Rase Vaci 2vg1f
This document was ed by and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this report form. Report 3i3n4
Overview 26281t
& View Rase Vaci as PDF for free.
More details 6y5l6z
- Words: 7,365
- Pages: 47
Rasa Holstein este o rasă de taurine, purtând diferite denumiri în funcție de țara în care se crește (de exemplu: Holstein (Friză Olandeză), Friză Canadiană, Friză Israeliană, Friză Americană, Bălțată cu negru românească).
Caracteristicele rasei[modificare | modificare sursă] Talie: 1,32-1,35m, greutate corporală: 550-600 kg, tip dolicomorf, tip fizologic: respiratoro-digestiv. Cap: alungit; gât: lung și subțire, pielea de pe regiunea obrajilor și de pe cele două fe țe laterale formează cute (pliuri). Regiunile situate pe linia orizontală a trunchiului sunt orizontale, iar din profil trunchiul are formă de trapez. Toracele: lung, mai puțin adânc și mai puțin larg. Abdomen voluminos, uger de formă pătrată, globuloasă, mameloanele au forma intermediară între cilindrică și conică, pretându-se mulsului mecanic. Aplomburile sunt corecte, iar ca defecte: călcătura sau laba de urs, favorizată de o chișiță prea lungă și prea moale. Culoare: bălțată negru cu alb. Producția de lapte este de 6500 kg lapte pe lactația normală (este de 305 zile), cu un procent de grăsime în lapte de 3,8- 4,1%. Recordul este de 20400 kg, produc ție zilnică de 84 L la 3 mulsori, grăsime pură de 834 kg. Este o rasă precoce, prima fătare se realizează la 25 de luni, consumul pe 1L lapte fiind de 0,8-0,9 U.N., spor mediu zilnic(S.M.Z.) al masculilor îngrășați în sistem babybeef este de 800-900g/zi cu un consum de 4-5 U.N. În cadrul rasei, se deosebesc două tipuri: european: mai dezvoltat, la care greutatea corporală este de 600-650 kg; tipul american: mai uscățiv, selecția făcându-se numai pe produc ția de lapte, greutatea corporală fiind mai mică, 500-550 kg. Se mai distinge o a doua varietate, alb cu ro șu, cu aptitudini mai bune pentru producția de carne. În Olanda rasa reprezintă 98%, în Danemarca - 70%, în S.U.A. - 90%. În România, rasa a fost importată și a participat la formarea rasei Bălțată cu Negru Românească. Este o rasă care se pretează atât sistemului intensiv de exploatare cât și sistemului extensiv de exploatare și rezistentă la leucoză.
Mai multe imagi
Aberdeen Angus
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Aberdeen Angus după numele orașului Aberdeen, (numită și Black Angus sau pe scurt Angus) este o rasă de taurine, crescută pentru producția de carne. Creată în Scoția, în secolul al XVIIIlea, Aberdeen Angus are în prezent o arie mare de răspândire în întreaga lume. Este de culoare neagră, fără coarne, cu greutatea corporală la vaci de 500–550 kg, cu un randament la tăiere, pentru animalele îngrășate, de 65-70%. În România rasa Aberdeen-angus a fost folosită în vederea ameliorării unor rase locale.
n Mai multe imagin
Mai multe imagin VACA JERSEY
HEREFORD
Vaca Jersey isi are originea acum 600 de ani in insula Jersey, localizata intre Franta si Anglia. Astazi, vaca Jersey poate fi gasita din Danemarca pana in Noua Zeelanda, Canada si sudul Americii, sudul Africii si Japonia.
Standard rasa Nume
Jersey
Tara de origine
Insula Jersey
Greutate
630-680 kg
Culoare
Gri deschis, maro foarte inchis
Descriere fizica Vacile Jersey au linii foarte rafinate la cap si umeri si nu mai exista o rasa de vaci de lapte care sa arate mai bine decat vaca Jersey. Taurii, comparativ cu alte rase, sunt extrem de masculini, musculosi la umeri si mai putin rafinati decat femelele. Rasa Jersey moderna poate avea o varietate de culori, de la gri deschis, la maro foarte inchis si cu umbre aproape negre. Atat taurii cat si femelele sunt mai inchisi la culoare in dreptul soldurilor si umerilor. La nastere, vitelul Jersey cantareste aproximativ 25 de kilograme, iar o femela Jersey cantareste, in general, 430 de kilograme, taurii din rasa Jersey cantaresc 680 de kilograme. Rasa Jersey ajunge la maturitate cel mai devreme dintre toate rasele de vaci si se poate reproduce eficient. De asemenea, au cea mai lunga viata productiva, fiind rasa cu cea mai lunga perioada in care da lapte. Vaca Jersey este mult mai toleranta la caldura decat alte rase si este adaptata la o varietate mare de conditii climatice si geografice.
Productia de lapte si carne Vaca Jersey produce cea mai mare cantitate de lapte pe kilogram greutate corporala. Majoritatea vacilor din rasa Jersey produce lapte de 13 ori greutatea lor corporala in timpul unei singure lactatii.
Laptele provenit de la vaca Jersey este gras, avand un gust fin si contine in mod natural un procent mare de proteine, calciu si alti nutrienti importanti. Nivelul de proteine ridicat este motivul pentru care laptele de la vaca Jersey produce branza cheddar de buna calitate.
Comportament si personalitate Vaca Jersey este foarte docila si usor de gestionat, iar taurii sunt cei mai linistiti dintre toate rasele.
Ingrijire si hrana Vaca Jersey nu are nevoi speciale fata de alte vaci, insa e bine sa ai in vedere cateva lucruri atunci cand o hranesti. Viteii pana la 3 zile: Primele 12 ore sunt foarte importante. In acest interval, viteii din rasa Jerseyconsuma 2-3 litri de colostrum, foarte important pentru cresterea anticorpilor din organism. Consumul de colostrum ar trebui sa continue 3 zile dupa nastere. 0-3 luni. Viteii Jersey vor fi hraniti cu 3 litri de lapte pe zi. Laptele poate fi scos din alimentatia viteilor atunci cand incepe sa consume 1.5 kilograme de furaj pe zi. Este important ca fanul sa fie de buna calitate. 4-9 luni. In acest moment, viteii Jersey vor incepe sa se hraneasca cu iarba proaspata si vor creste in greutate cu 2 kilograme pe zi. Cantitatea mare de fan asigura o buna rumegare. Cerealele furnizeaza energia necesara pentru a le mentine in crestere. 10-16 luni. Junicile din rasa Jersey se vor hrani cu aproximativ 2 kilograme de hrana, avand libera alegere intre iarba si fan. In aceasta perioada se poate observa o tendinta spre ingrasare, un lucru nedorit fiindca afecteaza calitatea si cantitatea
laptelui. Daca junica din rasa Jersey incepe sa faca depozite de grasime, este recomandat sa se reduca portia de cereale. 17-24 luni. Mentinerea este cuvantul cheie. Hrana vacilor Jersey va consta in fan sau iarba, avand libera alegere, impreuna cu suficienta miscare pentru a le mentine conditia fizica.
Reproducere Vaca Jersey este renumita pentru longevitate, avand in medie 5 nasteri de-a lungul vietii. Va incepe sa se reproduca la varsta de 15 luni, iar gestatia va dura 9 luni de zile. Hrana vacii Jersey consta in iarba pe timpul primaverilor si verilor si fan de buna calitate atunci cand iarba nu mai este disponibila. Vacile Jersey mature ajung la greutatea de 450 de kilograme.
VACA ANGUS Vaca Angus este una dintre cele mai apreciate rase de vaci de carne. Este originara din Scotia, unde a fost folosita dintotdeauna pentru productia de carne.
Standard rasa Nume
Angus
Tara de origine
Scotia
Greutate
vaca 450-500 de kg iar taurul 8001000 kg
Culoare
neagra
Origine si istoric Rasa de vaci Angus este originara din Scotia, unde s-a format in regiunile Angus si Aberdeenshire. Este descendenta a raselor de vaci locale din nord-estul Scotiei, iar de-a lungul timpul a fost in permanenta imbunatatita, pentru a spori productia de carne. Principalele rase care au participat la formarea rasei de vaci Angus sunt Galloway, Shorthorn, Ayrshire si Guernesey.
Descriere fizica Vaca din rasa Angus se caracterizeaza prin culoarea neagra a corpului si parului, care a fost obtinuta prin folosirea la imperecheri a unui taur de culoare neagra, care prezenta trasaturile esentiale ale rasei. Crescatorii de vaci Angus au imbunatatit in permanenta aceasta rasa, pentru a obtine o carcasa de foarte buna calitate. De asemenea, vaca din rasa Angus se remarca prin constitutia masiva si musculatura foarte bine dezvoltata. Are un cap mic, lipsit de coarne, trunchiul lung, pieptul proieminent si membrele scurte, cu osatura fina. Ugerul acestei vaci este slab dezvoltat, deoarece nu este o vaca de lapte. De altfel, ugerul este destinat doar pentru alaptarea viteilor.
Comportament si personalitate Vaca din rasa Angus este docila, cu instincte materne foarte bine dezvoltate. Este vioaie si foarte usor de intretinut. Se dezvolta foarte bine in orice conditii, fiind foarte rezistenta. Are o speranta de viata foarte mare. Sunt ideale pentru ingrasare cu iarba de pe pasune.
Productivitate Vaca Angus este o rasa creata special pentru productia de carne. La nastere, viteii au o greutate de 30-35 de kilogrrame. Se hranesc cu tot laptele matern, pana cand sunt intarcati, in jurul varstei de 8-10 luni. La varsta de 15-16 luni, vaca din rasa Angus atinge o greutate de 450-500 de kilograme, iar taurii la 800-1000 de kilograme. Carnea obtinuta de la vacile din rasa Angus este de foarte buna calitate si impresioneaza prin gustul fin si consistent. Este frageda si marmorata, apreciata foarte mult de bucatarii din toate colturile lumii.
ROSIE DANEZA Vaca Rosie Daneza este una dintre cele mai cunoscute rase de vaci din Europa. Aceasta rasa a fost dezvoltata in Danemarca, insa rapid a cunoscut popularitate in numeroase tari, datorita productivitatii crescute.
Standard rasa Nume
Rosie daneza
Tara de origine
Danemarca
Greutate
aproape 1000 kg
Inaltime
131-135 cm
Blana
Scurta, delicata si lucioasa.
Culoare
castanie
Origine si istoric Vaca rosie daneza face parte din tipul de vaci rosii din tarile baltice si este originara din insulele de pe coasta Danemarcei. Aceasta rasa are ca stramosi rasele Slesvig, Ballum, Angler si exemplarele din rasele locale. In timpul anilor 1970, au fost introduse si influente ale rasei brune.
In anii 1960, vaca rosie daneza reprezenta 61% din totalul vacilor danezilor, insa pana in anii 1980 numarul lor a scazut ramanand la doar 20% din total. Acest lucru s-a datorat introducerii unei noi rase mai productive. Vaca rosie daneza a fost recunoscuta ca rasa in anul 1878 si standardizata in anul 1885.
Descriere fizica Masculul din rasa rosie daneza este mai inchis la culoare, avand blana castanie si cantareste aproape 1000 de kilograme. Blana acestei rase este scurta, delicata si lucioasa. Vacile din rasa rosie daneza cantaresc, de obicei, 660 kilograme si au o conformatie de rasa de lapte. Are o inaltime de 131-135 centimetri, iar forma corpului este unghiulara, coarnele sunt scurte si groase, iar fata este dreapta. Poate prezenta pete mici si albe pe burta. Vaca rosie daneza are botul si copitele inchise la culoare.
Comportament si personalitate Vaca rosie daneza este calma, ascultatoare si ramane preferata multor fermieri. Se descurca bine cu stistemul tehnologizat de mulgere al vacilor. Nu necesita cerinte speciale si se adapteaza bine in aproape orice climat.
Utilitate Rasa rosie daneza este preponderent o rasa de lapte, insa poate fi si de carne. In anul 1977, vaca din rasa rosie daneza a produs 5240 litri de lapte cu 4.17% grasime.
Obiectivul rasei rosie daneza este o vaca moderna, inalt-productiva, productiva, ce este capabila sa se adapteze cerintelor fermierilor. Este o vaca cu trasaturi productive superioare, fiind capabila sa produca lapte cu un procent ridicat de proteine, de 6 ori mai mult decat cel de grasime.
VACA HOLSTEIN-FRIZA Cand oamenii aud cuvantul "vaca", rasa Holestein este cea care le vine in minte. Mai este numita si Holstein-Friza, fiind o rasa crescuta pentru lapte si carne. Aceasta rasa este originara din Olanda, insa astazi se gaseste peste tot in lume. Potrivit unei statistici, 93% dintre toate vacile din America sunt din rasa Holstein.
Standard rasa Nume
Holstein
Tara de origine
Olanda
Greutate
680-1180 kg
Inaltime
1.5 metri
Culoare
Alb cu negru, roscat cu alb.
Speranta de viata
10 ani
Caracteristici fizice
Vacile Holstein sunt de culoare alb cu negru, insa exista exemplare de culoare roscat cu alb (aceasta culoare provine de la o gena recesiva). Variatia de culoare porneste de la preponderent alba cu pete negre, pana la preponderent neagra cu pete albe. Culoarea rasei Holstein este data de stramosii acesteia care traiau in triburile nomade din America de Nord.
O vaca Holstein sanatoasa are 40 de kilograme la nastere. Cand este complet matura, la varsta de 4 ani, media de greutate a vacii Holstein este 680 kilograme si are 1.5 metri inaltime (de la picioare pana la umeri). Taurii din rasa Holstein pot ajunge la o greutate de 1180 de kilograme.
Productia de lapte si carne. Vacile Holstein au fost inmultite in mod special pentru a produce mai mult lapte decat ar fi avut nevoie viteii lor. Holstein Association USA a clasificat ca fiind vaci excelente cele care produc 32 850 litri de lapte anual. Acest lucru inseamna ca o vaca Holstein excelenta produce 90 de litri de lapte pe zi. Cu toate acestea, majoritatea vacilor Holstein produc considerabil mai putin lapte. De asemenea, vacile Holstein contribuie la industria carnii. Potrivit unei statistici, 2.35 milioane de vaci Holstein sunt sacrificate anual pentru carne.
Durata de viata. Viteii Holstein sunt alaptati doar o scurta perioada de timp si sunt vanduti cand au intre 2 si 5 zile.Taurii Holstein, ca si viteii, sunt sacrificati pentru carne si nu raman decat cei mai buni pentru reproducere. In general, vacile Holstein dau maximum de productie de lapte pana in jurul varstei de 5-6 ani. Din momentul in care acestea nu mai produc lapte, sunt trimise spre sacrificare pentru carne. Ovaca Holstein traieste aproximativ 10 ani si a existat un caz cand a trait si 21 de ani.
Hranirea vacilor Holstein. Vacile Holstein sunt crescute pentru productia de lapte si carne. Hranirea vacilor Holstein nu este costisitoare, facandu-le o rasa foarte populara. Hraneste viteii Holstein imediat dupa nastere cu 2 litri de colostrum si cu un alt litru cateva ore mai tarziu. Dupa a cincea hranire, inlocuiti colostrumul cu lapte. Intarcarea se face la 2-5 zile dupa nastere, atunci cand vitelul Holstein incepe sa consume intre 0.7-1 kilogram de furaj pe zi. Hraneste viteii Holstein timp de 5-7
saptamani cu proteina bruta din furaje si concentrate. Asigura-i o portie de 1-1.5 kilograme de furaje pe zi pana atinge greutatea de 160 kilograme, adica in jurul varstei de 16-18 saptamani. Apoi vei incepe sa maresti portia de mancare ce va contine doar furaje pentru a pastra greutatea constanta a vacilor Holstein.
Crestere si ingrijire. Achizitioneaza vitei Holstein cand au mai putin de o saptamana de la nastere. In prima luna de viata, viteii Holstein nu pot face fata stresului implicat de transport. Examineaza vitelul inainte de a-l cumpara pentru a te asigura ca este sanatos. Cand a ajuns acasa, hraneste-l cu electroliti pentru a-si reveni in urma transportului. Apoi, hranirea ar trebui sa se faca de 2 ori pe zi, folosind o sticla cu lapte in locul unei galeti. Incepe un program de sanatate strict si tine viteii in grajduri separate, unde este curat si confortabil.Vacile Holstein au o rezistenta scazuta la boli si ar trebui sa primeasca o serie de vaccinuri inainte de varsta de 10 luni. Dupa prima saptamana, incepe dieta cu furaje si dupa ce va fi complet intarcat, pune-i in permanenta la dispozitie apa proaspata si curata. Poti trimite vacuta Holstein la pasune in jurul varstei de 7 saptamani. Asigura-te ca in zona sunt vaci mature pentru ca aceasta sa poata invata sa pasca luand exemplu de la ele. Este un proces lent prin care vacuta invata sa pasca, de aceea e bine sa-i asiguri furaje pana va manca suficienta iarba.
Sanatatea vacii Holstein. Fii atent la orice semn de problema digestiva. Cea mai comuna problema de sanatate la vaca Holsteineste acidoza digestiva. Aceasta problema este cauzata de mancatul excesiv de cereale intr-o perioada foarte scurta. Aceasta problema poate duce la deces, de aceea e important sa fie consultata de un medic daca observi ca dezvolta comportamente de hranire neregulate.
Reproducerea la vacile Holstein. Vacile Holstein tinere sunt date catre monta cand ajung la cel putin 360 de kilograme, adica in jurul varstei de 13 luni. Inseminarea poate fi facuta natural sau artificial. Perioada de gestatie dureaza 9 luni de zile. Cu toate ca o vaca si un taur sunt pregatiti pentru reproducere la varsta de 13 luni, acestia vor continua sa se dezvolte fizic si dupa prima monta.
VACA LIMOUSINE Rasa de vaci Limousine este o rasa de origine za, foarte apreciata pentru calitatea carnii. Este de altfel o rasa destinata productiei de carne, fiind una dintre cele mai selectate si dezvoltate rase de vaci din ultimii ani.
Standard rasa Nume
Limousine
Tara de origine
Franta
Greutate
700-1300 kg
Origine si istoric Rasa Limousine este originara din Franta, unde s-a dezvoltat de-a lungul mai multor secole, in jurul orasului Limoges, din regiunea Limousine.
Descriere fizica Vaca din rasa Limousine este un animal de talie mare, cu capul scurt, pieptul adanc si osatura fina. Are membrele puternice si corpul robust, acoperit cu un par de culoarea mahonului. La maturitate, o vaca Limousine ajunge la greutatea de 700-900 de kilograme, iar un taur la 1100-1300 de kilograme. Deoarece este un animal foarte rezistent, vaca din rasa Limousine este raspandita pe toate continentele lumii, in peste 60 de tari.
Comportament si personalitate Limousine este o rasa moderna, care se adapteaza la orice conditii, este rezistenta si cu o speranta de viata mare. La nastere, viteii sunt vigurosi, iar vacile au o fecunditate foarte mare. Sunt animale care valorifica foarte bine iarba de pasune, iar iarna prefera hrana fibroasa si grosiera. Vaca Limousine este foarte docila, usor de intretinut si ingrijit. Rezista chiar si in cele mai rudimentare conditii, in grajduri mai putin performante.
Productivitate Carnea produsa de vaca din rasa Limousine este de o calitate exceptionala, foarte apreciata de consumatorii din lumea intreaga. Şi laptele acestei vaci este calitativ, cu un continut mare de grasime, benefic in special pentru vitei, care la varsta de 6-7 luni ating o greutate de 25 de kilograme. De altfel, vaca din rasa Limousine nu se mulge, tot laptele fiind destinat cresterii viteilor. Carnea este de foarte buna calitate si este apreciata pentru calitatile sale nutritive.
BRUNA Vaca bruna este o rasa de vaca de lapte, originara din Elvetia. Aceasta rasa este foarte populara in multe tari, inclusiv in Romania. Rasa bruna este cunoscuta pentru productia de lapte de buna calitate, bogat in proteine ce de multe ori este folosit pentru productia de branza.
Standard rasa Nume
BRUNA
Tara de origine
Elvetia
Greutate
450 kg
Inaltime
122-124 cm
Culoare
maronie, crem, gri
Origine si istoric Vaca bruna este considerata una dintre cele mai vechi rase de lapte si a fost dezvoltata pentru prima oara in regiunile muntoase din nordul Elvetiei. Au fost gasite oase de vite foarte asemanatoare cu cele ale vacilor brune ce dateaza din anul 4000 inainte de Hristos. Vaca bruna a fost declarata rasa oficiala in anul 1906.
Descriere fizica Vaca bruna este o rasa mare si greoaie. Este de culoare maronie, crem sau chiar gri. Ajunge la o greutate de 450 de kilograme, avand inaltimea de 122-124 centimetri si talia de 126-129 centimetri. Are o buna locomotie, picioare puternice, negre si o incidenta scazuta la schiopatat.
Sanatate si puncte vulnerabile Vaca bruna are o incidenta scazuta de a dezvolta mastita, o afectiune ce apare la uger. De asemenea, la fel de rar apar si afectiuni ca: febra laptelui, cetoza, atunci cand nu se asimileaza carbohidratii, torsiune de abomasum.
Conditii de viata Vaca bruna este cunoscuta pentru faptul ca se adapteaza repede la multe conditii de viata si clima. Pentru ca este nativa din multii Alpi, este obisnuita cu clima aspra, insa poate trai si in zonele calde.Vaca bruna este intalnita in Brazilia, Republica Dominicana, Europa si nordul Statelor Unite. Pe langa laptele bogat in proteine si adaptabilitatea la conditii diferite de viata, rasa bruna este foarte populara pentru longevitatea si rezistenta sa. Din acest motiv, produce cantitati mari de lapte pe intreg parcursul vietii. In intreaga lume exista peste 7 milioane de vaci brune, devenind una dintre cele mai populare rase de vaci de lapte.
Utilitate Multi producatori de branza din intreaga lume folosesc lapte de la vaca bruna, deoarece acesta este bogat in proteine, ceea ce il face foarte potrivit pentru productia de branza. Acesta are 3.5% proteine si 4% grasime. Dupa vaca HolsteinFriza, vaca bruna produce cea mai mare cantitate de lapte pe an, pana la 6000 litri de lapte dupa a sasea fatare.
Varietati Vaca bruna de Maramures este o rasa cunoscuta la nivel national si provine din incrucisarea rasei brune cu Sura de Stepa si Mocanita. Istoricul rasei bune de Maramures incepe in anul 1881, cand a fost introdusa pentru prima data rasa bruna, ce era destinata folosirii la munca in paduri.
Vaca bruna pret Astazi, 29 ianuarie 2013, o vaca bruna se vinde la pretul de aproximativ 2500 lei.
VACA SCHWYZ Vaca din rasa Schwyz, cunoscuta si sub numele de Bruna Alpina, este una dintre cele mai vechi rase de vaci de lapte din lume. Este usor de crescut si intretinut si este apreciata de fermierii din intreaga lume.
Standard rasa Nume
Schwyz
Porecla
Bruna Alpina
Tara de origine
N-E Elvetiei
Greutate
500-1300 kg
Culoare
Diferite nuante
Origine si istoric Rasa Schwyz este originara din tinuturile muntoase din nord-estul Elvetiei, din cantonul Schwyz, si a fost dezvoltata acum mai bine de 1000 de ani. Specialistii sunt de parere ca aceasta rasa de vaci a aparut in urma incrucisarilor cu rase de vaci germane, care au fost aduse in Elvetia pentru a imbunatati populatia bovina. Rasa Schwyz este cunoscuta in Europa si sub numele de Braunvieh.
Descriere fizica Vaca din rasa Schwyz este masiva, cu o constitutie armonioasa, cu trunchiul larg si toracele lung. Are membre scurte, insa puternice si rezistente, cu copita dura. La maturitate, vacile ajung la o greutate de 500-700 de kilograme, iar taurii la 9001300 de kilograme. Corpul este acoperit de un par brun si uniform, de diferite nuante, mai intens la extremitati. Pe linia superioara a trunchiului vaca din rasa Schwyz are o dunga mai deschisa, iar in jurul botului un inel alb.
Comportament si personalitate Vaca din rasa Schwyz este docila, insa vioaie si cooperanta. Este usor de ingrijit si intretinut. Este o vaca foarte rezistenta, care se adapteaza usor la conditiile climaterice si ofera o cantitate mare de lapte chiar si in lipsa unui program de hrana adecvat. In plus, vaca din rasa Schwyz este foarte rezistenta la caldura si la frig si poate supravietui in lipsa unei griji si atentii constante.
Productivitate Vaca din rasa Schwyz este in special o vaca crescuta pentru lapte. Produce anual peste 9000 de litri de lapte de foarte buna calitate. Laptele produs de vaca din rasa Schwyz contine 4% grasime si 3,5% proteine si este excelent pentru productia de branza.
Raspandire Vaca din rasa Schwyz este raspandita in Elvetia, Statele Unite ale Americii, Germania, Franta, Italia, Bulgaria si Romania.
VACA SIMMENTAL Simmental este o rasa de vaci originara din Elvetia. Este cunoscuta si apreciata in intreaga lume pentru adaptabilitatea sa.
Standard rasa Nume
Simmental
Tara de origine
Elvetia
Greutate
Femelele 700-900 kg, iar masculii 1000-1300 kg
Inaltime
Vacile 135-150 cm, iar taurii 150-160 cm
Culoare
Diferite culori
Origine si istoric Simmental este o rasa de vaci care dateaza inca din Evul Mediu. Aceasta rasa este rezultatul incrucisarilor intre rasele de vaci masive din Germania si rasele de vaci mai mici din Elvetia. Numele acestei rase de vaci este un derivat al localitatii unde aceste vaci au fost dezvoltate pentru prima oara. Valea Simme este situata in landul Berner din Elvetia, iar aici au aparut mai multe varietati ale acestei rase. Din Elvetia, rasa Simmental s-a raspandit in intreaga lume, numarul total de vaci Simmental fiind estimat in prezent la 40-60 de milioane. Mai mult de jumatate dintre vacile Simmental se gasesc in tarile din Europa. La inceput, vacile din rasa Simmental au fost selectate pentru lapte si carne, dar si ca animale de tractiune.
Descriere fizica Vaca din rasa Simmental se caracterizeaza prin corpul acoperit cu un par de diferite culori, care variaza de la roscat pana la alb, cu diferite pete deschise. Majoritatea vacilor din rasa Simmental sunt pigmentate in jurul ochilor, o caracteristica importanta care ajuta la reducerea problemelor oculare care apar in urma expunerii la lumina puternica a soarelui. Vaca Simmental este masiva si foarte musculoasa, cu un corp puternic si bine definit. La maturitate, vacile ating o inaltime de 135-150 centimetri, iar taurii intre 150 si 160 centimetri. Greutatea este de 700-900 kilograme la femele si 10001300 kilograme la masculi.
Comportament si personalitate Vaca din rasa Simmental este un animal docil, care se adapteaza usor la orice conditii de trai. De altfel, vacile din aceasta rasa au un instinct matern bine dezvoltat si dispun de o fertilitate ridicata.
Productia de lapte si carne Vacile din rasa Simmental sunt folosite atat pentru productia de carne, cat si pentru productia de lapte. Deoarece au o masa corporala mare, ofera o cantitate importanta de carne. Sunt si unele dintre vacile care produc mult lapte, aproximativ 5000 de litri pe an. Exista insa si situatii in care vacile Simmental produc si 8000 de litri de lapte pe an. Laptele produs de vacile Simmental este foarte nutritiv, bogat in grasimi (3,8%) si proteine (3,4%). Tu esti aici:
Bovine » Rosie daneza
ROSIE DANEZA Vaca Rosie Daneza este una dintre cele mai cunoscute rase de vaci din Europa. Aceasta rasa a fost dezvoltata in Danemarca, insa rapid a cunoscut popularitate in numeroase tari, datorita productivitatii crescute.
Standard rasa Nume
Rosie daneza
Tara de origine
Danemarca
Greutate
aproape 1000 kg
Inaltime
131-135 cm
Blana
Scurta, delicata si lucioasa.
Culoare
castanie
Origine si istoric Vaca rosie daneza face parte din tipul de vaci rosii din tarile baltice si este originara din insulele de pe coasta Danemarcei. Aceasta rasa are ca stramosi rasele Slesvig, Ballum, Angler si exemplarele din rasele locale. In timpul anilor 1970, au fost introduse si influente ale rasei brune.
In anii 1960, vaca rosie daneza reprezenta 61% din totalul vacilor danezilor, insa pana in anii 1980 numarul lor a scazut ramanand la doar 20% din total. Acest lucru s-a datorat introducerii unei noi rase mai productive. Vaca rosie daneza a fost recunoscuta ca rasa in anul 1878 si standardizata in anul 1885.
Descriere fizica Masculul din rasa rosie daneza este mai inchis la culoare, avand blana castanie si cantareste aproape 1000 de kilograme. Blana acestei rase este scurta, delicata si lucioasa. Vacile din rasa rosie daneza cantaresc, de obicei, 660 kilograme si au o conformatie de rasa de lapte. Are o inaltime de 131-135 centimetri, iar forma corpului este unghiulara, coarnele sunt scurte si groase, iar fata este dreapta. Poate prezenta pete mici si albe pe burta. Vaca rosie daneza are botul si copitele inchise la culoare.
Comportament si personalitate Vaca rosie daneza este calma, ascultatoare si ramane preferata multor fermieri. Se descurca bine cu stistemul tehnologizat de mulgere al vacilor. Nu necesita cerinte speciale si se adapteaza bine in aproape orice climat.
Utilitate Rasa rosie daneza este preponderent o rasa de lapte, insa poate fi si de carne. In anul 1977, vaca din rasa rosie daneza a produs 5240 litri de lapte cu 4.17% grasime.
Obiectivul rasei rosie daneza este o vaca moderna, inalt-productiva, productiva, ce este capabila sa se adapteze cerintelor fermierilor. Este o vaca cu trasaturi productive superioare, fiind capabila sa produca lapte cu un procent ridicat de proteine, de 6 ori mai mult decat cel de grasime.
VACA PIEMONTESE Vaca Piemontese este o rasa de vaci originara din zona Piemonte, din nordul Italiei. Este una dintre cele mai apreciate rase de vaci de carne din Italia, cu o productie foarte buna si o carne de calitate.
Standard rasa Nume
Piemontese
Tara de origine
Nordul Italiei
Greutate
550-600
Origine si istoric Vaca Piemontese este originara din nordul Italiei, din regiunea Piemonte, o zona protejata de muntii Alpi. Este mai des intalnita in provinciile Asti, Cuneo si Torino, unde s-a si dezvoltat acum mai bine de 200 de ani. Deoarece era docila, vaca Piemontese era preferata de taranii italieni pentru muncile agricole si tractiune. Rasa s-a dezvoltat prin selectie naturala si apoi prin procesul normal de domesticire a raselor locale de vaci. In anul 1886, aceasta rasa a starnit curiozitatea mai multor crescatori si fermieri, care erau atrasi de constitutia robusta si stratul dublu de muschi, caracteristic raselor de vaci folosite pentru productia de carne.
Dupa acest an, rasa Piemontese a fost supusa unui amplu program de selectie si imbunatatire, pentru cresterea productiei.
Descriere fizica In general, vaca din rasa Piemontese este masiva, cu un corp robust si un strat dublu de muschi. Corpul este acoperit de par si piele de culoare alba spre gri deschis. Este un animal de talie mijlocie, cu o structura osoasa fina, insa foarte musculoasa. La maturitate, vacile ajung la greutatea de 550-600 de kilograme. La nastere, viteii au o greutate de 40-50 de kilograme. Principala caracteristica a acestor vaci este stratul dublu de muschi, ceea ce reprezinta garantia calitatii carnii pe care o ofera.
Comportament si personalitate Vaca Piemontese este foarte docila si fertila, cu instincte materne foarte bine dezvoltate. Produce si o cantitate mare de lapte, care este esentiala pentru cresterea si dezvoltarea armonioasa a viteilor. Aceasta vaca asimileaza foarte rapid hrana consumata, pe care o transforma rapid in muschi.
Productivitate Vaca din rasa Piemontese este crescuta atat pentru productia de lapte, cat si pentru productia de carne. Laptele acestei vaci este folosit in special pentru
prepararea de branzeturi, iar carnea este un produs , de foarte buna calitate. Deoarece hrana consumata este rapid metabolizata in muschi, carnea produsa de vaca Piemonteseeste mai saraca in grasimi. In plus, are si o cantitate mai mica de calorii, este bogata in proteine si acizi grasi omega 3. Laptele produs de vaca Piemontese este folosit pentru productia de branzeturi locale. Cele mai apreciate branzeturi sunt Castelmagno, Bra, Raschera si Tome.
VACA BELGE Vaca Belge este o rasa de vaci originara din Belgia. Crescuta in special pentru productia de carne, vaca din rasa Belge este masiva, musculoasa si puternica. Principala caracteristica a acestei vaci este stratul dublu de muschi, datorat numarului mare de fibre musculare.
Vacile din aceasta rasa au o abilitate crescuta de a metaboliza rapid alimentele consumate in fibre musculare. Astfel, carnea produsa de aceste vaci are un continut redus de grasime.
O alta caracteristica a vacilor din rasa Belge este parul de culoare bleu-gri. Exista insa si vaci Belge de culoare alba sau neagra.
Origine si istoric Rasa de vaci Belge este originara din Belgia, unde a fost dezvoltata in secolul XIX, prin incrucisarea raselor locale cu rasa Shorthorn din Marea Britanie. La inceput, vacile din rasa Belge erau folosite atat pentru productia de carne, cat si pentru productia de lapte. In zilele noastre, vaca din rasa Belge este liderul incontestabil in ceea ce priveste productia de carne.
Descriere fizica Vaca din rasa Belge este masiva si puternica, cu trunchi mare, foarte musculoasa. Deceniile de imbunatatire a acestei rase si-au spus cuvantul, astfel ca in zilele noastre, aceasta vaca are o statura impunatoare, cu piele fina si osatura puternica. Exista trei fenotipuri de vaca Belge: de culoare alba-crem, baltata cu bleu si baltata cu negru, bleu si alb.
Comportament si personalitate Vaca din rasa Belge este blanda si docila si se adapteaza rapid la orice conditii climatologice. Aceasta abilitate a permis si raspandirea rapida a acestei rase de vaci in intreaga lume. Este o vaca usor de manipulat, care nu creeaza probleme atunci cand este scoasa la pasunat.
Productia de carne Vaca din rasa Belge este crescuta in special pentru productia de carne, in care este lider. Bine hranita, vaca din aceasta rasa are o rata de crestere de 1,2-1,8 kilograme pe zi. La varsta de 12 luni, masculii din aceasta rasa ating o greutate de 480 de kilograme, iar femelele de 370 de kilograme. Carnea produsa de aceasta rasa de vaci este de o calitate superioara, cu un continut scazut de grasime. In plus, carnea de vaca Blege este bogata in proteine, vitamine B3 si B12, fier si zinc. In plus, contine foarte putin colesterol. Astfel, la 100 de grame de carne de vaca se inregistreaza 45 mg de colesterol, in comparatie cu 62 mg la 100 de grame de piept de pui.
Raspandire Vacile din rasa Belge sunt raspandite in Belgia, Olanda, Danemarca, Franta, Marea Britanie, Italia, Turcia, SUA, Canada, Brazilia, Mexic, Venezuela, Australia si Africa de Sud
VACA SANTA GERTRUDA Santa Gertruda este o rasa de vaci originara din Statele Unite ale Americii, creata la ferma King Ranch, din sudul statului Texas. Este o vaca tipica americana, dezvoltata pentru productia de carne.
Standard rasa Nume
Santa Gertruda
Tara de origine
Statele Unite ale Americii
Greutate
700-1200 kg
Culoare
Roscata
Origine si istoric Rasa de vaci Santa Gertruda a fost creata la inceputul anilor 1900, de catre fermierii de la King Ranch. A fost recunoscuta oficial in anul 1940, de catre Departamentul de Agricultura al Statelor Unite ale Americii, si a devenit si prima rasa de vaci formata in SUA. Rasa Santa Gertruda a fost formata prin incrucisarea taurilor din rasa Brahman cu vacile din rasa Shorthorn. In anul 1950, in orasul Kingsville din Texas a fost infiintata Asociatia Internationala a Crescatorilor de vaci Santa Gertruda.
Descriere fizica Vaca din rasa Santa Gertruda este un animal masiv, cu o conformatie specifica raselor de carne. Are corpul acoperit cu o piele roscata, foarte rezistenta atat la caldura, cat si la capuse.
Comportament si personalitate Vacile din rasa Santa Gertruda sunt cunoscute pentru abilitatile lor ridicate de a se adapta conditiilor climaterice dificile. Se dezvolta foarte bine in mediile aride, cu vegetatie abundenta, astfel ca bine hranite produc o cantitate mare de carne. Pe langa productia de carne, vacile din rasa Santa Gertrudaofera si o cantitate mare de lapte. De asemenea, vacile din rasa Santa Gertruda au un instinct matern bine dezvoltat.
Productivitate Vaca din rasa Santa Gertruda este crescuta in special pentru productia de carne. La maturitate, vacile ajung la o greutate de 700-800 de kilograme, iar taurii pot atinge si 1000 – 1200 de kilograme. Carnea produsa de vacile din aceasta rasa este de calitate superioara.
Raspandire Vacile din rasa Santa Gertruda sunt mai raspandite pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, in special in Texas. A fost insa importata si in Australia si Europa, unde a fost folosita in special pentru imbunatatirea altor rase de vaci.
VACA CHAROLAIS Vaca din rasa Charolais este un animal crescut pentru carne si este foarte raspandita in Europa, in special in Franta, de unde este originara. Este un animal docil, usor de crescut si intretinut, una dintre preferatele crescatorilor de bovine din intreaga lume.
Standard rasa Nume
Charolais
Tara de origine
Franta
Greutate
Vacile 700-800 kg, iar taurii 12001650 kg
Culoare
Alb, negru, rosu
Origine si istoric Vaca din rasa Charolais este originara din Franta, din regiunea Charolles. Originile exacte ale acestei rase de vaci nu este cunoscuta, insa se crede ca a fost dezvoltata din rasele gasite in aceasta zona a Frantei. Legenda spune ca primele vaci albe au fost vazute in Franta inca din anul 878 dupa Hristos, iar din secolele XVI-XVII au devenit extrem de populare in pietele din Franta, in special la Lyon si Villefanche. In aceea perioada, vacile din rasa Charolais au fost dezvoltate, ca majoritatea vacilor acelor timpuri, pentru tractiune, lapte si carne. Chiar daca in Franta se
bucura de mare succes, vaca din rasa Charolais si-a facut aparitia in alte zone ale lumii de-abia dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. In prezent, rasa Charolais este foarte populara in tari precum Brazilia, Argentina si Africa de Sud.
Descriere fizica Vaca tipica din rasa Charolais este de culoare alba, cu un un nas roz, corp mare si lung. In zilele noastre, crescatorii au dezvoltat si vaci Charolais cu pielea neagra sau rosie. Vacile din rasa Charolais sunt animale masive, cu un trup musculos si picioare puternice. Vacile din rasa Charolais au o constitutie robusta, membre scurte si cap mic. Aceste vaci se remarca si prin temperamentul linistit si bland. La maturitate, vacile au o masa corporala intre 700 si 800 de kilograme, iar taurii intre 1200 si 1300 de kilograme. In cazuri exceptionale, taurii din rasa Charolais pot atinge si greutatea de 1650 kilograme.
Caracteristici importante ale vacilor din rasa Charolais Rasa Charolais este rasa de carne numarul unu in Europa, in special in Franta. Se dezvolta insa foarte bine si in alte tari, ca de exemplu Canada, Australia, Ungaria sau India. Metabolismul performant al acestor vaci le permite valorificarea mai multor tipuri de furaje, de la paie si iarba de pasune, pana la fan. In perioadele de criza, vaca din rasa Charolais isi valorifica propriile rezerve corporale. In mod normal insa, vaca din rasa Charolais are o rata de crestere foarte mare. Vacile din rasa Charolais sunt folosite si in incrucisarile industriale, deoarece dispun de calitati excelente, pe care le transmit mai departe urmasilor. Are nevoi energetice reduse, produce o carne de calitate superioara, dietetica si cu o concentratie mica de grasime. De altfel, carnea de vaca Charolais este cea mai cunoscuta si apreciata din Franta, avand un continut de grasime de 10%, in comparatie cu 15-30 % la alte rase de vaci.
PINZGAUER In anii 1820, rasa Pinzgauer a fost introdusa pe teritoriul de astazi al Romaniei, Iugoslaviei, Cehia si Slovacia. In timpul imperiului austroungar, vaca Pinzgauer era cea mai intalnita rasa. In prezent, vaca Pinzgauer este foarte raspandita in peste 25 de tari, inclusiv sudul Africii, Canada, Statele Unite, Australia si Romania.
Standard rasa Nume
Pinzgauer
Greutate
Masculi: aproximativ 900 kg femelele 450-700 kg
Blana
matasoasa
Culoare
castanie cu pete albe pe spate
Origine si istoric In Austria, in anul 800 inainte de Hristos, celtii au introdus unul dintre stramosii rasei Pinzgauer, intr-o regiune muntoasa ce corespunde, astazi, orasului Salzburg, al patrulea oras ca marime al Austriei.
Descriere fizica Vaca Pinzgauer este caracterizata de o culoare castanie cu pete albe pe spate , picioare si burta. Blana este matasoasa, iar pielea este flexibila, ajutand la prevenirea infestarii cu insecte. Rasa Pinzgauer este o rasa mixta, insa preponderent o rasa de carne. Masculi cantaresc aproape 900 kilograme, iar femelele ajung la 450-700 kilograme. Are copite foarte puternice si este capabila sa calatoreasca pe distante lungi. Blana vacii Pinzgauer este capabila de a proteja pielea impotriva radiatiilor UV, insemnand ca poate rezista in condintii foarte grele.
Utilitate Vaca din rasa Pinzgauer produce 2500-6000 litri de lapte pe an, cu un continut de grasime de aproape 4%. La nivel global, rasa Pinzgauer este catalogata ca fiind o rasa de carne. Carnea vacii Pinzgauer este apreciata ca fiind suculenta, aromata, plina de fibre de buna calitate.
Varietati Vaca Pinzgauer de Transilvania este o rasa autohtona, insa se afla pe cale de disparitie. Se pare ca aceasta va fi absorbita de rasa baltata romaneasca si Simmental, insa a fost formata din rasa Pinzgauersi rasele locale de munte si de stepa.
Reproducere Taurul Pinzgauer este foarte fertil, viril si are o viata reproductiva foarte lunga. Temperamentul docil il face util si atunci cand are o varsta inaintata. Vaca Pinzgauer ajunge la pubertate la varsta de 10-11 luni, ajungand sa cantareasca la maturitate aproape 720 kilograme. Are un puternic instinct matern si un grad ridicat de feminitate. La nastere, viteii cantaresc 35-40 kilograme.
BALTATA ROMANEASCA Rasa Baltata romaneasca a fost declarata in anul 1959, dupa o lunga perioada de absorbtie a trasaturilor din rasa Simmental din care au rezultat trasaturi noi. Baltata romaneasca a dobandit rapid popularitate, reprezentand in anul 1955, 37% din numarul de bovine din Romania, iar in anul 1969 a ajuns la 44% din numarul total de bovine.
Istoricul rasei Baltata romaneasca. Incepand din anul 1860, rasa Baltata romaneasca a rezultat in urma unei lungi incrucisari dintre Sura de stepa transilvaneana si taurul Simmental importat din Evetia, Austria, Germania, Cehia si Slovacia. Zonele in care s-a efectuat incrucisarea celor doua rase au fost: Banat, Transilvania si Bucovina. In zilele noastre, rasa Baltata romaneasca este cea mai numeroasa in Romania, din punct de vedere al exemplarelor. Cele mai importante importuri de tauri si junici din rasa Simmental au fost facute in anii 1872, 1885-1890 si 1919, in regiunile unde existau locuitori de origine germana. Primele asociatii de reproductie au fost fondate in anul 1910, controlul productiei de lapte a fost introdus in anul 1914. Intre anii 1962-1980, 1400 de junici si 60 de tauri din rasa Simmental au fost importati.
Caracteristici fizice. Rasa Baltata romaneasca este caracterizata de o variabilitate mare prin prisma: 1. Variabilitatii rasei materne (Sura de stepa transilvaneana) 2. Variabilitatea rasei Simmental care a fost importata din 5 tari diferite 3. Schimbarea in timp a trasaturilor si orientarea catre productia de lapte si carne. In general, rasa Baltata romaneasca are urmatoarele caracteristici: Specificatie
Vaci
Tauri
Inaltime
133 cm
150 cm
Greutate
600 kg
900 kg
Circumferinta trunchiului
186 cm
220 cm
De asemenea, variabilitatea a fost restransa in ultimii ani la trei tipuri: Tip
Inaltime
Greutate
Din Banat
136 cm
650 kg
Din Transilvania si Bucovina
134 cm
600 kg
Din Banat si dealurile Crisanei
132 cm
550 kg
Culoarea vacilor din rasa Baltata romaneasca este alb cu rosiatic, capul si partea de la genunchi pana la copite fiind intotdeauna de culoare alba. Aparitia
unor zone pigmentate pe cap nu ar trebui considerate defecte, deoarece sunt trasaturi mostenite de la rasa mama (Sura de stepa transilvaneana). Trunchiul vacii Baltata romaneasca este trapezoidal sau dreptunghiular. Trunchiul este lung, larg la exemplarele foarte reusite. Cele mai intalnite defecte ale ugerului este asimetria, mameloanele lungi si productia de lapte scazuta. Membrele sunt puternice, drepte, muschi bine dezvoltati. Pielea este de calitate buna, este groasa, densa si cantareste 35-44 kilograme. Vacile din rasa Baltata romaneasca au un temperament linistit, sunt animale blande si rabdatoare, inzestrate cu bune reflexe conditionate.
Productia de lapte si carne. O vaca Baltata romaneasca produce in medie, anual, 3000 litri de lapte, cu 4% grasime si 3.45% proteine. Laptele este foarte potrivit pentru productia de branza de buna calitate. Productia de lapte variaza considerabil, de la 1800 de litri de lapte, pana la 13 212 litri cu 4.09% grasime. In 2003, Baltata romaneasca a ajuns la o productie de lapte de 4 502 litri /anual, cu 3.95% grasime si 3.22% proteine. Baltata romaneasca atinge 60-65% din productia de lapte in timpul primei lactatii, cea mai mare productie de lapte o atinge in timpul celei de-a sasea lactatii. Rata de muls mecanic este destul de redusa, doar 66-77%dintre vaci se pot adapta mulsului mecanic cu o viteza de 1-1.1 litri / minut. Incrucisarea cu rasa Holstein rosiatica a dus la o imbunatatire a urmatoarelor trasaturi: 1. Cantitatea de lapte cu 10-23% mai mare
2. Nivelul de grasime si proteine cu 10-18% mai ridicat 3. Precocitatea productiei de lapte 4. Ugerul, simetrie functionala, viteza de muls a ajuns la 1.5-1.7 litri/ minut. Productia de carne este remarcabila. Din multe puncte de vedere, este comparabila cu cea a bovinelor pentru carne, avand chiar caracteristici superioare. Rasa Baltata romaneasca este buna pentru ingrasatul intensiv, ajungand sa castige intre 900-1300 grame pe zi, in timp ce taurii tineri castiga 500 de grame pe zi in timpul primului an de viata. Carnea este de buna calitate, are un gust excelent, este suculenta, retine apa, consistenta, fiind foarte apreciata. Junicile din rasa Baltata romaneasca, supuse la ingrasare intensiva, castiga in greutate: 360 kg in 12 luni, 430 kilograme in 14 luni si 480 kilograme in 16 luni. Compozitia chimica a carnii vacii Baltata romaneasca: Materie uscata 25-30% Proteine 18-20% Grasimi 8-14 %.
Hranirea vacilor din rasa Baltata romaneasca. Ca tip de alimentatie, este potrivit ca vara sa pasca iarba si iarna sa manance fan dur si voluminos.
Cresterea si ingrijirea vacilor. Rasa Baltata romaneasca este o rasa rezistenta la mediul inconjurator, cele mai bune rezultate se vad in zonele de campie si deal, cu clima continentala. Sub
circumstantele climei continentale, caldura are un impact negativ asupra productiei de lapte, apetitul vacilor scade, prin urmare scade si productia de lapte. Baltata romaneasca este o rasa pentru productia de lapte si carne, potrivita pentru ferme si gospodarii. Bovinele din rasa Baltata romaneasca sunt usor de intretinut, rezistente la conditiile grele de viata si pentru perioade scurte, chiar la nutritie saraca.
Reproducerea vacilor Baltata romaneasca. Reproducerea la rasa Baltata romaneasca este tarzie din mai multe puncte de vedere. Prima fatare apare la 30-33 luni, cu 20-30% mai tarziu fata de alte rase. Perioada de gestatie dureaza 400-440 zile. Perioada de lactatie in timpul gestatiei este de 320-350 de zile. Rata nasterilor 80-90%. Probleme de reproducere la 4% dintre bovinele din rasa Baltata romaneasca. Viteii cantaresc 38-40 kilograme la nastere si castiga urmatoarele greutati: Perioada
Masculi
Femele
3 luni
110-130 kg
105-120 kg
6 luni
180-190 kg
170-180 kg
9 luni
240 kg
200-220 kg
330-400 kg
280-340 kg
520-550 kg
390-440 kg
12 luni 18 luni
Caracteristicele rasei[modificare | modificare sursă] Talie: 1,32-1,35m, greutate corporală: 550-600 kg, tip dolicomorf, tip fizologic: respiratoro-digestiv. Cap: alungit; gât: lung și subțire, pielea de pe regiunea obrajilor și de pe cele două fe țe laterale formează cute (pliuri). Regiunile situate pe linia orizontală a trunchiului sunt orizontale, iar din profil trunchiul are formă de trapez. Toracele: lung, mai puțin adânc și mai puțin larg. Abdomen voluminos, uger de formă pătrată, globuloasă, mameloanele au forma intermediară între cilindrică și conică, pretându-se mulsului mecanic. Aplomburile sunt corecte, iar ca defecte: călcătura sau laba de urs, favorizată de o chișiță prea lungă și prea moale. Culoare: bălțată negru cu alb. Producția de lapte este de 6500 kg lapte pe lactația normală (este de 305 zile), cu un procent de grăsime în lapte de 3,8- 4,1%. Recordul este de 20400 kg, produc ție zilnică de 84 L la 3 mulsori, grăsime pură de 834 kg. Este o rasă precoce, prima fătare se realizează la 25 de luni, consumul pe 1L lapte fiind de 0,8-0,9 U.N., spor mediu zilnic(S.M.Z.) al masculilor îngrășați în sistem babybeef este de 800-900g/zi cu un consum de 4-5 U.N. În cadrul rasei, se deosebesc două tipuri: european: mai dezvoltat, la care greutatea corporală este de 600-650 kg; tipul american: mai uscățiv, selecția făcându-se numai pe produc ția de lapte, greutatea corporală fiind mai mică, 500-550 kg. Se mai distinge o a doua varietate, alb cu ro șu, cu aptitudini mai bune pentru producția de carne. În Olanda rasa reprezintă 98%, în Danemarca - 70%, în S.U.A. - 90%. În România, rasa a fost importată și a participat la formarea rasei Bălțată cu Negru Românească. Este o rasă care se pretează atât sistemului intensiv de exploatare cât și sistemului extensiv de exploatare și rezistentă la leucoză.
Mai multe imagi
Aberdeen Angus
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Aberdeen Angus după numele orașului Aberdeen, (numită și Black Angus sau pe scurt Angus) este o rasă de taurine, crescută pentru producția de carne. Creată în Scoția, în secolul al XVIIIlea, Aberdeen Angus are în prezent o arie mare de răspândire în întreaga lume. Este de culoare neagră, fără coarne, cu greutatea corporală la vaci de 500–550 kg, cu un randament la tăiere, pentru animalele îngrășate, de 65-70%. În România rasa Aberdeen-angus a fost folosită în vederea ameliorării unor rase locale.
n Mai multe imagin
Mai multe imagin VACA JERSEY
HEREFORD
Vaca Jersey isi are originea acum 600 de ani in insula Jersey, localizata intre Franta si Anglia. Astazi, vaca Jersey poate fi gasita din Danemarca pana in Noua Zeelanda, Canada si sudul Americii, sudul Africii si Japonia.
Standard rasa Nume
Jersey
Tara de origine
Insula Jersey
Greutate
630-680 kg
Culoare
Gri deschis, maro foarte inchis
Descriere fizica Vacile Jersey au linii foarte rafinate la cap si umeri si nu mai exista o rasa de vaci de lapte care sa arate mai bine decat vaca Jersey. Taurii, comparativ cu alte rase, sunt extrem de masculini, musculosi la umeri si mai putin rafinati decat femelele. Rasa Jersey moderna poate avea o varietate de culori, de la gri deschis, la maro foarte inchis si cu umbre aproape negre. Atat taurii cat si femelele sunt mai inchisi la culoare in dreptul soldurilor si umerilor. La nastere, vitelul Jersey cantareste aproximativ 25 de kilograme, iar o femela Jersey cantareste, in general, 430 de kilograme, taurii din rasa Jersey cantaresc 680 de kilograme. Rasa Jersey ajunge la maturitate cel mai devreme dintre toate rasele de vaci si se poate reproduce eficient. De asemenea, au cea mai lunga viata productiva, fiind rasa cu cea mai lunga perioada in care da lapte. Vaca Jersey este mult mai toleranta la caldura decat alte rase si este adaptata la o varietate mare de conditii climatice si geografice.
Productia de lapte si carne Vaca Jersey produce cea mai mare cantitate de lapte pe kilogram greutate corporala. Majoritatea vacilor din rasa Jersey produce lapte de 13 ori greutatea lor corporala in timpul unei singure lactatii.
Laptele provenit de la vaca Jersey este gras, avand un gust fin si contine in mod natural un procent mare de proteine, calciu si alti nutrienti importanti. Nivelul de proteine ridicat este motivul pentru care laptele de la vaca Jersey produce branza cheddar de buna calitate.
Comportament si personalitate Vaca Jersey este foarte docila si usor de gestionat, iar taurii sunt cei mai linistiti dintre toate rasele.
Ingrijire si hrana Vaca Jersey nu are nevoi speciale fata de alte vaci, insa e bine sa ai in vedere cateva lucruri atunci cand o hranesti. Viteii pana la 3 zile: Primele 12 ore sunt foarte importante. In acest interval, viteii din rasa Jerseyconsuma 2-3 litri de colostrum, foarte important pentru cresterea anticorpilor din organism. Consumul de colostrum ar trebui sa continue 3 zile dupa nastere. 0-3 luni. Viteii Jersey vor fi hraniti cu 3 litri de lapte pe zi. Laptele poate fi scos din alimentatia viteilor atunci cand incepe sa consume 1.5 kilograme de furaj pe zi. Este important ca fanul sa fie de buna calitate. 4-9 luni. In acest moment, viteii Jersey vor incepe sa se hraneasca cu iarba proaspata si vor creste in greutate cu 2 kilograme pe zi. Cantitatea mare de fan asigura o buna rumegare. Cerealele furnizeaza energia necesara pentru a le mentine in crestere. 10-16 luni. Junicile din rasa Jersey se vor hrani cu aproximativ 2 kilograme de hrana, avand libera alegere intre iarba si fan. In aceasta perioada se poate observa o tendinta spre ingrasare, un lucru nedorit fiindca afecteaza calitatea si cantitatea
laptelui. Daca junica din rasa Jersey incepe sa faca depozite de grasime, este recomandat sa se reduca portia de cereale. 17-24 luni. Mentinerea este cuvantul cheie. Hrana vacilor Jersey va consta in fan sau iarba, avand libera alegere, impreuna cu suficienta miscare pentru a le mentine conditia fizica.
Reproducere Vaca Jersey este renumita pentru longevitate, avand in medie 5 nasteri de-a lungul vietii. Va incepe sa se reproduca la varsta de 15 luni, iar gestatia va dura 9 luni de zile. Hrana vacii Jersey consta in iarba pe timpul primaverilor si verilor si fan de buna calitate atunci cand iarba nu mai este disponibila. Vacile Jersey mature ajung la greutatea de 450 de kilograme.
VACA ANGUS Vaca Angus este una dintre cele mai apreciate rase de vaci de carne. Este originara din Scotia, unde a fost folosita dintotdeauna pentru productia de carne.
Standard rasa Nume
Angus
Tara de origine
Scotia
Greutate
vaca 450-500 de kg iar taurul 8001000 kg
Culoare
neagra
Origine si istoric Rasa de vaci Angus este originara din Scotia, unde s-a format in regiunile Angus si Aberdeenshire. Este descendenta a raselor de vaci locale din nord-estul Scotiei, iar de-a lungul timpul a fost in permanenta imbunatatita, pentru a spori productia de carne. Principalele rase care au participat la formarea rasei de vaci Angus sunt Galloway, Shorthorn, Ayrshire si Guernesey.
Descriere fizica Vaca din rasa Angus se caracterizeaza prin culoarea neagra a corpului si parului, care a fost obtinuta prin folosirea la imperecheri a unui taur de culoare neagra, care prezenta trasaturile esentiale ale rasei. Crescatorii de vaci Angus au imbunatatit in permanenta aceasta rasa, pentru a obtine o carcasa de foarte buna calitate. De asemenea, vaca din rasa Angus se remarca prin constitutia masiva si musculatura foarte bine dezvoltata. Are un cap mic, lipsit de coarne, trunchiul lung, pieptul proieminent si membrele scurte, cu osatura fina. Ugerul acestei vaci este slab dezvoltat, deoarece nu este o vaca de lapte. De altfel, ugerul este destinat doar pentru alaptarea viteilor.
Comportament si personalitate Vaca din rasa Angus este docila, cu instincte materne foarte bine dezvoltate. Este vioaie si foarte usor de intretinut. Se dezvolta foarte bine in orice conditii, fiind foarte rezistenta. Are o speranta de viata foarte mare. Sunt ideale pentru ingrasare cu iarba de pe pasune.
Productivitate Vaca Angus este o rasa creata special pentru productia de carne. La nastere, viteii au o greutate de 30-35 de kilogrrame. Se hranesc cu tot laptele matern, pana cand sunt intarcati, in jurul varstei de 8-10 luni. La varsta de 15-16 luni, vaca din rasa Angus atinge o greutate de 450-500 de kilograme, iar taurii la 800-1000 de kilograme. Carnea obtinuta de la vacile din rasa Angus este de foarte buna calitate si impresioneaza prin gustul fin si consistent. Este frageda si marmorata, apreciata foarte mult de bucatarii din toate colturile lumii.
ROSIE DANEZA Vaca Rosie Daneza este una dintre cele mai cunoscute rase de vaci din Europa. Aceasta rasa a fost dezvoltata in Danemarca, insa rapid a cunoscut popularitate in numeroase tari, datorita productivitatii crescute.
Standard rasa Nume
Rosie daneza
Tara de origine
Danemarca
Greutate
aproape 1000 kg
Inaltime
131-135 cm
Blana
Scurta, delicata si lucioasa.
Culoare
castanie
Origine si istoric Vaca rosie daneza face parte din tipul de vaci rosii din tarile baltice si este originara din insulele de pe coasta Danemarcei. Aceasta rasa are ca stramosi rasele Slesvig, Ballum, Angler si exemplarele din rasele locale. In timpul anilor 1970, au fost introduse si influente ale rasei brune.
In anii 1960, vaca rosie daneza reprezenta 61% din totalul vacilor danezilor, insa pana in anii 1980 numarul lor a scazut ramanand la doar 20% din total. Acest lucru s-a datorat introducerii unei noi rase mai productive. Vaca rosie daneza a fost recunoscuta ca rasa in anul 1878 si standardizata in anul 1885.
Descriere fizica Masculul din rasa rosie daneza este mai inchis la culoare, avand blana castanie si cantareste aproape 1000 de kilograme. Blana acestei rase este scurta, delicata si lucioasa. Vacile din rasa rosie daneza cantaresc, de obicei, 660 kilograme si au o conformatie de rasa de lapte. Are o inaltime de 131-135 centimetri, iar forma corpului este unghiulara, coarnele sunt scurte si groase, iar fata este dreapta. Poate prezenta pete mici si albe pe burta. Vaca rosie daneza are botul si copitele inchise la culoare.
Comportament si personalitate Vaca rosie daneza este calma, ascultatoare si ramane preferata multor fermieri. Se descurca bine cu stistemul tehnologizat de mulgere al vacilor. Nu necesita cerinte speciale si se adapteaza bine in aproape orice climat.
Utilitate Rasa rosie daneza este preponderent o rasa de lapte, insa poate fi si de carne. In anul 1977, vaca din rasa rosie daneza a produs 5240 litri de lapte cu 4.17% grasime.
Obiectivul rasei rosie daneza este o vaca moderna, inalt-productiva, productiva, ce este capabila sa se adapteze cerintelor fermierilor. Este o vaca cu trasaturi productive superioare, fiind capabila sa produca lapte cu un procent ridicat de proteine, de 6 ori mai mult decat cel de grasime.
VACA HOLSTEIN-FRIZA Cand oamenii aud cuvantul "vaca", rasa Holestein este cea care le vine in minte. Mai este numita si Holstein-Friza, fiind o rasa crescuta pentru lapte si carne. Aceasta rasa este originara din Olanda, insa astazi se gaseste peste tot in lume. Potrivit unei statistici, 93% dintre toate vacile din America sunt din rasa Holstein.
Standard rasa Nume
Holstein
Tara de origine
Olanda
Greutate
680-1180 kg
Inaltime
1.5 metri
Culoare
Alb cu negru, roscat cu alb.
Speranta de viata
10 ani
Caracteristici fizice
Vacile Holstein sunt de culoare alb cu negru, insa exista exemplare de culoare roscat cu alb (aceasta culoare provine de la o gena recesiva). Variatia de culoare porneste de la preponderent alba cu pete negre, pana la preponderent neagra cu pete albe. Culoarea rasei Holstein este data de stramosii acesteia care traiau in triburile nomade din America de Nord.
O vaca Holstein sanatoasa are 40 de kilograme la nastere. Cand este complet matura, la varsta de 4 ani, media de greutate a vacii Holstein este 680 kilograme si are 1.5 metri inaltime (de la picioare pana la umeri). Taurii din rasa Holstein pot ajunge la o greutate de 1180 de kilograme.
Productia de lapte si carne. Vacile Holstein au fost inmultite in mod special pentru a produce mai mult lapte decat ar fi avut nevoie viteii lor. Holstein Association USA a clasificat ca fiind vaci excelente cele care produc 32 850 litri de lapte anual. Acest lucru inseamna ca o vaca Holstein excelenta produce 90 de litri de lapte pe zi. Cu toate acestea, majoritatea vacilor Holstein produc considerabil mai putin lapte. De asemenea, vacile Holstein contribuie la industria carnii. Potrivit unei statistici, 2.35 milioane de vaci Holstein sunt sacrificate anual pentru carne.
Durata de viata. Viteii Holstein sunt alaptati doar o scurta perioada de timp si sunt vanduti cand au intre 2 si 5 zile.Taurii Holstein, ca si viteii, sunt sacrificati pentru carne si nu raman decat cei mai buni pentru reproducere. In general, vacile Holstein dau maximum de productie de lapte pana in jurul varstei de 5-6 ani. Din momentul in care acestea nu mai produc lapte, sunt trimise spre sacrificare pentru carne. Ovaca Holstein traieste aproximativ 10 ani si a existat un caz cand a trait si 21 de ani.
Hranirea vacilor Holstein. Vacile Holstein sunt crescute pentru productia de lapte si carne. Hranirea vacilor Holstein nu este costisitoare, facandu-le o rasa foarte populara. Hraneste viteii Holstein imediat dupa nastere cu 2 litri de colostrum si cu un alt litru cateva ore mai tarziu. Dupa a cincea hranire, inlocuiti colostrumul cu lapte. Intarcarea se face la 2-5 zile dupa nastere, atunci cand vitelul Holstein incepe sa consume intre 0.7-1 kilogram de furaj pe zi. Hraneste viteii Holstein timp de 5-7
saptamani cu proteina bruta din furaje si concentrate. Asigura-i o portie de 1-1.5 kilograme de furaje pe zi pana atinge greutatea de 160 kilograme, adica in jurul varstei de 16-18 saptamani. Apoi vei incepe sa maresti portia de mancare ce va contine doar furaje pentru a pastra greutatea constanta a vacilor Holstein.
Crestere si ingrijire. Achizitioneaza vitei Holstein cand au mai putin de o saptamana de la nastere. In prima luna de viata, viteii Holstein nu pot face fata stresului implicat de transport. Examineaza vitelul inainte de a-l cumpara pentru a te asigura ca este sanatos. Cand a ajuns acasa, hraneste-l cu electroliti pentru a-si reveni in urma transportului. Apoi, hranirea ar trebui sa se faca de 2 ori pe zi, folosind o sticla cu lapte in locul unei galeti. Incepe un program de sanatate strict si tine viteii in grajduri separate, unde este curat si confortabil.Vacile Holstein au o rezistenta scazuta la boli si ar trebui sa primeasca o serie de vaccinuri inainte de varsta de 10 luni. Dupa prima saptamana, incepe dieta cu furaje si dupa ce va fi complet intarcat, pune-i in permanenta la dispozitie apa proaspata si curata. Poti trimite vacuta Holstein la pasune in jurul varstei de 7 saptamani. Asigura-te ca in zona sunt vaci mature pentru ca aceasta sa poata invata sa pasca luand exemplu de la ele. Este un proces lent prin care vacuta invata sa pasca, de aceea e bine sa-i asiguri furaje pana va manca suficienta iarba.
Sanatatea vacii Holstein. Fii atent la orice semn de problema digestiva. Cea mai comuna problema de sanatate la vaca Holsteineste acidoza digestiva. Aceasta problema este cauzata de mancatul excesiv de cereale intr-o perioada foarte scurta. Aceasta problema poate duce la deces, de aceea e important sa fie consultata de un medic daca observi ca dezvolta comportamente de hranire neregulate.
Reproducerea la vacile Holstein. Vacile Holstein tinere sunt date catre monta cand ajung la cel putin 360 de kilograme, adica in jurul varstei de 13 luni. Inseminarea poate fi facuta natural sau artificial. Perioada de gestatie dureaza 9 luni de zile. Cu toate ca o vaca si un taur sunt pregatiti pentru reproducere la varsta de 13 luni, acestia vor continua sa se dezvolte fizic si dupa prima monta.
VACA LIMOUSINE Rasa de vaci Limousine este o rasa de origine za, foarte apreciata pentru calitatea carnii. Este de altfel o rasa destinata productiei de carne, fiind una dintre cele mai selectate si dezvoltate rase de vaci din ultimii ani.
Standard rasa Nume
Limousine
Tara de origine
Franta
Greutate
700-1300 kg
Origine si istoric Rasa Limousine este originara din Franta, unde s-a dezvoltat de-a lungul mai multor secole, in jurul orasului Limoges, din regiunea Limousine.
Descriere fizica Vaca din rasa Limousine este un animal de talie mare, cu capul scurt, pieptul adanc si osatura fina. Are membrele puternice si corpul robust, acoperit cu un par de culoarea mahonului. La maturitate, o vaca Limousine ajunge la greutatea de 700-900 de kilograme, iar un taur la 1100-1300 de kilograme. Deoarece este un animal foarte rezistent, vaca din rasa Limousine este raspandita pe toate continentele lumii, in peste 60 de tari.
Comportament si personalitate Limousine este o rasa moderna, care se adapteaza la orice conditii, este rezistenta si cu o speranta de viata mare. La nastere, viteii sunt vigurosi, iar vacile au o fecunditate foarte mare. Sunt animale care valorifica foarte bine iarba de pasune, iar iarna prefera hrana fibroasa si grosiera. Vaca Limousine este foarte docila, usor de intretinut si ingrijit. Rezista chiar si in cele mai rudimentare conditii, in grajduri mai putin performante.
Productivitate Carnea produsa de vaca din rasa Limousine este de o calitate exceptionala, foarte apreciata de consumatorii din lumea intreaga. Şi laptele acestei vaci este calitativ, cu un continut mare de grasime, benefic in special pentru vitei, care la varsta de 6-7 luni ating o greutate de 25 de kilograme. De altfel, vaca din rasa Limousine nu se mulge, tot laptele fiind destinat cresterii viteilor. Carnea este de foarte buna calitate si este apreciata pentru calitatile sale nutritive.
BRUNA Vaca bruna este o rasa de vaca de lapte, originara din Elvetia. Aceasta rasa este foarte populara in multe tari, inclusiv in Romania. Rasa bruna este cunoscuta pentru productia de lapte de buna calitate, bogat in proteine ce de multe ori este folosit pentru productia de branza.
Standard rasa Nume
BRUNA
Tara de origine
Elvetia
Greutate
450 kg
Inaltime
122-124 cm
Culoare
maronie, crem, gri
Origine si istoric Vaca bruna este considerata una dintre cele mai vechi rase de lapte si a fost dezvoltata pentru prima oara in regiunile muntoase din nordul Elvetiei. Au fost gasite oase de vite foarte asemanatoare cu cele ale vacilor brune ce dateaza din anul 4000 inainte de Hristos. Vaca bruna a fost declarata rasa oficiala in anul 1906.
Descriere fizica Vaca bruna este o rasa mare si greoaie. Este de culoare maronie, crem sau chiar gri. Ajunge la o greutate de 450 de kilograme, avand inaltimea de 122-124 centimetri si talia de 126-129 centimetri. Are o buna locomotie, picioare puternice, negre si o incidenta scazuta la schiopatat.
Sanatate si puncte vulnerabile Vaca bruna are o incidenta scazuta de a dezvolta mastita, o afectiune ce apare la uger. De asemenea, la fel de rar apar si afectiuni ca: febra laptelui, cetoza, atunci cand nu se asimileaza carbohidratii, torsiune de abomasum.
Conditii de viata Vaca bruna este cunoscuta pentru faptul ca se adapteaza repede la multe conditii de viata si clima. Pentru ca este nativa din multii Alpi, este obisnuita cu clima aspra, insa poate trai si in zonele calde.Vaca bruna este intalnita in Brazilia, Republica Dominicana, Europa si nordul Statelor Unite. Pe langa laptele bogat in proteine si adaptabilitatea la conditii diferite de viata, rasa bruna este foarte populara pentru longevitatea si rezistenta sa. Din acest motiv, produce cantitati mari de lapte pe intreg parcursul vietii. In intreaga lume exista peste 7 milioane de vaci brune, devenind una dintre cele mai populare rase de vaci de lapte.
Utilitate Multi producatori de branza din intreaga lume folosesc lapte de la vaca bruna, deoarece acesta este bogat in proteine, ceea ce il face foarte potrivit pentru productia de branza. Acesta are 3.5% proteine si 4% grasime. Dupa vaca HolsteinFriza, vaca bruna produce cea mai mare cantitate de lapte pe an, pana la 6000 litri de lapte dupa a sasea fatare.
Varietati Vaca bruna de Maramures este o rasa cunoscuta la nivel national si provine din incrucisarea rasei brune cu Sura de Stepa si Mocanita. Istoricul rasei bune de Maramures incepe in anul 1881, cand a fost introdusa pentru prima data rasa bruna, ce era destinata folosirii la munca in paduri.
Vaca bruna pret Astazi, 29 ianuarie 2013, o vaca bruna se vinde la pretul de aproximativ 2500 lei.
VACA SCHWYZ Vaca din rasa Schwyz, cunoscuta si sub numele de Bruna Alpina, este una dintre cele mai vechi rase de vaci de lapte din lume. Este usor de crescut si intretinut si este apreciata de fermierii din intreaga lume.
Standard rasa Nume
Schwyz
Porecla
Bruna Alpina
Tara de origine
N-E Elvetiei
Greutate
500-1300 kg
Culoare
Diferite nuante
Origine si istoric Rasa Schwyz este originara din tinuturile muntoase din nord-estul Elvetiei, din cantonul Schwyz, si a fost dezvoltata acum mai bine de 1000 de ani. Specialistii sunt de parere ca aceasta rasa de vaci a aparut in urma incrucisarilor cu rase de vaci germane, care au fost aduse in Elvetia pentru a imbunatati populatia bovina. Rasa Schwyz este cunoscuta in Europa si sub numele de Braunvieh.
Descriere fizica Vaca din rasa Schwyz este masiva, cu o constitutie armonioasa, cu trunchiul larg si toracele lung. Are membre scurte, insa puternice si rezistente, cu copita dura. La maturitate, vacile ajung la o greutate de 500-700 de kilograme, iar taurii la 9001300 de kilograme. Corpul este acoperit de un par brun si uniform, de diferite nuante, mai intens la extremitati. Pe linia superioara a trunchiului vaca din rasa Schwyz are o dunga mai deschisa, iar in jurul botului un inel alb.
Comportament si personalitate Vaca din rasa Schwyz este docila, insa vioaie si cooperanta. Este usor de ingrijit si intretinut. Este o vaca foarte rezistenta, care se adapteaza usor la conditiile climaterice si ofera o cantitate mare de lapte chiar si in lipsa unui program de hrana adecvat. In plus, vaca din rasa Schwyz este foarte rezistenta la caldura si la frig si poate supravietui in lipsa unei griji si atentii constante.
Productivitate Vaca din rasa Schwyz este in special o vaca crescuta pentru lapte. Produce anual peste 9000 de litri de lapte de foarte buna calitate. Laptele produs de vaca din rasa Schwyz contine 4% grasime si 3,5% proteine si este excelent pentru productia de branza.
Raspandire Vaca din rasa Schwyz este raspandita in Elvetia, Statele Unite ale Americii, Germania, Franta, Italia, Bulgaria si Romania.
VACA SIMMENTAL Simmental este o rasa de vaci originara din Elvetia. Este cunoscuta si apreciata in intreaga lume pentru adaptabilitatea sa.
Standard rasa Nume
Simmental
Tara de origine
Elvetia
Greutate
Femelele 700-900 kg, iar masculii 1000-1300 kg
Inaltime
Vacile 135-150 cm, iar taurii 150-160 cm
Culoare
Diferite culori
Origine si istoric Simmental este o rasa de vaci care dateaza inca din Evul Mediu. Aceasta rasa este rezultatul incrucisarilor intre rasele de vaci masive din Germania si rasele de vaci mai mici din Elvetia. Numele acestei rase de vaci este un derivat al localitatii unde aceste vaci au fost dezvoltate pentru prima oara. Valea Simme este situata in landul Berner din Elvetia, iar aici au aparut mai multe varietati ale acestei rase. Din Elvetia, rasa Simmental s-a raspandit in intreaga lume, numarul total de vaci Simmental fiind estimat in prezent la 40-60 de milioane. Mai mult de jumatate dintre vacile Simmental se gasesc in tarile din Europa. La inceput, vacile din rasa Simmental au fost selectate pentru lapte si carne, dar si ca animale de tractiune.
Descriere fizica Vaca din rasa Simmental se caracterizeaza prin corpul acoperit cu un par de diferite culori, care variaza de la roscat pana la alb, cu diferite pete deschise. Majoritatea vacilor din rasa Simmental sunt pigmentate in jurul ochilor, o caracteristica importanta care ajuta la reducerea problemelor oculare care apar in urma expunerii la lumina puternica a soarelui. Vaca Simmental este masiva si foarte musculoasa, cu un corp puternic si bine definit. La maturitate, vacile ating o inaltime de 135-150 centimetri, iar taurii intre 150 si 160 centimetri. Greutatea este de 700-900 kilograme la femele si 10001300 kilograme la masculi.
Comportament si personalitate Vaca din rasa Simmental este un animal docil, care se adapteaza usor la orice conditii de trai. De altfel, vacile din aceasta rasa au un instinct matern bine dezvoltat si dispun de o fertilitate ridicata.
Productia de lapte si carne Vacile din rasa Simmental sunt folosite atat pentru productia de carne, cat si pentru productia de lapte. Deoarece au o masa corporala mare, ofera o cantitate importanta de carne. Sunt si unele dintre vacile care produc mult lapte, aproximativ 5000 de litri pe an. Exista insa si situatii in care vacile Simmental produc si 8000 de litri de lapte pe an. Laptele produs de vacile Simmental este foarte nutritiv, bogat in grasimi (3,8%) si proteine (3,4%). Tu esti aici:
Bovine » Rosie daneza
ROSIE DANEZA Vaca Rosie Daneza este una dintre cele mai cunoscute rase de vaci din Europa. Aceasta rasa a fost dezvoltata in Danemarca, insa rapid a cunoscut popularitate in numeroase tari, datorita productivitatii crescute.
Standard rasa Nume
Rosie daneza
Tara de origine
Danemarca
Greutate
aproape 1000 kg
Inaltime
131-135 cm
Blana
Scurta, delicata si lucioasa.
Culoare
castanie
Origine si istoric Vaca rosie daneza face parte din tipul de vaci rosii din tarile baltice si este originara din insulele de pe coasta Danemarcei. Aceasta rasa are ca stramosi rasele Slesvig, Ballum, Angler si exemplarele din rasele locale. In timpul anilor 1970, au fost introduse si influente ale rasei brune.
In anii 1960, vaca rosie daneza reprezenta 61% din totalul vacilor danezilor, insa pana in anii 1980 numarul lor a scazut ramanand la doar 20% din total. Acest lucru s-a datorat introducerii unei noi rase mai productive. Vaca rosie daneza a fost recunoscuta ca rasa in anul 1878 si standardizata in anul 1885.
Descriere fizica Masculul din rasa rosie daneza este mai inchis la culoare, avand blana castanie si cantareste aproape 1000 de kilograme. Blana acestei rase este scurta, delicata si lucioasa. Vacile din rasa rosie daneza cantaresc, de obicei, 660 kilograme si au o conformatie de rasa de lapte. Are o inaltime de 131-135 centimetri, iar forma corpului este unghiulara, coarnele sunt scurte si groase, iar fata este dreapta. Poate prezenta pete mici si albe pe burta. Vaca rosie daneza are botul si copitele inchise la culoare.
Comportament si personalitate Vaca rosie daneza este calma, ascultatoare si ramane preferata multor fermieri. Se descurca bine cu stistemul tehnologizat de mulgere al vacilor. Nu necesita cerinte speciale si se adapteaza bine in aproape orice climat.
Utilitate Rasa rosie daneza este preponderent o rasa de lapte, insa poate fi si de carne. In anul 1977, vaca din rasa rosie daneza a produs 5240 litri de lapte cu 4.17% grasime.
Obiectivul rasei rosie daneza este o vaca moderna, inalt-productiva, productiva, ce este capabila sa se adapteze cerintelor fermierilor. Este o vaca cu trasaturi productive superioare, fiind capabila sa produca lapte cu un procent ridicat de proteine, de 6 ori mai mult decat cel de grasime.
VACA PIEMONTESE Vaca Piemontese este o rasa de vaci originara din zona Piemonte, din nordul Italiei. Este una dintre cele mai apreciate rase de vaci de carne din Italia, cu o productie foarte buna si o carne de calitate.
Standard rasa Nume
Piemontese
Tara de origine
Nordul Italiei
Greutate
550-600
Origine si istoric Vaca Piemontese este originara din nordul Italiei, din regiunea Piemonte, o zona protejata de muntii Alpi. Este mai des intalnita in provinciile Asti, Cuneo si Torino, unde s-a si dezvoltat acum mai bine de 200 de ani. Deoarece era docila, vaca Piemontese era preferata de taranii italieni pentru muncile agricole si tractiune. Rasa s-a dezvoltat prin selectie naturala si apoi prin procesul normal de domesticire a raselor locale de vaci. In anul 1886, aceasta rasa a starnit curiozitatea mai multor crescatori si fermieri, care erau atrasi de constitutia robusta si stratul dublu de muschi, caracteristic raselor de vaci folosite pentru productia de carne.
Dupa acest an, rasa Piemontese a fost supusa unui amplu program de selectie si imbunatatire, pentru cresterea productiei.
Descriere fizica In general, vaca din rasa Piemontese este masiva, cu un corp robust si un strat dublu de muschi. Corpul este acoperit de par si piele de culoare alba spre gri deschis. Este un animal de talie mijlocie, cu o structura osoasa fina, insa foarte musculoasa. La maturitate, vacile ajung la greutatea de 550-600 de kilograme. La nastere, viteii au o greutate de 40-50 de kilograme. Principala caracteristica a acestor vaci este stratul dublu de muschi, ceea ce reprezinta garantia calitatii carnii pe care o ofera.
Comportament si personalitate Vaca Piemontese este foarte docila si fertila, cu instincte materne foarte bine dezvoltate. Produce si o cantitate mare de lapte, care este esentiala pentru cresterea si dezvoltarea armonioasa a viteilor. Aceasta vaca asimileaza foarte rapid hrana consumata, pe care o transforma rapid in muschi.
Productivitate Vaca din rasa Piemontese este crescuta atat pentru productia de lapte, cat si pentru productia de carne. Laptele acestei vaci este folosit in special pentru
prepararea de branzeturi, iar carnea este un produs , de foarte buna calitate. Deoarece hrana consumata este rapid metabolizata in muschi, carnea produsa de vaca Piemonteseeste mai saraca in grasimi. In plus, are si o cantitate mai mica de calorii, este bogata in proteine si acizi grasi omega 3. Laptele produs de vaca Piemontese este folosit pentru productia de branzeturi locale. Cele mai apreciate branzeturi sunt Castelmagno, Bra, Raschera si Tome.
VACA BELGE Vaca Belge este o rasa de vaci originara din Belgia. Crescuta in special pentru productia de carne, vaca din rasa Belge este masiva, musculoasa si puternica. Principala caracteristica a acestei vaci este stratul dublu de muschi, datorat numarului mare de fibre musculare.
Vacile din aceasta rasa au o abilitate crescuta de a metaboliza rapid alimentele consumate in fibre musculare. Astfel, carnea produsa de aceste vaci are un continut redus de grasime.
O alta caracteristica a vacilor din rasa Belge este parul de culoare bleu-gri. Exista insa si vaci Belge de culoare alba sau neagra.
Origine si istoric Rasa de vaci Belge este originara din Belgia, unde a fost dezvoltata in secolul XIX, prin incrucisarea raselor locale cu rasa Shorthorn din Marea Britanie. La inceput, vacile din rasa Belge erau folosite atat pentru productia de carne, cat si pentru productia de lapte. In zilele noastre, vaca din rasa Belge este liderul incontestabil in ceea ce priveste productia de carne.
Descriere fizica Vaca din rasa Belge este masiva si puternica, cu trunchi mare, foarte musculoasa. Deceniile de imbunatatire a acestei rase si-au spus cuvantul, astfel ca in zilele noastre, aceasta vaca are o statura impunatoare, cu piele fina si osatura puternica. Exista trei fenotipuri de vaca Belge: de culoare alba-crem, baltata cu bleu si baltata cu negru, bleu si alb.
Comportament si personalitate Vaca din rasa Belge este blanda si docila si se adapteaza rapid la orice conditii climatologice. Aceasta abilitate a permis si raspandirea rapida a acestei rase de vaci in intreaga lume. Este o vaca usor de manipulat, care nu creeaza probleme atunci cand este scoasa la pasunat.
Productia de carne Vaca din rasa Belge este crescuta in special pentru productia de carne, in care este lider. Bine hranita, vaca din aceasta rasa are o rata de crestere de 1,2-1,8 kilograme pe zi. La varsta de 12 luni, masculii din aceasta rasa ating o greutate de 480 de kilograme, iar femelele de 370 de kilograme. Carnea produsa de aceasta rasa de vaci este de o calitate superioara, cu un continut scazut de grasime. In plus, carnea de vaca Blege este bogata in proteine, vitamine B3 si B12, fier si zinc. In plus, contine foarte putin colesterol. Astfel, la 100 de grame de carne de vaca se inregistreaza 45 mg de colesterol, in comparatie cu 62 mg la 100 de grame de piept de pui.
Raspandire Vacile din rasa Belge sunt raspandite in Belgia, Olanda, Danemarca, Franta, Marea Britanie, Italia, Turcia, SUA, Canada, Brazilia, Mexic, Venezuela, Australia si Africa de Sud
VACA SANTA GERTRUDA Santa Gertruda este o rasa de vaci originara din Statele Unite ale Americii, creata la ferma King Ranch, din sudul statului Texas. Este o vaca tipica americana, dezvoltata pentru productia de carne.
Standard rasa Nume
Santa Gertruda
Tara de origine
Statele Unite ale Americii
Greutate
700-1200 kg
Culoare
Roscata
Origine si istoric Rasa de vaci Santa Gertruda a fost creata la inceputul anilor 1900, de catre fermierii de la King Ranch. A fost recunoscuta oficial in anul 1940, de catre Departamentul de Agricultura al Statelor Unite ale Americii, si a devenit si prima rasa de vaci formata in SUA. Rasa Santa Gertruda a fost formata prin incrucisarea taurilor din rasa Brahman cu vacile din rasa Shorthorn. In anul 1950, in orasul Kingsville din Texas a fost infiintata Asociatia Internationala a Crescatorilor de vaci Santa Gertruda.
Descriere fizica Vaca din rasa Santa Gertruda este un animal masiv, cu o conformatie specifica raselor de carne. Are corpul acoperit cu o piele roscata, foarte rezistenta atat la caldura, cat si la capuse.
Comportament si personalitate Vacile din rasa Santa Gertruda sunt cunoscute pentru abilitatile lor ridicate de a se adapta conditiilor climaterice dificile. Se dezvolta foarte bine in mediile aride, cu vegetatie abundenta, astfel ca bine hranite produc o cantitate mare de carne. Pe langa productia de carne, vacile din rasa Santa Gertrudaofera si o cantitate mare de lapte. De asemenea, vacile din rasa Santa Gertruda au un instinct matern bine dezvoltat.
Productivitate Vaca din rasa Santa Gertruda este crescuta in special pentru productia de carne. La maturitate, vacile ajung la o greutate de 700-800 de kilograme, iar taurii pot atinge si 1000 – 1200 de kilograme. Carnea produsa de vacile din aceasta rasa este de calitate superioara.
Raspandire Vacile din rasa Santa Gertruda sunt mai raspandite pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, in special in Texas. A fost insa importata si in Australia si Europa, unde a fost folosita in special pentru imbunatatirea altor rase de vaci.
VACA CHAROLAIS Vaca din rasa Charolais este un animal crescut pentru carne si este foarte raspandita in Europa, in special in Franta, de unde este originara. Este un animal docil, usor de crescut si intretinut, una dintre preferatele crescatorilor de bovine din intreaga lume.
Standard rasa Nume
Charolais
Tara de origine
Franta
Greutate
Vacile 700-800 kg, iar taurii 12001650 kg
Culoare
Alb, negru, rosu
Origine si istoric Vaca din rasa Charolais este originara din Franta, din regiunea Charolles. Originile exacte ale acestei rase de vaci nu este cunoscuta, insa se crede ca a fost dezvoltata din rasele gasite in aceasta zona a Frantei. Legenda spune ca primele vaci albe au fost vazute in Franta inca din anul 878 dupa Hristos, iar din secolele XVI-XVII au devenit extrem de populare in pietele din Franta, in special la Lyon si Villefanche. In aceea perioada, vacile din rasa Charolais au fost dezvoltate, ca majoritatea vacilor acelor timpuri, pentru tractiune, lapte si carne. Chiar daca in Franta se
bucura de mare succes, vaca din rasa Charolais si-a facut aparitia in alte zone ale lumii de-abia dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. In prezent, rasa Charolais este foarte populara in tari precum Brazilia, Argentina si Africa de Sud.
Descriere fizica Vaca tipica din rasa Charolais este de culoare alba, cu un un nas roz, corp mare si lung. In zilele noastre, crescatorii au dezvoltat si vaci Charolais cu pielea neagra sau rosie. Vacile din rasa Charolais sunt animale masive, cu un trup musculos si picioare puternice. Vacile din rasa Charolais au o constitutie robusta, membre scurte si cap mic. Aceste vaci se remarca si prin temperamentul linistit si bland. La maturitate, vacile au o masa corporala intre 700 si 800 de kilograme, iar taurii intre 1200 si 1300 de kilograme. In cazuri exceptionale, taurii din rasa Charolais pot atinge si greutatea de 1650 kilograme.
Caracteristici importante ale vacilor din rasa Charolais Rasa Charolais este rasa de carne numarul unu in Europa, in special in Franta. Se dezvolta insa foarte bine si in alte tari, ca de exemplu Canada, Australia, Ungaria sau India. Metabolismul performant al acestor vaci le permite valorificarea mai multor tipuri de furaje, de la paie si iarba de pasune, pana la fan. In perioadele de criza, vaca din rasa Charolais isi valorifica propriile rezerve corporale. In mod normal insa, vaca din rasa Charolais are o rata de crestere foarte mare. Vacile din rasa Charolais sunt folosite si in incrucisarile industriale, deoarece dispun de calitati excelente, pe care le transmit mai departe urmasilor. Are nevoi energetice reduse, produce o carne de calitate superioara, dietetica si cu o concentratie mica de grasime. De altfel, carnea de vaca Charolais este cea mai cunoscuta si apreciata din Franta, avand un continut de grasime de 10%, in comparatie cu 15-30 % la alte rase de vaci.
PINZGAUER In anii 1820, rasa Pinzgauer a fost introdusa pe teritoriul de astazi al Romaniei, Iugoslaviei, Cehia si Slovacia. In timpul imperiului austroungar, vaca Pinzgauer era cea mai intalnita rasa. In prezent, vaca Pinzgauer este foarte raspandita in peste 25 de tari, inclusiv sudul Africii, Canada, Statele Unite, Australia si Romania.
Standard rasa Nume
Pinzgauer
Greutate
Masculi: aproximativ 900 kg femelele 450-700 kg
Blana
matasoasa
Culoare
castanie cu pete albe pe spate
Origine si istoric In Austria, in anul 800 inainte de Hristos, celtii au introdus unul dintre stramosii rasei Pinzgauer, intr-o regiune muntoasa ce corespunde, astazi, orasului Salzburg, al patrulea oras ca marime al Austriei.
Descriere fizica Vaca Pinzgauer este caracterizata de o culoare castanie cu pete albe pe spate , picioare si burta. Blana este matasoasa, iar pielea este flexibila, ajutand la prevenirea infestarii cu insecte. Rasa Pinzgauer este o rasa mixta, insa preponderent o rasa de carne. Masculi cantaresc aproape 900 kilograme, iar femelele ajung la 450-700 kilograme. Are copite foarte puternice si este capabila sa calatoreasca pe distante lungi. Blana vacii Pinzgauer este capabila de a proteja pielea impotriva radiatiilor UV, insemnand ca poate rezista in condintii foarte grele.
Utilitate Vaca din rasa Pinzgauer produce 2500-6000 litri de lapte pe an, cu un continut de grasime de aproape 4%. La nivel global, rasa Pinzgauer este catalogata ca fiind o rasa de carne. Carnea vacii Pinzgauer este apreciata ca fiind suculenta, aromata, plina de fibre de buna calitate.
Varietati Vaca Pinzgauer de Transilvania este o rasa autohtona, insa se afla pe cale de disparitie. Se pare ca aceasta va fi absorbita de rasa baltata romaneasca si Simmental, insa a fost formata din rasa Pinzgauersi rasele locale de munte si de stepa.
Reproducere Taurul Pinzgauer este foarte fertil, viril si are o viata reproductiva foarte lunga. Temperamentul docil il face util si atunci cand are o varsta inaintata. Vaca Pinzgauer ajunge la pubertate la varsta de 10-11 luni, ajungand sa cantareasca la maturitate aproape 720 kilograme. Are un puternic instinct matern si un grad ridicat de feminitate. La nastere, viteii cantaresc 35-40 kilograme.
BALTATA ROMANEASCA Rasa Baltata romaneasca a fost declarata in anul 1959, dupa o lunga perioada de absorbtie a trasaturilor din rasa Simmental din care au rezultat trasaturi noi. Baltata romaneasca a dobandit rapid popularitate, reprezentand in anul 1955, 37% din numarul de bovine din Romania, iar in anul 1969 a ajuns la 44% din numarul total de bovine.
Istoricul rasei Baltata romaneasca. Incepand din anul 1860, rasa Baltata romaneasca a rezultat in urma unei lungi incrucisari dintre Sura de stepa transilvaneana si taurul Simmental importat din Evetia, Austria, Germania, Cehia si Slovacia. Zonele in care s-a efectuat incrucisarea celor doua rase au fost: Banat, Transilvania si Bucovina. In zilele noastre, rasa Baltata romaneasca este cea mai numeroasa in Romania, din punct de vedere al exemplarelor. Cele mai importante importuri de tauri si junici din rasa Simmental au fost facute in anii 1872, 1885-1890 si 1919, in regiunile unde existau locuitori de origine germana. Primele asociatii de reproductie au fost fondate in anul 1910, controlul productiei de lapte a fost introdus in anul 1914. Intre anii 1962-1980, 1400 de junici si 60 de tauri din rasa Simmental au fost importati.
Caracteristici fizice. Rasa Baltata romaneasca este caracterizata de o variabilitate mare prin prisma: 1. Variabilitatii rasei materne (Sura de stepa transilvaneana) 2. Variabilitatea rasei Simmental care a fost importata din 5 tari diferite 3. Schimbarea in timp a trasaturilor si orientarea catre productia de lapte si carne. In general, rasa Baltata romaneasca are urmatoarele caracteristici: Specificatie
Vaci
Tauri
Inaltime
133 cm
150 cm
Greutate
600 kg
900 kg
Circumferinta trunchiului
186 cm
220 cm
De asemenea, variabilitatea a fost restransa in ultimii ani la trei tipuri: Tip
Inaltime
Greutate
Din Banat
136 cm
650 kg
Din Transilvania si Bucovina
134 cm
600 kg
Din Banat si dealurile Crisanei
132 cm
550 kg
Culoarea vacilor din rasa Baltata romaneasca este alb cu rosiatic, capul si partea de la genunchi pana la copite fiind intotdeauna de culoare alba. Aparitia
unor zone pigmentate pe cap nu ar trebui considerate defecte, deoarece sunt trasaturi mostenite de la rasa mama (Sura de stepa transilvaneana). Trunchiul vacii Baltata romaneasca este trapezoidal sau dreptunghiular. Trunchiul este lung, larg la exemplarele foarte reusite. Cele mai intalnite defecte ale ugerului este asimetria, mameloanele lungi si productia de lapte scazuta. Membrele sunt puternice, drepte, muschi bine dezvoltati. Pielea este de calitate buna, este groasa, densa si cantareste 35-44 kilograme. Vacile din rasa Baltata romaneasca au un temperament linistit, sunt animale blande si rabdatoare, inzestrate cu bune reflexe conditionate.
Productia de lapte si carne. O vaca Baltata romaneasca produce in medie, anual, 3000 litri de lapte, cu 4% grasime si 3.45% proteine. Laptele este foarte potrivit pentru productia de branza de buna calitate. Productia de lapte variaza considerabil, de la 1800 de litri de lapte, pana la 13 212 litri cu 4.09% grasime. In 2003, Baltata romaneasca a ajuns la o productie de lapte de 4 502 litri /anual, cu 3.95% grasime si 3.22% proteine. Baltata romaneasca atinge 60-65% din productia de lapte in timpul primei lactatii, cea mai mare productie de lapte o atinge in timpul celei de-a sasea lactatii. Rata de muls mecanic este destul de redusa, doar 66-77%dintre vaci se pot adapta mulsului mecanic cu o viteza de 1-1.1 litri / minut. Incrucisarea cu rasa Holstein rosiatica a dus la o imbunatatire a urmatoarelor trasaturi: 1. Cantitatea de lapte cu 10-23% mai mare
2. Nivelul de grasime si proteine cu 10-18% mai ridicat 3. Precocitatea productiei de lapte 4. Ugerul, simetrie functionala, viteza de muls a ajuns la 1.5-1.7 litri/ minut. Productia de carne este remarcabila. Din multe puncte de vedere, este comparabila cu cea a bovinelor pentru carne, avand chiar caracteristici superioare. Rasa Baltata romaneasca este buna pentru ingrasatul intensiv, ajungand sa castige intre 900-1300 grame pe zi, in timp ce taurii tineri castiga 500 de grame pe zi in timpul primului an de viata. Carnea este de buna calitate, are un gust excelent, este suculenta, retine apa, consistenta, fiind foarte apreciata. Junicile din rasa Baltata romaneasca, supuse la ingrasare intensiva, castiga in greutate: 360 kg in 12 luni, 430 kilograme in 14 luni si 480 kilograme in 16 luni. Compozitia chimica a carnii vacii Baltata romaneasca: Materie uscata 25-30% Proteine 18-20% Grasimi 8-14 %.
Hranirea vacilor din rasa Baltata romaneasca. Ca tip de alimentatie, este potrivit ca vara sa pasca iarba si iarna sa manance fan dur si voluminos.
Cresterea si ingrijirea vacilor. Rasa Baltata romaneasca este o rasa rezistenta la mediul inconjurator, cele mai bune rezultate se vad in zonele de campie si deal, cu clima continentala. Sub
circumstantele climei continentale, caldura are un impact negativ asupra productiei de lapte, apetitul vacilor scade, prin urmare scade si productia de lapte. Baltata romaneasca este o rasa pentru productia de lapte si carne, potrivita pentru ferme si gospodarii. Bovinele din rasa Baltata romaneasca sunt usor de intretinut, rezistente la conditiile grele de viata si pentru perioade scurte, chiar la nutritie saraca.
Reproducerea vacilor Baltata romaneasca. Reproducerea la rasa Baltata romaneasca este tarzie din mai multe puncte de vedere. Prima fatare apare la 30-33 luni, cu 20-30% mai tarziu fata de alte rase. Perioada de gestatie dureaza 400-440 zile. Perioada de lactatie in timpul gestatiei este de 320-350 de zile. Rata nasterilor 80-90%. Probleme de reproducere la 4% dintre bovinele din rasa Baltata romaneasca. Viteii cantaresc 38-40 kilograme la nastere si castiga urmatoarele greutati: Perioada
Masculi
Femele
3 luni
110-130 kg
105-120 kg
6 luni
180-190 kg
170-180 kg
9 luni
240 kg
200-220 kg
330-400 kg
280-340 kg
520-550 kg
390-440 kg
12 luni 18 luni
Related Documents 3h463d
Rase Vaci 2vg1f
November 2019 61
Rase Konja 455p4s
December 2021 0
Rase De Gaini 5v3o6q
November 2019 57
Rase De Animale 2f125i
October 2021 0
Papanasi Cu Branza De Vaci 723vo
March 2023 0
Curs Rase De Gaini 3o233u
March 2023 0More Documents from "Alexandra Crisan" 4q5b6h
Rase Vaci 2vg1f
November 2019 61
Anclaje 3c3s3k
May 2020 6
Pawn Sacrifice (2014) - Imdb 1r3217
June 2021 0
Divizibilitatea Numerelor Naturale 5v4r1j
April 2023 0
Adolescencia Y Juventud Consideraciones Desde El Psicoanalisis - Jose Barrionuevo 2d4s5r
August 2020 0