Notatia Muzicala 1v3f2m

Notaţia muzicală

Introducere Totalitatea semnelor convenţionale prin care se reprezintă în scris operele muzicale poartă numele de notaţie muzicală sau semiografie Sisteme de notaţie bine conturate întâlnim abia începând cu secolul VI.e.n: ƒ Notaţia boetiană- atribuită filozofului german Boetius, consta în folosirea primelor 15 litere majuscule ale alfabetului latin ( de la A la P). Deoarece primul şi cel mai grav sunet al sistemului era La, acesta a fost notat cu prima literă din alfabet (A) ƒ Notaţia gregoriană-( din timpul papei Grigore cel Mare, 590-604), reduce numărul literelor-note la şapte ( de la A la G), sunetele repetându-se din octavă în octavă

ƒ Notaţia neumatică ( sec VII)- foloseşte neumele care, aşezate deasupra sau dedesuptul cuvintelor, indicau o inflexiune ascendentă sau descendentă a vocii. ƒ Notaţia cu portativ şi chei, atribuită de către unii teoreticieni lui Guido d’ Arezzo (sec. XI e.n.).Neumele sunt asociate cu portativul, putându-se în acest fel reda atât înălţimea cât şi durata aproximativă a sunetelor. ƒ denumirile silabice ale sunetelor,sunt introduse în notaţie prin înlocuirea literelor alfabetului latin cu e serie de silabe luate din capetele de versuri ale unui imn vechi, pe care cântăreţii din evul mediu îl invocau pentru a nuşi pierde glasul:

Fiecare început de vers corespunde unei trepte din scara muzicală

Reprezentarea grafică a înălţimii sunetelor Înălţimea sunetelor se reprezintă în scris prin:note, portativ, chei, semnul de mutare la octavă şi alteraţii Notele-semnele principale prin care se redau în scris sunetele muzicale Toate notele care nu au semne de alteraţie înaintea lor se numesc note naturale, fiindcă redau cele şapte trepte naturale ale scării muzicale:do,re,mi,fa,sol,la,si.

Portativul Un grup de cinci linii paralele, orizontale şi egal depărtate între ele se numeşte portativ

Pe portativ se înscriu principalele elemente ale notaţiei: cheile cu armurile lor, măsurile, notele, pauzele şi alteraţiile. Celelalte elemente ale notaţiei, precum tempo-ul şi nuanţele, se notează în afara portativului.

Liniile suplimentare În cazul în care cele cinci linii ale portativului nu sunt suficiente pentru a nota sunetele mai acute sau mai grave dintr-o piesă muzicală, se întrebuinţează liniile suplimentare, deasupra şi dedesubtul portativului Liniile suplimentare se notează astfel: • cele de deasupra- de jos în sus • cele de dedesubtul portativului- de sus în jos

Alte elemente grafice ale portativului

• Măsura

1. Notarea măsurii prin cifre

2. Notarea măsurii prin bara de măsură • Bara de măsură simplă

• Bara dublă Bara dublă finală • Semnul de repetiţie‐ bara de repetiţie

Cheile Semnele grafice care servesc la înscrierea pe portativ a înălţimii sunetelor muzicale se numesc chei. O cheie aşezată pe una din liniile portativului determină înălţimea precisă a unui sunet din scara muzicală Notaţia muzicală foloseşte trei chei diferite:

ƒ în cheia sol se scriu sunetele din registrul sonor acut ƒ în cheia do, cele din registrul mediu ƒ în cheia fa, sunetele din registrul grav

Cheia sol Cheia sol indică locul pe portativ al sunetului sol din octava întâi

Cheia fa Cheia fa indică locul pe portativ al sunetului fa din octava mică

Alteraţiile Alteraţiile sunt semnele grafice cu ajutorul cărora se

notează modificarea înălţimii sunetelor În notaţia actuală se întrebuinţează cinci semne de alteraţie, care se aşează înaintea notelor şi au următorul efect:

Reprezentarea grafică a duratei sunetelor Durata suntelor se reprezintă în scris prin: note, pauze, legato de prelungire, punct de prelungire şi coroană Notele şi pauzele sunt principalele elemente prin care se redă în scris durata în muzică Prin note se determină durata sunetelor, iar prin pauze, durata tăcerii

Valorile binare Actualul sistem de notaţie foloseşte şapte valori de natură binară, ce se exprimă prin şapte figuri de note, cu pauzele corespunzătoare

DURATA  DE PĂTRIME  =    ( un timp) =  MĂR = PAS

PĂTRIMEA =

Pauza de pătrime 

DURATA  DE  DOIME  

 =    

=      

=  =     RA‐ Pauza de doime 

( doi timpi)

=  2 MERE AR

DURATA  DE  NOTĂ  ÎNTREAGĂ =    

 =    =       



( patru timpi)





= 4  MERE  = 

RA‐

Pauza de notă întreagă

A‐

A‐

AR

DURATA  DE OPTIME     





=       

= IU‐

TE

Pauza de optime  

ŞAISPREZECIMEA     



=   



=   





=    

 =    

=                       = ŞI ‐

MAI‐ IU‐ TE

Valorile ternare Prin adăugarea unui punct în partea dreaptă a valorilor binare, durata acestora se măreşte cu jumătate, obţinându-se în acest fe valorile ternare, valori care se pot divide cu 3 şi multiplii acestuia

.  =       =  

+       









 . =      =    

+      

Pauza de doime cu punct

.     =   

=



=

Pauza de pătrime cu punct

. =    

+     

Pauza de optime cu punct 

Semne de prelungire a duratei Legato de prelungire este contopirea de note de aceeaşi înălţime prin unirea acestora cu un semn grafic în formă de arc:

Punctul notat în dreapta notelor şi a pauzelor prelungeşte durata acestora cu jumătate din valoarea lor de bază

Coroana sau fermata este semnul care aşezat deasupra sau dedesubtul unei note sau pauze, îi măreşte durata acesteia în proporţie nedefinită, în funcţie de caraterul lucrării, sau de preferinţa executantului

Reprezentarea grafică a intensităţii sunetelor Intensitatea sonoră se reprezintă prin scris pe două căi: ƒ prin termenii denumiţi în totalitatea lo “nuanţe”, al căror efect se extinde asupra unui fragment sau asupra unor părţi întregi din textul muzical ƒ prin accente al căror efect se extinde numai asupra notelor pe care sunt aşezate Termenii de nuanţe şi accentele alcătuiesc dinamica muzicală

Nuanţele Termenii care exprimă nuanţele se notează prin cuvinte, semne grafice, sau prin combinaţii de cuvinte cu semne grafice. Aceşti termeni sunt luaţi de obicei din limba italiană. În privinţa efectului lor, distingem: • a. termeni care indică o intensitate uniformă: pianissimo (pp), piano(p),forte (f), fortissimo (ff), etc. • b. termeni care indică schimbarea progresivă a intensităţii:crescendo,decrescendo,diminuendo,perdendosi, etc. • c. termeni care indică atât schimbarea progresivă a intensităţii, cât şi o schimbare progresivă a mişcării: calando, morendo, mancando,etc.

Accentele Accentul reprezintă scoaterea în evidenţă , ca intensitate, a unui sunet faţă de alte sunete În compoziţia muzicală se întâlnesc două feluri de accente: impuse şi naturale Accentele impuse constau din semne şi termeni pe care compozitorul le prevede în mod intenţionat, pentru a marca rolul deosebit al unor sunete în redarea expresiei muzicale. Accentele naturale rezultă în mod firesc din elementele creaţiei muzicale cum sunt: • accentul (ictusul) melodic, care provine din sensul ascendent al liniei melodice ; • accentul metric, care provine din construcţia metrică ; • accentul ritmic, care provine din desenul ritmic; • accentul tonic şi expresiv (patetic), care provine din text.

Sabin Drăgoi ( din culegerea “85 de jocuri”)

Timbrul Timbrul este o caracteristică, o însuşire fiziologică indisolubilă a sunetelor, este chiar sunetul însuşi, după care se identifică sursa sonoră (care l-a produs), originea lui. • Timbrul vocal: Vocile omeneşti, împărţite din punct de vedere al timbrului în trei mari grupe (de copii, de femei şi de bărbaţi), au timbrul cu cea mai bogată şi largă gamă expresivă. În cadrul fiecărei grupe există voci înalte (sopran, tenor) şi voci grave,joase (alt, bas); deci, care se deosebesc după poziţia lor ca înălţime.Cu toate acestea, diferenţa de întindere dintre voci nu este mare,deosebirea constând, în primul rând, din punct de vedere al timbrului. • Timbrul instrumental: Calitatea şi varietatea materialelor din care sunt construite instrumentele muzicale, formele diverse, modurile de producere a sunetelor, zgomotele produse la execuţia instrumentală (frecarea arcuşului pe coarde, ciupirea coardelor, lovirea tastelor pianului,suflul aerului în cazul instrumentelor de suflat etc.) ne oferă o diversitate de timbruri instrumentale individuale sau, din folosirea combinată a acestora, în cadrul diferitelor formaţii instrumentale