraselului Artvin la sfarsitul lunii iunie  Sarbatoare capsunilor – in Bartin, in luna iunie  Festivalul International al vinului – in Urgup, in luna iunie  Festivalul de lupte - la Sarayici, la inceputul lunii iunie  Festivalul rustic Kafkasor, aproape de Artvin, in a treia saptamana din Iunie  Festivalul de folclor si muzica din Bursa, la mijlocul lunii iulie  Festivalul international de Jazz – Istanbul, in primele doua saptamani din luna iulie  Troia reinviata - inceputul lui august  Festivalul sporturilor acvatice - sfarsitul lunii iulie si inceputul lui august  Festivalul pepenilor rosii de la Diyarbakir, incepand cu mijlocul lunii septembrie  Cursele de yachturi Bodrum Cup - Bodrum, in cea de-a treia saptamana a lunii octombrie  Sfantul Nicolae – 6-8 decembrie

2.2.4. Bucataria turceasca

26

Bucataria turceasca este o minunata combinatie de gusturi si ingrediente. Aceasta diversitate are adanci radacini geografice si istorice, deoarece Turcia sta la rascrucea intre Europa, Asia si Orientul Apropiat. Un mic dejun tipic turcesc se compune din paine, branza de oi, masline, rosii, castraveti si din mercimek áorbasi – o ciorba de linte care se consuma cu paine din belsug. La fiecare masa se adauga diverse aperitive meze, foarte populare in Turcia. Exista chiar si restaurante care au in oferta lor doar aceste aperitive. Ele pot de fapt tine locul unui meniu complet, fiind foarte consistente. Dintre ele merita mentionate: beyaz peynir – branza dulce din lapte de oaie, yaprak dolmasi – sarmalute in frunze de vita, tarama – pasta din icre de cod, sau kabak kizartmasi – dovlecei prajiti, in sos de iaurt. Turcii adora de asemenea imam bayildi („imamul lesina”) adica vinete coapte cu rosii, ceapa si usturoi. Toate aceste aperitive se mananca cu ajutorul degetelor. Felurile de mancare turcesti pe baza de carne sunt cunoscute in lumea intreaga. Coranul nu le permite turcilor sa consume carne de porc, dar este in schimb isa carnea de berbec. Una din ipostazele sub care apare frecvent carnea este umplutura, in combinatie cu legumele. Meniurile cu peste si fructe de mare sunt o importanta componenta a bucatariei regiunilor de coasta ale Turciei. In alte regiuni ale tarii domina legumele si lactatele. Laptele serveste la productia unui sos foarte popular in Turcia, dens si asemanator unui iaurt usor sarat. Aceasta mixtura constituie baza a multe sosuri si bauturi, de exemplu: ayranu – iaurt cu sare, castraveti tocati si arpagic, amestecat cu apa sau un cub de gheata.

27

Kebabul turcesc - conform legendei, kebabul ar fi fost inventat de bucatarul Iskander din orasul Bursa. Razboinicii turci, aflati departe de casa, frigeau carnea pe propriile spade. Iskander a inventat protapul vertical, care permitea grasimii sa curga pe carne, saturand-o, de sus in jos. Azi, inventia lui e folosita de mii de bucatari in intreaga lume. De obicei, kebabul se serveste in paine, cu garnitura de cruditati. Ca orice alta bucatarie, si cea turceasca isi are mancarurile ei dulci si deserturile. Deosebit de agreat este consumul de fructe proaspete: pepeni, caise sau smochine. Baza o constituie insa baklava (baclavaua) – facuta din aluat moale foarte dulce si acoperita cu sirop. Acest preparat este cunoscut din vremurile asiriene, insa retetele contemporane se bazeaza pe carti de bucate turcesti din secolul XV. Turci consuma cu multa placere de asemenea kadayif – un amestec de nuci si cereale in miere. Sunt foarte cunoscute de asemenea halvalele si martipanul turcesc – acibadem kurabiyesi – considerat a fi cel mai bun din lume. Turcii nu mananca niciodata in pripa; iau masa indelete si cu placere. La fel se consuma si bauturile. Kahve, cafeaua traditionala turceasca, se fierbe in ibrice speciale, amestecandu-se cafeaua macinata cu zaharul. Cand este gata, se toarna in mici cescute fara toarta. Cafeaua se serveste in trei ipostaze: sekrali (foarte dulce), orte (cu un pic de zahar) si sade (amara). In ciuda marii popularitati a cafelei, bautura numarul unu ramane ceaiul. Se spune ca turcii, atunci cand nu sunt ocupati, isi gasesc ceva de facut: beau ceai. Ceaiul se infuzeaza pana la 10 minute, la sfarsit se adauga apa fiarta si se indulceste cu mult zahar. Ceaiul se serveste in mici paharele in forma de lalea.

Un sfat pentru restaurantele din Turcia 28

•

Una dintre bucuriile de a manca în Turcia este că nu este nevoie de a comanda masa deodata. Este perfect acceptabil pentru a comanda unul sau două feluri mici şi de asemenea se mai poate comanda mai tarziu restul felurilor dorite, dacă sunteţi ispitiţi. Fii atent insa la suplimentele care apar pe masa dumneavoastră fără sa le fi ordonat caci acestea incarca nota de plata. Pe de altă parte, nu fi paranoic fiind atent sa nu fii furat - este indeajuns sa mentionezi chelnerului ca este indeajuns. De exemplu, daca ai comandat un fel de mancare si ai mai primit ceva suplimentar lui fara sa vrei acel fel este indeajuns daca nu esti sigur sa intrebi: "bedava mi?" (Este gratuit?).

Cap III. Echipamente

29

3.1.Infrastructura Locale de transport

Taxi Istanbul este plin de taxiuri. Unii conducatori de taxi sunt nebuni, altii sunt “artisti” cum se intampla de cele mai multe ori . Daca esti prins cu prima categorie si tu esti pe cale de a intra în colaps, spune "yavaş!" (Atent / încetini!). Conducătorii auto din a doua categorie artiştii - sunt, din păcate, în mod rezonabil comuni. Toate taxiurile au kilometrajul digital şi trebuie sa aiba aparatul de taxare la vedere, dar unii din acesti soferi de taxi solicita un tarif plat, sau cere pretul la km ca nu funcţionează aparatu, nu trebuie sa acceptati aceste conditii. Cea mai bună modalitate de a contracara acest lucru este să le spui ca nu doresti nici o plimbare si tariful il vrei afisat. Dacă prinzi un taxi peste oricare dintre Podurile Bosfor, este responsabilitatea dumneavoastră pentru a acoperi taxa de trecere. Conducătorul auto va adăuga la bonul fiscal acest tarif dumneavoastră.

Autobuz şi tramvai Autobuze din afara orasului(interurbane) International Bus Station İstanbul (Uluslararası Otogarı İstanbul; 212-658 0505) este staţie de autobuz principala a oraşului, atât pentru rutele internaţionale şi interurbane. Numit pur şi simplu otogar (staţia de autobuz), este în districtul de vest a Esenler-ului, la sud de autostrada si la aproximativ la 10 km vest de Sultanahmet. Multe companii ofera un serviciu gratuit (autobuz) între otogar şi Piaţa Taksim sau Sultanahmet. Dacă aţi ajuns doar cu autocarul în İstanbul, adresaţi-vă şoferului de autobuz cu privire la serviciul gratuit. Unul ar trebui să fie aproape de oprirea autocarului pentru a a merge la Sultanahmet sau la Piaţa Taksim. Exista o statie de autobuz mai mica pe malul asiatic al Bosforului, la Harem ( 216333 3763), la sud de Üsküdar şi la nord de gara Haydarpaşa. Dacă sositi în İstanbul cu autocarul de oriunde de pe partea asiatică a Turciei , este foarte avantajos sa ieşiti la Harem şi să luati feribotul la Sirkeci / Eminönü (la fiecare 30 minute 07:30 - 09:30). 30

City autobuze (autobuze urbane) Sistemul de autobuze din Istanbul este extrem de eficient. Statii mari de autobuze sunt la Piaţa Taksim, Beşiktaş, Aksaray, Rüstempaşa (Eminönü), Kadikoy şi Üsküdar, şi majoritatea serviciilor functioneaza in intervalul 06:30-11:30. Destinaţiile şi opririle pentru principalele rute de autobuz din oraş sunt afişate pe autobuze, sau pe ecrane electronice pozitionate pe fata autobuzelor. Autobuzele nu accepta decat bilete care trebuiesc compostate înainte de îmbarcare. Cumparati bilete de la cabinele de culoare albă, se regasesc in majoritatea statiilor chiar şi de tramvai şi metrou sau de la unele magazine din apropiere (căutaţi "İETT bileti satılır otobüs"). Puteţi utiliza, de asemenea autobuze private albastre introduse de oras si sunt numite OZEL Halk Otobüsü care circula pe aceleaşi rute; acestea accepta numerar (plata direct la conducator). Intercity & autocare internaţionale Majoritatea birourilor de informatii legate de curse internationale sunt în Beyoğlu, în apropiere de Piaţa Taksim, pe Mete şi Caddesis İnönü, precum şi la autogara. Aceasta este o listă a liniilor de top naţionale: •

Kamil Koç ( 252 7223; www.kamilkoc.com.tr în limba turcă; İnönü Caddesi -ofera servicii de transport in cele mai importante oraşe în întreaga Turcie .

•

Ulusoy ( 244 6375; www.ulusoy.com.tr ; İnönü Caddesi 59, Taksim) Ulusoy au curse de doua ori pe saptamana, autobuze de la si spre Grecia , Germania şi Franţa , precum şi servicii de transport spre cele mai mari orase din Turcia .

•

VARAN Turizm ( 212 - 251 7474; www.varan.com.tr ; İnönü Caddesi 29B, Taksim). VARAN este o linie cu rute regulate spre principalele rute din Turcia si catre multe puncte din Europa , inclusiv în Atena.

Tramvai Un excelent transport cu tramvaiul (tramvay) se execută de la Zeytinburnu (în cazul în care se conecteaza cu aeroportul LRT) la Sultanahmet şi Eminönü, iar apoi peste podul Galata la Karaköy (conexiune la Tunel) şi Kabataş (conexiune cu funicularul la Taksim

31

Square ). Tramvaiele circula la fiecare cinci minute de la ora 6 dimineaţa până la miezul nopţii. Tariful este 1.30 YTL şi Akbil (acele tichete internationale Transit ) pot fi folosite. Un tramvai antic face doua opriri de-a lungul Istiklal Caddesi între Tunel şi Mp Taksim din Beyoğlu. Se gasesc de asemenea statii sde tramvai in dreptul marilor centre comerciale.

Aeroport

Avioanele Cele mai multe birouri de companii aeriene din Istanbul sunt pe străzile din jurul Taksim Square, în special Caddesi Cumhuriyet, dar Turkish Airlines au birouri în jurul oraşului. Agentiile de turism pot sa vanda de asemenea bilete de avion şi sa faca rezervări. Cele două companii aeriene majore zboruri pe rutele interne, sunt Turkish Airlines ( www.thy.com ) şi Onur Air ( www.onurair.com.tr ), deşi nou-veniţi AtlasJet ( www.atlasjet.com ), Fly Air ( www.flyair.com. tr ) şi Pegasus Airlines ( www.flypgs.com ) sunt, de asemenea, companii importante de zbor.

Aeroporturi internationale Aeroportul Internaţional Atatürk (Atatürk Hava Limani; informaţii de zbor 212-465 3000, 212-465 5555; www.ataturkairport.com ), este în Yeşilköy, 23 km vest de Sultanahmet (inima vechiului Istanbul). Terminalul internaţional (DIS Hatlar) este foarte organizat si de o marime impresionanta. Aproape de acest terminal mai regasim si terminalul intern (IC Hatlar), este mai mic, dar nu mai puţin eficient. Al doilea aeroport international al orasului, Sabiha Gokcen Aeroportul Internaţional ( 216 - 585 5000; www.sabihagokcen.aero ) se situeaza la Kurtköy pe partea asiatică a oraşului, colaboreaza cu multe companii aeriene lowcost. La Aeroportul Internaţional Atatürk exista birouri de închiriat maşini, case de schimb valutar, o farmacie, ATM-uri şi un ASV la zona de sosiri internaţionale,. Există, de asemenea, 24 din 24 de ore de Informare Turistică Office ( 212-663 0793), care poate furniza hărţi, sfaturi şi broşuri. Un supermarket non stop se regăseşte la iesire din aeroport spre statia de metrou.

32

Unul dintre putinele lucruri enervante despre Aeroportul Ataturk este că turiştii trebuie să plătească pentru a folosi un cărucior pe fiecare parte a imigraţiei. Puteţi plăti în lire (YTL1) sau euro, (€ 1), care te întorci când te vei întoarce cărucior. Există o bancă, mini-market si PTT la Sabiha Gokcen. Utilizarea de cărucioare este gratuit.

Nave de croazieră Navele de croazieră ajunge la Maritime Internaţionale Karaköy Terminal de pasageri ( 212249 5776), chiar lângă Podul Galata.

Feriboturile Modul cel mai plăcut de a face un tur al orasului este cu feribotul. Aceste nave fac trecerea între ţărmurile asiatice şi europene si sunt sunt la fel de eficiente, de asemenea sunt populare printre localnici. İstanbul Deniz Otobüsleri ( 212 - 444 4436; www.ido.com.tr ) este un tabel cu programul exact al plecarilor si sosirilor si de asemenea tarifele aplicate. Pe partea europeană, docuri majore feribot sunt la gura de Cornul de Aur (Eminönü, Sirkeci şi Karaköy), şi la Kabataş, doi kilometri dincolo de Podul Galata, la capătul liniei de tramvai de la aeroport şi Sultanahmet. Feriboturile circula dupa doua calendare: de iarna (mijlocul lunii septembrie pana la mijlocul lunii iunie) şi vara (la mijlocul lunii iunie până la mijlocul lunii septembrie), orarele tipărite sunt disponibile in toate terminalele de feribot şi deasemenea online (în turcă) este disponibil la www.tdi.com.tr . Biletele (jetons) sunt ieftine (de obicei YTL1.30) Există, de asemenea, Deniz otobüsü (catamaran rapid sau seabus) , dar aceste rute rapide, care sunt cerute mai rar de turisti sunt, de asemenea, mai scumpe decât feriboturile. Rutele cele mai utile seabus sunt Bostancı-Karaköy-Eminönü şi Insulele Bostancı-Princes.

Funicularele & telecabina Există două funiculare (funıküleri) şi un cablu-maşină (telefericul) în oraş. Un funicular antic numit Tunel transportă călători între Karaköy, la baza Podulului Galata, la Tunel Square, pana la ultima statie de oprire la sud-vest de Istiklal Caddesi. Acesta a fost închis pentru restaurare în momentul de cercetare.

33

Doua funiculare transporta pasagerii din Kabataş - la sfarsitul liniei de tramvai de la Zeytinburnu, prin orasul vechi si peste podul Galata - la Piaţa Taksim, în Taksim, în cazul în care se conecteaza la metrou. Un cablu-masina ruleaza între lunca la Eyup la Pierre Loti Café. Toate sunt excursii scurte (de aproximativ trei minute) şi YTL1.30 cost. Akbil (carduri-tickete) pot fi folosite. Tren -trenurile de mare distanţă Toate trenurile din Europa opresc la Gara Sirkeci ( 212 - 527 0051; Ankara Caddesi, Sirkeci), chiar lângă Eminönü. Trenurile din partea asiatică a Turciei , şi de la punctele de est şi sud, au terminal la Haydarpaşa Gara ( 216 - 336 4470; Haydarpaşa İstasyon Caddesi, Kadikoy), pe malul asiatic al Bosforului, aproape de Kadikoy. Trebuie ignorate persoanele care iti spun că ar trebui să iei un taxi sau tren de la Haydarpaşa. Feribotul este ieftin, convenabil, plăcut şi rapid. Taxiurile la Bosfor sunt costisitoare şi lente. Serviciile Haydarpaşa includ opt plecări în fiecare zi la Ankara (YTL11.75 la YTL100). Transporturile internaţionale de la Haydarpaşa includ trenuri express la Teheran (YTL98),cu oprire miercuri la 22:55, iar Toros espress la Alep (YTL57), cu oprire duminica la 08:55. Haydarpaşa are si camera de bagaje, un restaurant unde se servesc băuturi alcoolice, magazine alimentare, ATM-uri bancare şi un oficiu poştal mic (ASV). Trenurile locale Există două linii de tren suburban (banliyö treni) la Istanbul. The linii de-a lungul Marii Marmara pe malul de la Gara Sirkeci si în jurul Serai Point la Cankurtaran, Kumkapi, Yenikapi si se termina cateva statii inainte de Aeroportul Internaţional Atatürk la Halkali. Trenurile sunt murdare, dar rezonabil de încredere si ieftine (YTL1.30 la YTL1.50). Pot fi folosite si ticketele de transport.

34

3.2. Structurile turistice

Posibilităţi de cazare În funcţie de preferinţele dumneavoastră, dar şi de posibilităţile materiale, în Turcia puteţi alege de regulă între două tipuri de cazare - hoteluri şi pensiuni. Cazarea este relativ ieftină în această ţară, dar în marile centre turistice, precum Istanbul şi în plin sezon, veţi plăti mai mult. Turcia este paradisul călătorilor, care preferă să viziteze ţara pe cont propriu şi să descopere frumuseţile ei, cu cheltuieli minime. Pensiunile Cazarea în pensiuni este rentabilă mai ales pentru călătorii tineri şi mai puţin pretenţioşi, care sunt dispuşi să locuiască modest pentru a economisi. De asemenea, există şi pensiuni de calitate superioră, iar locuri libere de cazare puteţi găsi chiar şi în ultima clipă, mai ales în zonele turistice populare. Cazare într-o pensiune turcească se poate găsi de la 25 RON pe noapte. Hotelurile Din oferta bogată de hoteluri, puteţi alege prin intermediul agenţiilor de turism, la faţa locului sau vă puteţi rezerva camerele din timp, prin internet. Aveţi opţiunea de a alege dintr-o gamă variată de hoteluri, din care cea mai joasă categorie este marcată cu două stele. Fiţi însă atenţi, pentru că la această categorie poate lispi aerul condiţionat, care este o necesitate în perioada de sezon şi mai ales pe litoralul de sud. Dacă alegeţi un hotel cu minim trei stele, cel mai probabil complexul va dispune de un bazin propriu, iar unele hoteluri din categoriile superioare vă oferă umberele de soare şi şezlonguri pe plajă, pe gratis. Cele mai ieftine hoteluri sunt oferite de agenţiile de turism de la 1200 RON pentru o săptămână de cazare, iar preţul include şi biletele de avion. Pentru cei mai pretenţioşi care preferă standarde ridicate, există de asemenea, oferte numeroase, însă preţul poate fi de câteva ori mai mare. Dacă veţi căuta cazare direct la faţa locului, atunci puteţi găsi camere şi la preţul de aproximativ 30 RON pe noapte.

35

Reguli generale pentru cazare În majoritatea locurilor de cazare, în special în hotelurile unde camerele nu sunt echipate cu bucătării şi frigider, este interzis să aduceţi în hotel alimente. Însă angajaţii sunt deseori toleranţi, atât timp cât nu veţi trece cu cumpărăturile la vedere prin faţa lor. Având în vedere temperaturile ridicate din Turcia, nu este recomandat să ţineţi în camere alimente, deoarece riscaţi îmbolnăviri digestive extrem de neplăcute. De asemenea, este interzis să părăsiţi restaurantul hotelului cu mâncare şi băutură obţinute din acest local. Pentru depozitarea lucrurilor de valoare există câte un seif situat la recepţie. Este recomandat să îl folosiţi, deoarece hotelul nu are nicio responsabilitate pentru obiectele pierdute sau dispărute din cameră. Dacă vreţi să petreceţi o vacanţă fără griji, vă recomandăm să lăsaţi actele, biletele de avion şi banii de care nu aveţi nevoie în acest seif, care este accesibil non-stop prin intermediul recepţiei. Curentul electric şi prizele sunt identice cu cele din România, însă sistemele de economisire a energiei electrice sunt foarte răspândite. Pentru activarea curentului electric este necesară utilizarea unei chei speciale în cameră. Această cheie o primiţi la începutul cazării şi trebuie cuplată la întrerupătorul special, aflat lângă uşă. De aceea, nu puteţi lăsa aparatul de aer condiţionat pornit pe perioada absenţei din camera de hotel. În majoritatea hotelurilor, eliberarea camerei în ultima zi de cazare se face la ora 12, iar bagajele le puteţi depozita la recepţie sau într-o încăpere special amenajată. Bacşişul Este un obicei să se dea bacşiş personalului din hotel, care vă ajută cu bagajele. Din acest motiv, turcii sunt foarte săritori şi dispuşi să vă ajute cu orice se poate, însă în aşteptarea unei mici recompense. Înainte de a plăti în restaurante, este recomandat să verificaţi nota de plată, deoarece este posibil ca bacşişul să fie deja inclus. În cazul în care acesta nu este inclus, se obişnuieşte, la fel ca şi în ţara noastră, să lăsaţi chelnerului aproximativ 10% din valoarea consumaţiei. Unele hoteluri din Turcia au propriile metode de colectare a bacşişurilor. În diferite părţi ale hotelului, sunt amplasate mici cutii, prin intermediul cărora puteţi lăsa bacşiş pentru persoanele pe care doriţi să le recompensaţi pentru serviciul primit, de exemplu pentru bucătarii din restaurant, recepţioneri, etc. Este un obicei uzual ca măcar la sfârşitul sejurului

36

să depuneţi în fiecare cutiuţă, măcar câteva monede. De asemenea, dacă sunteţi mulţumiţi de serviciile de curăţenie a camerei, puteţi să lăsaţi bacşişuri sau alte mici atenţii, direct în camera dumneavoastră. Iar dacă vă decideţi asupra unei excursii din gama variată care vă stă la dispoziţie, există obiceiul de a lăsa bacşiş şi şoferului. Divertismentul de noapte este bogat in Istanbul. Cluburile de noapte ofera distractii pe durata cinei, de la cantece turcesti pana la dansuri orientale din buric. In plus, exista discoteci moderne (vedeti cele de pe malul Bosforului), cabarete si cluburi de jazz in districtul Taksim-Harbiye. In districtul Sultanahmet exista un numar de restaurante in cladiri otomane si bizantine restaurate, oferind un decor unic pentru o seara in oras.

Cap. IV. Programul turistic

Sejur la ISTANBUL 2011 EUROPA - STRAMTOAREA BOSFOR - ASIA Durata: 5 zile | Transport: autocar Cazare: 4 nopti hotel 3* | Masa: mic dejun Pret excursie: 160 € DATE de PLECARE în 2011 20 aprilie (Paste) | 4 mai | 11 mai | 18 mai | 25 mai | 1 iunie | 8 iunie | 15 iunie | 22 iunie | 29 iunie | 6 iulie | 13 iulie | 20 iulie | 27 iulie | 3 august | 10 august | 17 august | 24 august | 31 august | 7 septembrie | 14 septembrie | 21 septembrie | 28 septembrie | 5 octombrie | 12 octombrie | 19 octombrie | 26 octombrie | 2 noiembrie | 9 noiembrie. PROGRAM EXCURSIE

Miercuri, ora 06:15 – prezentarea la îmbarcare, parcare Gara de Nord Bucuresti (Calea Grivitei - Muzeul CFR - gura metrou B Gara de Nord 2). Ora 6:30 - plecare din Bucuresti. Traversarea Bulgariei. Tur nocturn Istanbul – se traverseaza Strâmtoarea Bosfor dinspre Europa spre Asia si invers pe cele 2 poduri cu coborâre din autocar, cateva minute, pe

37

pamânt asiatic. Cazare în Istanbul. Mic dejun. De la ora 9 tur pietonal 3 ore cu ghid local: Moscheea Albastra, Palatul Topkapî (Palatul, Haremul Sultanului, Tezaurul), Muzeul Sfânta Sofia si Hipodromul. Dupa amiaza timp liber - shopping în Marele Bazar. Optional Seara Turceasca (35 €- daca se achita la agentia din România sau 45 € - daca se achita în excursie; include: transport, cina si program artistic). Cazare în Istanbul. Mic dejun. Optional, plimbare pe Marea Marmara la Buyukada-Insula Printului (40 € - daca se achita la agentia din România sau 50 € - daca se achita in excursie; include: transport local tramvai+vapor, turul insulei cu trasura si prânz), apoi shopping în Istanbul. Cazare în Istanbul. Mic dejun. Deplasare pentru vizitare Palatul Dolmabahce. De la ora 12 - Croaziera pe Bosfor (90 min). Timp liber - shopping. Cazare în Istanbul. Duminica. Mic dejun. In Edirne se viziteaza Moscheea Selimiye. Traversarea Bulgariei si a podului Ruse-Giurgiu. Sosire aprox. ora 22 (in conditii normale de vreme, trafic, formalitatile vamale, etc.), in Bucuresti - parcare Gara de Nord (Calea Grivitei-Muzeul CFR-gura metrou B Gara de Nord 2). Tarif: 160 Euro/persoana SERVICII INCLUSE: - 4 nopti cazare în hotel categoria 3 stele situat in Istanbul, zona Grand Bazar - Sfanta Sofia – Moscheea Albastra; - 4 mic dejunuri; - Transport cu autocar 2** (zilele 1 si 5) cu aer conditionat, taxe stradale si parcari. - Servicii ghid român. - Tur oras (ziua 1) si ghid local (ziua 2) - Croaziera pe Bosfor (ziua 4). TARIFUL NU INCLUDE: asigurarea medicala de calatorie, biletele de intrare pentru vizitarea obiectivelor turistice, ghizi locali, excursiile optionale. 38

Cazarea se face în camere cu 2 paturi sau pat dublu. La cerere camere cu 3 paturi. Persoanele care doresc sa stea singure în camera achita supliment single:70 € Copiii sub 12 ani neîmpliniti cazati în camera tripla cu 2 adulti au reducere: 20 €. Rezervarea locurilor in excursie implica plata unui avans minim de 30%. Pretul include TVA. Se achita in Euro sau Lei (curs BNR x 1,02). Excursia trebuie achitata integral cu cel putin 21 zile înaintea plecarii. Înscrierile se opresc când se ocupa cele 45 locuri disponibile.

Traseul rutier Timp

Distanta

Indicatii trafic

00:00

0m

01:16

60.9 km

04:32

248.3 km

06:03

324.6 km

06:53

365.8 km

07:11

377.4 km

10:58

566.7 km

11:25

593 km

Pornesti din Piatra Neamt pe 15 Pastreaza directia pe 2/E85 langa Bacau Schimba directia la stanga pe 2C langa Costesti BZ Schimba directia la dreapta pe 21 langa Slobozia IM Pastreaza directia pe 3 langa Calarasi Schimba directia la stanga pe 7 langa Silistra Schimba directia la stanga pe 6/E773 langa Ajtos Pastreaza directia pe 9/E87

13:14

696.6 km

13:14

696.7 km

14:28

770.6 km

Pastreaza directia; Traverseaza granita pe E87 langa Malko Tarnovo E87 Pastreaza directia; Traverseaza granita pe D555/E87 langa Derekoy E87 Intra pe O3

39

15:32

876.6 km

16:11

942.5 km

16:20

946.2 km

Plecare: Piatra Neamt

La intersectia Kinali 1 ramai pe O3 si te indrepti spre Istanbul Paraseste O3, intri pe D100 la intersectia Vatan Cad. Ai ajuns in Istanbul

Sosire: Istanbul Distanta totala: 944 km

Timp total 16 hr 20 min

V. Plan de promovare

PROMOVAREA PRODUSULUI

40

Modul de promovare adoptat de agenţie urmăreşte conştientizarea potenţialilor turişti de existenţa produsului descris pe piaţă, va căuta să le trezească interesul prin materialele lansate, să le dea posibilitatea de a evalua oferta prin intermediul informaţiilor oferite în materialele promoţionale, urmărind ca potenţialul turist, prin achiziţionarea produsului ofertat, să se transforme într-un consumator. Dacă turistul va fi satisfăcut, există şanse considerabile ca el să revină pentru solicitarea unui nou pachet/produs al agenţiei şi, de asemenea, va crea o imagine favorabilă produsului/agenţiei prin intermediul relatărilor sale. Planul de promovare, al cărui desfăşurător anual este prezentat în tabelul de mai jos, urmăreşte prezenţa în media a informaţiilor despre produs înainte de începerea sezonului estival, când se urmăreşte atingerea numărului maxim de vânzări. Lunile de promovare sunt marcate cu “+” iar cele în care nu se desfăşoară activităţi de promovare, cu “-”. Tabelul 2. Plan de promovare-desfăşurător lunar Ian. -

Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec. + + + + + + + Promovarea prin activităţi media constă în anunţuri făcute în cotidianele de mare tiraj

din Bucureşti (“Ziua”, “Evenimentul zilei”, “România liberă”). Avantajele acestui mod de promovare sunt următoarele: cost relativ scăzut, comparativ cu efectul scontat, operativitate, flexibilitate, capacitate de stocare, selectivitate, regularitatea apariţiei. Dezavantajul este acela că mesajul trebuie repetat de mai multe ori pentru a fi conştientizat. Internetul este un mijloc deosebit de important în promovarea şi distribuirea produsului turistic. Agenţia Aladin Travel a gândit folosirea acestui instrument în trei moduri: - crearea unui site al agenţiei, în care produsul să aibă o prezentare completă, care să îl promoveze în topul căutărilor; - prezentarea ofertei pe portalurile de turism la care agenţia este membră (www.infoturism.ro, www.travelworld.ro) precum şi pe site–urile de informare destinate bolnavilor de psoriasis (www_psoriazis.ro); - realizarea unui plan de promovare, prin expedierea de email-uri către clienţi aflaţi în baza de date a agenţiei: persoane individuale care au folosit serviciile firmei şi societăţi comerciale. 41

În planul de promovare au mai fost incluse şi broşurile care vor fi difuzate, în principal, la cabinete medicale şi clinici specializate în tratarea psoriazisului. Prezentăm mai jos pozele din interiorul broşurii care promovează produsul turistic. Pe lângă acestea, broşura mai conţine informaţii detaliate referitoare la Centrul Kangal, metodele de tratament, oferta turistică. Broşura conţine pe pagina exterioară informaţii privind numele agenţiei şi date de . Agenţia are în plan şi participarea la târguri şi manifestări comerciale de profil, realizarea de obiecte personalizate şi de afişe şi acţiuni de promovare cu vânzarea produsului la preţ redus. O altă metodă de promovare este cea prin poştă, care presupune plasarea de fluturaşi informativi în căsuţele poştale ale potenţialilor clienţi. Lansarea broşurilor va fi însoţită de următoarele acţiuni: - prezentarea produsului către clienţi în cadrul târgurilor de turism; - prezentarea produsului în firme; - realizarea de obiecte personalizate; - realizarea unei animaţii audio-video cu prezentarea produsului, care poate fi folosită la târguri şi alte forme de prezentări (în cerc restrâns, în cadrul agenţiei pe laptop) sau poate fi folosit ca obiect personalizat care poate fi oferit cadou; - trimiteri de e-mailuri; - anunţuri în presă. În tabelul 3 sunt prezentate planurile pe care agenţia îşi propune să le urmărească pentru promovarea produsului.

Tabelul 3. Forme de promovare a produsului.

PROMOVARE Publicitatea

MIJLOACE media

DESCRIERE anunţuri promoţionale în ziarele centrale

42

Publicitatea directă Promovare vânzări

Relaţii publice

Vânzare personală

media

editare de broşuri

media

reclame difuzate la radio

media poştă internet

afişe expuse în punctele de vânzare trimitere ofertă produs prin poştă prezentare produs pe site agenţie

reducere tarife seminarii târguri afişe

reduceri cu 20% în extrasezon prezentare produs la firme prezentare produs la tîrguri de turism afişare în agenţie

cadouri conferinţe organizare evenimente prezentări comerciale

obiecte personalizate (CD audio/video) organizate la sediul agenţiei ziua copilului, învăţătorului, întâlniri absolvenţi organizate la sediul agenţiei

PLASAMENTUL ŞI DISTRIBUŢIA PRODUSULUI TURISTIC

Legătura între firmele prestatoare şi clienţii finali ai produsului turistic se realizează prin intermediul distribuţiei. Prin activitatea de distribuţie se urmăreşte îndeplinirea obiectivelor de acoperire a spaţiului de provenienţă a clientelei, de control a reţelei de distribuţie, de asigurare a unui număr de distribuitori în concordanţă cu dimensiunea cererii. Problema principală a activităţii de distribuţie este alegerea canalelor, care, în funcţie de numărul de verigi, pot fi: -

directe, atunci când produsul turistic este vândut direct clientului

-

indirecte, atunci când în vânzare sunt implicaţi intermediari.

Distribuţia produsului turistic se poate face folosind un singur canal, toate canalele sau făcându-se o selecţie. În cazul de faţă, agenţia de turism va asigura distribuţia directă, ea asigurând: - puncte de vânzare;

43

- broşuri şi alte materiale informaţionale, pentru a înlesni alegerea destinaţiei turistice; - asistarea şi consilierea clientelei; - furnizarea de informaţii de marketing către prestatari; - încasarea şi transmiterea către prestatari a veniturilor din vânzări; - suplimentarea activităţilor promoţionale ale prestatarilor cu acţiuni proprii; - feed-back de la clienţi; - anunţuri în presă.

Bibliografie

1.Gheorghiţa, D. – Marketing general, de curs, THR-CG 2.Mihail, A., Stănciulescu, D. – Managementul activităţii de cazare, de curs, THR-CG 3.Dumitrescu, I. – Management general, de curs, THR-CG.

44

4.C. Luca, Chiriac C., Hurmuzescu D., Cojocariu S., Gheorghiţă D., Lăscuţ T, Manualul directorului agenţiei de turism, THR-CG. 5.wikipedia 6. www.turistik.ro 7. http://harta.infoturism.ro/Europa/Turcia/Istanbul/Istanbul.php 8. http://www.infotravelromania.ro/obiectiveturistice_istanbul.html 9. http://www.tourismturkey.org/ 10. http://www.tvl.ro/istanbul/obiective_turistice_istanbul.html 11. www.travelworld.ro 12. "Crearea si comercializarea produselor turistice", V.Nita

45