Proiect Chistul Ovarian 6g70

MOTTO: „Nu te uita în urmă, ci privește cu curaj tot ce ți-a hărăzit soarta. Mergi înainte cu bucurie, adună-ți toate puterile pentru a alege binele din tot ce vei avea de înfruntat.” Rabindranath Tagore

ARGUMENT Ovarul este un organ cu embriologie și steroidogeneză complexă, care mereu este în schimbare, suferind modificări structurale mai mult decât oricare alt organ. În ciuda dimensiunilor reduse este un organ care solicită atenția mai multor specialități ca ginecologie, endocrinologie și anatomie patologică. Chisturile ovariene sunt nişte “sǎculeţi” mici care se pot observa ȋn ovar sau pe suprafaţa acestuia. Pot fi unici sau multipli, uni sau bilaterali. În marea majoritate a cazurilor aceste chisturi ovariene apar datoritǎ proceselor fizilogice ale ovulaţiei: foliculul ovarian fie nu ovuleazǎ, fie corpul galben devine chist. La sfârşitul stagiului de practicǎ a ultimului an, am reȋntâlnit o cunoştinţǎ mai veche care suferea de aceastǎ afecţiune. La momentul acela nu eram foarte informatǎ despre aceastǎ boalǎ şi asta mi-a “stârnit” curiozitatea. Motivaţia alegerii acestei teme este aceea că am vrut sa-mi însuşesc bazele acestui subiect şi în urma acestui proiect, să rămân cu nişte idei principale despre această afecţiune pentru a putea da sfaturi şi a ȋndruma femeile care au nevoie.

1

CAPITOLUL 1 - ÎNGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTELOR CU CHIST OVARIAN 1.1.

APARATUL GENITAL FEMININ: NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

1. APARATUL GENITAL FEMININ : noţiuni de anatomie şi fiziologie; Aparatul genital feminin este format din : • Organe genitale externe: - vulva; - glanda mamară; • Organe genitale interne: - ovar; - trompe; - uter; - vagin;

VULVA În ansamblu, vulva are forma unei fante, alungite în sens sagital. Ea cuprinde totalitatea organelor externe feminine. (Fig.1)

Fig. 1 Labiile mari sunt două pliuri cutanate având ambele feţe acoperite de tegument. Faţa externă prezintă peri şi glande sebacee mari, iar în faţa internă vine în raport cu labiile mici. (Fig.2) Labiile mari se unesc anterior spre simfiza pubiană, formând comisura anterioară, situate sub muntele pubian (Venus). Posterior se unesc prin comisura posterioară situate la mică distanţă de anus. (Fig. 2)

2

Labiile mici sau nimfele sunt două pliuri cutaneo-mucoase, prezentând o faţa externă acoperită de tegumente şi aflată în raport cu labia mare şi o faţă internă mucoasă, în raport cu labia mica opusă. Anterior înainte de a se uni, labiile mici se dublează în două pliuri: - unul trece anterior de clitoris şi formează cu cel de partea opusă prepuţul sau capisonul clitoridian; - celălalt trece posterior cu clitorisul şi formează cu cel de partea opusă frâul clitoridian; Posterior de clitoris , sub frâul clitoridian, se deschide orificiul sau meantul extern al uretrei. Vestibulul vaginal este spaţiul cuprins între labiile mici şi conţine orificiul extern al uretrei si orificiul vaginal obstruat de lumen la virgine.

Fig. 2 Aparatul erectil al vulvei este format din: • Clitoris : organ erectil, nepereche, care poate fi omologat cu penisul; este format din 2 corpi cavenoşi care se întind în faţa interna a ramurii ischio-pubiene formând corpul clistorisului şi se termină cu o extermitate proeminentă = glandul clitoridian: la acest nivel de află glande sebacee; (Fig.2) • Bulbii vaginali : sunt formaţiuni erectile , analogi corpului spongios al penisului, situaţi de o parte şi de alta în imediata vecinătate a orificiului vaginal. Ei se unesc cu cei de partea opusă şi cu clitorisul , descriind o potcoavă deschisă posterior. Lateral de bulbii vaginali se află muschiul bulbo-cavenos.

3

Glandele vulvei sunt: - glande vestibulare mici, situate pe faţa interna a labiilor mici , care secreta mucus; - glande vestibulare mari sau glande Bartholin , dreapta sau stanga, situate de o parte şi de alta a vestibulului vaginal în porţiunea posterioară a acestuia şi in grosimea labiilor mari. Lateral vin în raport cu bulbii vaginali şi muschiul bulbo-cavenos , iar medial cu mucoasa vaginului. Canalul excretor al acestor glande se deschide între labiile mici si himen. Are rol de a lubrefia vaginul în timpul actului sexual, secretând un lichid vâscos şi dens. Infecţia acestor glande se numeste bartolinita.

GLANDA MAMARĂ= MAMELA Glanda mamară aparţine exclusiv mamiferelor şi are rol de a secreta lapte, substanţă nutritivă necesară creşterii copilului. Evoluţia glandei mamare este în stransa legatură cu evoluţia ovarului şi dezvoltarea ei constituind unul din caracterele sexuale secundare feminine. (Fig.3) Glanda mamară este situată pe peretele toracic într-o regiune numită, regiunea mamară, cuprinsă între coastele III-IV. Este separată de torace prin şanţul submamar. Consistenţa ei este renitentă sau moale, în funcţie de vârstă. Volumul este redus prepubertar, după care creşte brusc, iar la menopauză se reduce din nou. În porţiunea sa mijlocie, glanda mamară prezintă areola şi mamelonul.

Fig. 3

4

Glanda mamară este formată din 12-20 de lobi, separaţi prin septuri conjunctive. Lobii se divid în lobuli iar ultimile diviziuni se deschid în acinii glandulari care secretă lapte.

OVARUL Ovarele sunt organe pereche situate pe părţile laterale ale cavităţii pelvine , înaintea rectului şi înapoia ligamentelor largi şi a trompei. (Fig.4) Ovarul are forma ovoidală , cu dimensiuni variabile în funcţie de vârsta femeii şi de anumite stări fiziologice în care ea se găseşte. Ovarul prezintă două feţe: una superioară, care este în raport cu trompa şi ansele intestinale şi alta inferioară, care este în raport cu colonul sigmoid şi rectul. Vascularizaţia ovarului este dată de artera ovariană , ram si aorta abdominală, care prin ligamentul lombo-ovarian ajunge la ovar. Ea se anastomozează cu un ram din artera uterine (artera tubară externă) iar din această anastomoză rezultă o arcadă din care pornesc 10-12 ramuri arteriale către hilul ovarului, artere care sunt sinuase, spiralate şi care dau naştere reţelei perifoliculare sau intratecale, reţea numită intrafoliculară. La naştere, foliculii ovarieni sunt în număr de 200000- 400000 în ambele ovare. Dintre aceştia, ajung maturi doar 300-400, restul involuează. Din foliculul primordial care este reprezentat de un ovocit înconjurat de un epiteliu turtit, se formează foliculul primar din care rezultă foliculul secundar sau cavitar, iar dintre acesta rezultă foliculul terţiar sau matur. Foliculul matur prezintă o cavitate ce conţine lichid folicular şi un ovocit aşezat excentric şi fixat printr-un pedicul de membrana granuloasă. Ovocitul din foliculul matur este diploid şi suferă prima diviziune de maturare din care ovocitul secundar este haploid. În momentul ovulaţiei acest ovocit II este expulzat la suprafaţa ovarului. După ovulaţie, foliculul matur se transformă în corp galben ( o glandă endocrină temporală sau de timp mai îndelungat, dacă ovulul este fecundat). Dacă ovulul nu a fost fecundat, corpul galben învoluează şi se transformă în corp alb.

5

TROMPELE UTERINE Trompele uterine sunt două canale musculo-membranoase, având o lungime de circa 10 cm. Sunt situate în partea superioară a ligamentului larg şi se întind de la unghiul lateral al uterului ( cornul uterin) până la ovar. ( Fig.4) Trompelor uterine li se mai descriu următoarele porţiuni: • Uterină : este situată în peretele uterin , în care se deschid prin ostiul uterin; • Istmică: cuprinsă între ligamentul rotund şi ligamentul propriu al ovarului; este îngustă; • Ampulară : mai dilatată, care înconjoara ovarul; • Înfundibulară : de forma unei pâlnii prevăzută cu franjuri= fimbrii care reprezintă mucoasa; porţiunea înfundibulară reprezintă orificiul abdominal al trompei şi asigură comunicarea cavităţii peritoneale cu exteriorul. Trompele sunt în raport cu: • Colonul sigmoid; • Ansele intestinului subţire; Structura trompelor uterine: - seroasă peritoneală, reprezentată de mezosalpinx şi ţesut conjunctiv lax cu vase şi nervi; - tunica musculară, formată din fibre musculare netede, dispuse longitudinal extern şi intern; - tunica mucoasă, puternic cutanată, formată dintr-un epiteliu cilindric unistratificat prevăzut cu cili şi celule secretoare mucoase. Vascularizaţia şi inervaţia trompelor uterine: • Arterele provin din artera ovariană şi artera uterină; • Venele sunt satelite arterelor; • Limfaticele drenează în ganglionii: lombari, latero-aortici; • Nervii provin din plexul : ovarian, uterin; • Nervi mezenterici;

6

UTERUL Este un organ musculo-cavitar, nepereche de forma unui trunchi de con cu baza mare superior şi baza mică înglobată în porţiunea superioară a vaginului. ( Fig.4) Uterul are trei porţiuni: • Corp uterin, este porţiunea mai lată; • Istmul uterin, porţiunea dintre corp si col; • Colul uterin, porţiunea inferioară mai strâmtă, lungă de circa 3 cm, cilindric şi care se învaginează în extremitatea superioară a vaginului; datorită inserţiei vaginului, colul uterin prezintă un segment supravaginal şi unul intravaginal. În interiorul uterului se află cavitatea uterină, mai largă la nivelul corpului uterin, care se îngustează progresiv spre col unde formează canalul cervical. Canalul cervical se întinde între orificiul intern al uterului şi orificiul uterin extern. Orificiul extern al colului are forma diferită la virgine, nulipare sau multipare: la virgine şi nulipare este închis, iar la multipare este intredeschis. În timpul sarcinii dimensiunile cresc, uterul devenind organ abdominal. Axul longitudinal al colulului şi al vaginului descriu în mod normal un unghi deschis anterior = unghi de versiune 90-100 grade. Modificarea raportului dintre corp şi colul uterin conduce la: • Retroversie, uter deviat posterior; • Antroversie, uter deviat anterior; • Lateroversie, uter deviat lateral; Uterul este alcătuit din trei tunici: • Tunica seroasă sau perimetru, reprezentată de peritoneu sub care se află ţesut conjunctiv lax; • Tunica musculară sau miometru, este formată din fibre musculare dispuse radial, spiralat şi longitudinal; această dispoziţie permite uterului să se destindă în timpul sarcinii şi totodată să exercite contracţii ritmice, puternice, necesare expluziei fătului; Fibrele musculare învelesc vasele de sânge ( arterele şi venele ) în timp ce arterele îşi păstrează pereţii normali, venele i-au pierdut, astfel încat sângerarea uterină nu poate fi oprită decât prin contracţii uterine. • Tunica mucoasă sau endometru, este diferită la nivelul corpului uterin: - endometru înveleşte corpul uterin şi este format dintr-un epiteliu cilindric ciliat cu numeroase glande . 7

- endocolul înveleşte colul uterin şi este format dintr-un epiteliu prismatic cu puţine glande, dar mai dezvoltate. Vascularizaţia uterului este asigurată de artera uterină, ramură a arterei iliace interne. Inervaţia uterului este dată de ramuri din plexul utero-vaginal şi ovarian.

VAGINUL Este organul feminin al copulaţiei. Este un canal cilindric, musculo-membranos, extensibil şi elastic, de aproximativ 8 cm lungime la femeia adultă. Prezintă doi pereţi unul anterior şi unul posterior care vin în unul cu celălalt. Peretele posterior este mai lung decât cel anterior. Vaginul se întinde de-a lungul diafragmei pelvine , formând cu orizontala un unghi de 60 de grade. (Fig.4) Extremitatea inferioară = orificiul vaginal se deschide în vestibulul vaginal şi este acoperit parţial de o membrană = himen. Extremitatea superioară se inseră pe colul uterin, formând fundul de sac vaginal. Fundul de sac posterior este acoperit de peritoneul recto-uterin şi formează fundul de sac Douglas, locul unde se pot puncţiona eventualele colecţii peritoneale. Raporturi: • Anterior: vezica urinară şi uretra; • Posterior: rectul; • Superior: uterul; • Inferior: perineul;

Structura: • Tunica externă, formată din ţesut conjuctiv elastic ; • Tunica medie, formată din fibre musculare netede dispuse în reţea, cu un strat circular intern şi unul longitudinal extern; • Tunica internă, formată dintr-un epiteliu stratificat pavimentos; mucoasa prezintă atât peretele anterior cât şi pe cel posterior, nişte creste transversale care predomină în axul lung al vaginului formând columnele vaginale;

8

Fig. 4

9

1.2. DEFINITIE Chistul ovarian este o leziune distrofică datorată unei stimulări excesive cu hormoni hipofizari cât şi a unor tulburări vasculare. Chistul ovarian este o colecţie de lichid şi semi-lichid de ovar şi reprezintă o funcţionare anormala a ovarului. Chistul ovarian este destul de des întalnit, mai ales la femeile care au un ciclu menstrual ovulatoriu. Anexe Fig. 7

1.2.1. CLASIFICARE: A. Chisturi ovariene funcţionale: - chisturi luteinice şi foliculare; Anexe Fig. 8 - ovare polichistice (Sindrom Stein-Leventhal); Anexe Fig. 9

B. Tumori ovariene mezoteliale şi stromale: a. Tumori mezoteliale (primar epiteliale): - chist seros; - chist mucoid; - chist endometrioid.; b. Tumori mezoteliale (primar stromale): - fibroadenom; - chistadenofibrom; - tumoră Brenner; - tumoră cu celule granuloase; - tumoră cu celule Sertoli-Leydig; c. Tumori stromale: - fibrom; - fibromiom; - fibrotecom; - tecom;

10

C. Tumori ovariene cu celule germinative: - disgerminom; - teratom;

1.2.2. ETIOLOGIE Chisturi dermoide: sunt mai puţin frecvente , au sediul mai ales în partea dreaptă, sunt mai mici de volum, adesea uniloculare, de consistentă păstoasă, cu parti dure. Conţinutul lor este o pastă sebacee cu un lichid uleios galben – cenuşiu. Peretele chistului dermoid este gros. În interiorul chistului, pe peretele lui se găseşte o proeminenţă, papila chistului dermoid, la nivelul acestei papile se găsesc formaţiuni reprezentând cele trei foiţe blastodermice din dezvoltarea embrionară. Patogenia chistului dermoid: este explicată prin dezvoltarea tardivă a unei celule blastometrice primitive, care a fost inclusă, din cauze necunoscute, aproape de iminenţa germinitivă. Chisturi mucoide: sunt cu mult mai frecvente decât chisturile dermoide; ele sunt cele mai multe ori unilateral, de volum ce variază de la cativa cm cubi până la 10 litri, când destind considerabil abdomenul. Forma lor este sferică sau boşelată. Culoarea este obişnuit sidefic, conţinutul este un lichid mucos, filant, putând lua câteodată chiar un aspect gelatinos. Histologic , peretele chistului este format din două straturi: • un strat extern, fibros, format din ţesut conjunctivo-elastic, cu vase sanguine şi limfatice care prezintă câteodată un înveliş epitelial plat. • un strat intern epitelial, format din celule calciforme sau cilindrice, ciliate sau neciliate, cateodata atipice. Originea chistului mucoidal de ovar este o incluzie de celule endometrice la acest nivel. Chisturile seroase: sunt uni sau multiloculare, cu peretele subţire şi conţinut lichidian incolor sau citrin , rareori brun. Volumul lor este varibil de la câţiva cm la zeci de litri. Peretele chistului seros este format dintr-un strat fibro-elastic extern şi unul striat intern epitelial. Stratul intern este un epiteliul unistratificat, de obicei ciliat şi nesecretat. Vegetaţiile sunt destul de rare. Histogeneza lor provine din epiteliul excretor wolffian a căror resturi se găsesc mai ales sub corticală la nivelul hilului ovarian. Chisturi seroase şi mucoide pot forma în anumite condiţii vegetaţii papilomatoase fie în interior fie în afara lor, când se transformă in chisturi vegetante. Chisturi foliculare: sunt de dimensiuni mici (nu depăsesc mărimea unui ou de găină) cu conţinut lichidian, bogat în foliculinǎ. Anexe Fig. 8 11

Bolnava prezintă hemoragii prelungite, fără dureri instalate după o perioadă relativă de întarziere a menstruaţiei, endometru este hipertrofiat glandulo-chistic. Chisturi luteinice: nu se pot deosebi de cele foliculare decat microscopic ( în chistul folicular peretele este alcătuit dintr-un strat de celule granulare, dedublat de celule tecale; în chistul luteinic se găsesc celule luteinice ). Endometrioamele ovarului: sunt rare, conţinutul lor este hematic;

1.2.3. EVOLUŢIA CHISTURILOR OVARIENE Chisturile ovariene au o evolutie lentă. Trecerea de la un stadiu pelvian la stadiul abdominal se face în mulţi ani. Când nu survin complicaţii, chistul ovarian poate să ajungă să influenţeze starea generală.

1.2.4. COMPLICAŢIILE CHISTURILOR OVARIENE: - torsiunea pediculului chistului, care se obicei este dramatic; ea se caracterizează printr-o durere bruscă, care se poate asocia cu o stare de şoc, puls mic, dispnee, faţă palidă şi tendinţa sincopală; chistul suferă o mărire bruscă de volum. - ruptura chisturilor de ovar, este o complicaţie rară; ea poate fi spontană sau consecutivă unui traumatism; tabloul clinic al rupturii chistului este de obicei dramatic ( durere violentă, greaţă, vărsături, accelerarea pulsului, paloare şi hipotensiune ). La tuşeu, palpare, chistul este de volum scăzut, uneori dispărut. Hemoragia intrachistică se produce de obicei secundar unui traumatism, torsiuni sau puncţii. Se manifestă prin mărirea de volum a chistului, mărirea consistenţei lui şi chiar prin simptome de hemoragie internă. - infecţii ale chistului: lichidul chistului este aseptic; el se poate infecta prin puncţii, torsiuni, rupturi şi îndeseobi prin aderente cu organele cu conţinut septic; - cancerizarea chistului: clinic, cancerizarea se manifestă prin creşterea rapidă de volum a chistului care devine neregulat şi imobil, prin apariţia unei ascite, puncţia chistului punând în evidenţă lichid hemoragic.

12

1.3.

MANIFESTĂRI ŞI PROBLEME DE DEPENDENŢĂ

Manifestări de dependenţă: • metroragie; • dismenoree; • polakiurie; • tahipnee; • tahicardie; • facies crispat; • insomnie; • nelinişte; • inapetenţă; • balonare; • poziţie neadecvată (chircită);

Probleme de dependenţă: • Tulburări menstruale; • Eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativ; • Durere; • Alimentaţie inadecvată; • Postură neadecvată; • Dificultatea de a se odihni; • Cunoştinte insuficiente; • Alterarea confortului psihic – anxietate; • Alterarea eliminărilor intestinale – constipaţie; • Alterarea tegumentelor şi mucoaselor;

13

1.2. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGAŢIE Participarea la diferite acte de investigaţie reprezintă participarea activă a asistentei medicale la examenul clinic al bolnavei efectuat de către medic, recoltarea diferitelor produse biologice pentru examene de laborator. Examinarea pacientei reprezintă o etapă importantă în îngrijirile medicale ce i se acordă şi necesită câstigarea încrederii, respectarea intimităţii. Asistenta participă la examinare, pregateşte şi ajută pacienta, pregateşte materialele necesare, culege propriile informaţii.

Pregatire generală Asistenta medicală, printr-o observaţie clinică justă şi susţinută asupra pacientei, are obligaţia: - să observe şi să consemneze aspectul general al pacientei, înalţimea şi greutatea sa, vârsta aparentă şi reală, aspectul pielii, ţinuta, faciesul, mersul, starea psihică; - să urmarească, atent şi sistematic, necesităţile pacientei şi manifestările de dependenţă generate de nesatisfacerea nevoilor, ca să poată stabili obiective evaluabile pentru o îngrijire pertinentă şi de calitate; - să ia cunoştinţă de situaţia globală în care se află pacienta şi într-o manieră selectivă, să remarce detaliile importante, schimbările care apar în evoluţia ei şi utile pentru explorarea preoperatorie; - să culeagă date din diverse surse: foaia de observaţie, foaia de temperatura, familia pacientei, ceilalţi membrii ai echipei de îngrijire, însa principala sursă rămâne pacienta. Culegerea datelor să se facă cu atenţie şi minuţiozitate, pentru a nu scăpa problemele importante şi pentru a se face o evaluare corectă a lor; - toate datele privind starea generală a pacientei şi evoluţia bolii acesteia se notează permanent în F.O. şi planul de îngrijire, pentru a obţine un tablou clinic exact, care va fi valorificat de echipa de îngrijire şi va fi baza unui nursing de calitate; Examenul clinic general Se observă: - culoarea tegumentelor: paloare în anemii, galben ca paiul (posibil cancer). - aspectul general: conformaţie, repartizarea ţesutului adipos, eventuale localizări caracteristice, înalţimea, repartizarea pilozităţii.

14

Examenul abdomenului - la inspecţie se poate evidenţia o creştere anormală de volum datorită unor tumori, prezenţa circulaţiei colaterale, leziuni de grataj; - la palpare, făcută cu blandeţe, cu mâna încălzită se poate evidenţia existenţa unei tumori; Examenul genital Pacienta goleşte vezica urinară şi este aşezată într-o poziţie comodă care să asigure relaxarea (poziţie ginecologică). Fig. 5

Fig.5 La inspecţia vulvei se observă conformaţia labiilor, anomalii, inflamaţii (bartholinite), rupturi de perineu. La examenul cu valvele ( Fig.6) se permite observarea cavităţii vaginale a colului uterin, prelevarea de secreţii vaginale din canalul cervical.

Fig. 6

15

Tactul vaginal: combinat cu palparea abdominală, efectuat în poziţie ginecologică, oferă informaţii despre vagin, col, corp uterin şi anexe. Poate fi însoţit de anumite reacţii din partea femeii determinate în principal de durere.

Investigaţii paraclinice 1. Religrafia gazoasă: are meritul că poate stabili dacă tumoarea este anexiată când la examenul clinic nu se poate simţi şantul de delimitare şi uterul. 2. Celioscopia: este o endoscopie a cavităţii pelvine după instituirea pneumoperitoneului; permite puncţia unor formaţiuni chistice ovariene, localizarea sediului obstrucţiei tubare, precizarea cauzelor unor dureri pelvine. Poate evita o laparotomie. Examenul citologic al lichidului extras prin puncţie intracelioscopică din tumorile chistice ovariene este o metodă sigură de diagnostic. 3. Ecografia transabdominală: este importantă pentru diagnostic deoarece furnizează date multiple şi utile. Se poate stabili originea tumorii (Kompara, anexială, intestinală, gastrointestinală). Examenul ecografic furnizează date şi asupra dimensiunilor şi conţinutului tumorii. 4. Ecografia endovaginală: în comparaţie cu ecografia transabdominală, ecografia endovaginală furnizează un plus de informaţii privind arhitectura internă şi originea chisturilor.

Diagnostic clinic Diagnosticul de tumoare chistică de ovar se poate pune relativ uşor pe baza simptomelor enumerate. Uneori sunt cazuri în care e greu de precizat dacă chistul ţine de uter sau de anexe: • mobilizarea provocată a tumorii spre epigastru nu se transmite colului uter când tumoarea ţine de anexă; • existenţa între tumoare şi uter a şanţului de delimitare indică faptul că tumora ţine de anexe; explorarea uterului prin histerometrie si histerosalpingografie arată în cazurile de chist ovarian cavitatea uterină turtită, uterul deplasat, trompele alungite pe conturul tumorii.

Diagnostic diferential Chistul ovarian trebuie diferenţiat de sarcină uterină, sarcină extrauterină, tumorile chistice de epiplon şi mezenter, rinichiul ectopic, etc.

16

1.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENŢII AUTONOME SI DELEGATE Rolul asistentei medicale în îngrijirea bolnavei cu chist ovarian este structurat pe asigurarea condiţiilor de spitalizare: salon încălzit, evitarea frigului şi a umezelii, asigurarea repausului la pat, educaţia sanitară făcută bolnavei, de a renunţa la obiceiurile nesănătoase, de a sta în repaus până la dispariţia durerilor, supravegherea bolnavei în ceea ce priveşte respectarea odihnei, istrarea tratamentului indicat de medic. Intervenţii autonome Internarea în spital constituie un eveniment important în viaţa bolnavei, ea se desparte de mediul său obişnuit; este în stare de infirmitate sau semiinfirmitate; este nevoită să recurgă la ajutorul oamenilor străini. Asigurarea odihnei este una din principalele metode de îngrijire a bolnavelor. Repausul crează condiţii favorabile organismului pentru a-şi concentra eforturile la procesul de vindecare. Patul trebuie să fie comod, de dimensiuni potrivite. Atât patul cât şi riile lui se vor păstra în condiţii de perfectă curăţenie. Asistenta are în vedere asigurarea unei poziţii comode pacientei cu chist ovarian şi anume: în decubit dorsal cu genunchii flectaţi, asigurându-se astfel relaxarea musculaturii abdominale. Schimbarea poziţiei la interval de maxim 2 ore este un aspect important în prevenirea escarelor. Pentru evitarea anxietăţii, asistenta stimulează încrederea pacientei în forţele proprii, îi explică importanţa şi necesitatea tuturor intervenţiilor şi investigaţiilor în ceea ce priveşte boala şi evoluţia acesteia. Legat de starea depresivă a pacientei, asistenta limitează atenţia acordată gândurilor triste, arată calm, căldură, pentru a fi în acord cu sentimentele pacientei. Intervenţii delegate Examenele de laborator exprimă prin metode obiective modificările survenite în morfologia şi biochimia organismului, din acest motiv ele constituie un ajutor preţios pentru stabilirea diagnosticului, instituirea tratamentului şi urmărirea evoluţiei bolii. La indicaţia medicului, asistenta medicală: - pregǎteşte materialele necesare; - recoltează sânge pentru examene de laborator; - recoltează urină pentru urocultură; - istreazǎ pacientei tratamentul prescris:Metenamin, Algocalmin, Aspirină, Indometacin, Fenobarbital, Glucoză, Sol Ringer. - observă, măsoară şi notează: tensiunea arterială, pulsul, respiraţia, temperatura, diureza, scaunul; - însoţeşte pacienta la investigaţii paraclinice. 17

1.6. EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE PRIVIND PREVENIREA BOLII Sănătatea femeii are o importanţă deosebită pentru îndeplinirea rolului său social. Educaţia pentru sănătate începe de la vârste foarte tinere şi trebuie adaptată fiecarei etape fiziologice din viaţa femeii.

Factorii care cresc riscul de apariţie a chistului ovarian funcţional sunt: - istoric de chist ovarian funcţional; - istrarea în mod curent de clomiphene citrate, cum sunt Clomidul şi Serophenul, pentru a produce ovulaţia; - folosirea de implanturi de levonorgestrel (sistem Norplast) ca anticoncepţionale. Dacă se folosesc aceste implanturi se recomandă prezentarea la medic şi scoaterea implantului; - sterilizarea tubară (legarea trompelor) poate creşte riscul de chist ovarian funcţional.

Se recomandă prezentarea urgentă la medic în următoarele situaţii: - durere pelvină severă apărută brusc, însoţită de greaţă şi vărsături; - sângerare vaginală abundentă; - lipotimie bruscă sau slăbiciune; - ameţeală bruscă însoţită de disconfort abdominal care durează mai mult de 2 ore. Majoritatea chisturilor ovariene funcţionale sunt inofensive, asimptomatice şi dispar fără tratament. Chistul ovarian funcţional nu poate fi prevenit dacă există ovulaţie. Tot ceea ce scade frecvenţa ovulaţiei, scade riscul de producere a chistului ovarian. Anticoncepţionalele, sarcina, alăptarea la sân în primele 6 luni previn ovulaţia. Ovulaţia încetează complet la menopauză.

18

CAPITOLUL 2 - STUDIU DE CAZ 2.1. CULEGEREA DATELOR Nume şi prenume Vârsta Ocupaţia Condiţii de viaţă şi muncă Greutatea Înălţimea Grup sanguin Motivele internării

Istoricul bolii

Diagnosti cul la internare Data internării

Pacienta 1 V.I.

Pacienta 2 M.N.

Pacienta 3 L.A.

27 Agent imobiliar Bune

20 Studentă Bune

29 Casnică Bune

67 kg 1.74 m A II, Rh ( + )

56 kg 1.68 m B III , Rh ( - )

75 kg 1.68 m 0I , Rh ( + )

- metroragie; - dismenoree; - polakiurie; - durere în fosa iliacă dreaptă; - constipaţie; - tahipnee (24r/min); - tahicardie (90b/min); - anxietate; - inapetenţă; - insomnie;

- metroragie; - dismenoree; - durere in fosa iliacă dreaptă; - balonare; - anxietate; - insomnie; - nelinişte; - inapetenţă; - polakiurie; - postură indecvată;

-metroragie; - polakiurie; - durere în fosa iliacă stângă; - insomnie; - anxietate; - inapetenţă; - poziţie inadecvată;

Pacienta se prezintă ȋn secţia ObstetricăGinecologie pentru metroragie,dismenoree , polakiurie, durere în fosa iliacă dreaptă, constipaţie, tahipnee (24r/min), tahicardie (90b/min), anxietate, inapetenţă,insomnie. În urma examenului ecografic de stabileşte diagnosticul de ovar chistic drept.

Pacienta se prezintă ȋn secţia ObstetricăGinecologie pentru metroragie,dismenoree, durere în fosa iliacă dreaptă, balonare, anxietate, insomnie, nelinişte, inapetenţă, polakiurie, postură inadecvată. În urma examenului ecografic se stabileşte diagnosticul de ovar chistic drept.

Pacienta se prezintă ȋn secţia ObstetricăGinecologie pentru metroragie, polakiurie, durere în fosa iliacă stângă, insomnie, anxietate, inapetenţă, poziţie inadecvată.

Chist ovarian drept.

Chist ovarian drept.

Chist ovarian stâng.

13.03.2014

22.04.2014

30.05.2014

19

În urma examenului ecografic se stabileşte diagnosticul de ovar chistic stâng.

2.2. ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NESATISFĂCUTE Nevoia fundamentală nesatisfacută. Problema de dependenţă.

Etiologia. Manifestări de dependenţă.

Nevoia fundamentală nesatisfacută. Problema de dependenţă. Etiologia. Manifestări de dependenţă.

Pacienta 1 Nevoia de a elimina.

Pacienta 2 Nevoia de a elimina.

Pacienta 3 Nevoia de a elimina.

Tulburare menstruală. Eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativ. Eliminare de fecale inadecvată.

Scurgeri vaginale neadecvate cantitativ şi calitativ. Eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativ.

Chist folicular. Proces inflamator. Alimentaţie inadecvată. Metroragie. Dismenoree. Polakiurie. Constipaţie.

Scurgeri vaginale neadecvate cantitativ şi calitativ. Eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativ. Eliminare de fecale inadecvată. Chist folicular. Proces inflamator. Alimentaţie inadecvată. Metroragie. Dismenoree. Polakiurie. Balonare.

Pacienta 1 Nevoia de a bea şi a mânca.

Pacienta 2 Nevoia de a bea şi a mânca.

Pacienta 3 Nevoia de a bea şi a mânca.

Alimentaţie inadecvată prin deficit.

Alimentaţie inadecvată prin deficit.

Alimentaţie inadecvată prin deficit.

Anxietate. Durere. Inapetenţă. Ingestie de alimente şi lichide ce nu satisfac nevoile organismului.

Anxietate Durere. Inapetenţă. Ingestie de alimente şi lichide ce nu satisfac nevoile organismului.

Anxietate Durere. Inapetenţă. Ingestie de alimente şi lichide ce nu satisfac nevoile organismului.

20

Chist folicular. Proces inflamator. Metroragie. Polakiurie.

Nevoia fundamentală nesatisfacută.

Pacienta 1 Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.

Pacienta 2 Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.

Pacienta 3 Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.

Problema de dependenţă.

Postură neadecvată.

Postură neadecvată.

Postură neadecvată.

Etiologia.

Durere în fosa iliacă dreaptă.

Durere în fosa iliacă dreaptă.

Durere în fosa iliacă stângă.

Manifestări de dependenţă.

Poziţie chircită.

Poziţie chircită.

Poziţie chircită.

Nevoia fundamentală nesatisfacută. Problema de dependenţă. Etiologia. Manifestări de dependenţă. Nevoia fundamentală nesatisfacută.

Pacienta 1 Nevoia de a dormi şi a se odihni. Dificultate de a se odihni. Durere. Insomnie. Somn agitat. Ore de odihnăPacienta insuficiente. 1 Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea.

Pacienta 2 Pacienta 3 Nevoia de a dormi şi a se Nevoia de a dormi şi a se odihni. odihni. Dificultate de a se odihni. Dificultate de a se odihni. Durere. Durere. Insomnie. Insomnie. Somn agitat. Somn agitat. Ore de odihnă insuficiente. Ore de odihnă insuficiente. Pacienta 2 Pacienta 3 Nevoia de a învăţa cum să-şi Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea. păstreze sănătatea.

Problema de dependenţă.

Cunoştinţe insuficiente.

Cunoştinţe insuficiente.

Cunoştinţe insuficiente.

Etiologia.

Dezinteres în acumulare de cunoştinţe.

Dezinteres în a învăţa.

Dezinteres în acumulare de cunoştinţe.

21

Manifestări de dependenţă.

Nevoia fundamentală nesatisfacută. Problema de dependenţă. Etiologia. Manifestări de dependenţă.

Lipsă de interes de a învăţa.

Lipsă de interes de a învăţa. Neperceperea necesităţii de a învăţa.

Lipsă de interes de a învăţa.

Pacienta 1 Nevoia de a evita pericolele.

Pacienta 2 Nevoia de a evita pericolele.

Pacienta 3 Nevoia de a evita pericolele.

Anxietate. Durere. Tahicardie. Tahipnee. Facies crispat. Insomnie.

Anxietate. Durere. Facies crispat. Insomnie.

Anxietate. Durere. Facies crispat. Insomnie.

2.3. PLANIFICAREA ȊNGRIJIRILOR Pacienta 1

Pacienta 2

22

Pacienta 3

Pacienta să nu mai prezinte metroragie. Pacienta să nu mai prezinte dismenoree. OBIECTIVE

INTERVENŢII

Pacienta să nu mai prezinte polakiurie. Pacienta să nu mai prezinte constipaţie. Pacienta să nu mai prezinte durere. Pacientapacientei să nu mai prezintelainsomnie. -asigur repausul pat în decubit dorsal cu genunchii flectaţi; -asigur un mediu de protecţie psihică adecvat stării de boală a pacientei, prin înlăturarea excitanţilor psihici; -asigur condiţii de mediu adecvate (camera izolată, aerisită, temperatură adecvată, semiobscuritate); -asigur igiena tegumentelor şi a lejeriei de pat şi de corp ; -cântăresc zilnic pacienta; -determin pacienta să ingere o cantitate suficientă de lichide; -urmăresc şi notez în foaia de observaţie consistenţa şi frecvenţa scaunelor; -asigur o atmosferă caldă, raspund prompt şi plină de solicitudine la chemare; -încurajez pacienta să-şi exprime gândurile şi sentimentele în legatură

Pacienta să nu mai prezinte metroragie. Pacienta să nu mai prezinte dismenoree. Pacienta să nu mai prezinte polakiurie. Pacienta să nu mai prezinte durere. Pacienta să se alimenteze corespunzator. Pacienta să nu mai prezinte insomnie. Pacienta să prezinte o postură adecvată. Pacienta să nu mai prezinte anxietate. Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe.

Pacienta să nu mai prezinte metroragie. Pacienta să nu mai prezinte polakiurie. Pacienta să se alimenteze corespunzător. Pacienta să nu mai prezinte durere. Pacienta să nu mai prezinte insomnie. Pacienta să prezinte o postură adecvată. Pacienta să nu mai prezinte anxietate. Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe.

-asigur pacientei repausul la pat în decubit dorsal cu genunchii flectaţi; -asigur un mediu de protecţie psihică adecvat stării de boală a pacientei, prin înlăturarea excitanţilor psihici; -asigur condiţii de mediu adecvate (camera izolată, aerisită, temperatură adecvată, semiobscuritate); -asigur igiena tegumentelor şi a lejeriei de pat şi de corp ; -cântăresc zilnic pacienta; -determin pacienta să ingere o cantitate suficientă de lichide; -urmăresc şi notez în foaia de observaţie consistenţa şi frecvenţa scaunelor; -asigur o atmosferă caldă, raspund prompt şi plină de solicitudine la chemare; -încurajez pacienta să-şi exprime gândurile şi sentimentele în legatură cu problema de dependenţă;

-asigur pacientei repausul la pat în decubit dorsal cu genunchii flectaţi; -asigur un mediu de protecţie psihică adecvat stării de boală a pacientei, prin înlăturarea excitanţilor psihici; -asigur condiţii de mediu adecvate (camera izolată, aerisită, temperatură adecvată, semiobscuritate); -asigur igiena tegumentelor şi a lejeriei de pat şi de corp ; -cântăresc zilnic pacienta; -recoltez urină pentru examene chimice şi bacteriologice ; -recoltez sânge pentru examene de laborator; -determin pacienta să ingere o cantitate suficientă de lichide; -urmăresc şi notez în foaia de observaţie consistenţa şi frecvenţa scaunelor; -asigur o atmosferă caldă, raspund prompt şi plină de solicitudine la

23

INTERVENŢII

cu problema de dependenţă; -efectuez, la nevoie, clismă evacuatoare simplă sau uleioasă; -observ durerea: senzaţie de apăsare şi tracţiune la nivelul hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace drepte -încurajez şi asigur pacienta că durerea se va ameliora; -învăţ pacienta să practice tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii câteva minute înainte de culcare; -identific nivelul şi cauza anxietăţii; -observ şi notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi ; -observ, măsor şi notez în FO tensiunea arterială, pulsul, temperatura,respiraţia.

-efectuez, la nevoie, clismă evacuatoare simplă sau uleioasă; -observ durerea: senzaţie de apăsare şi tracţiune la nivelul hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace drepte -încurajez şi asigur pacienta că durerea se va ameliora; -învăţ pacienta să practice tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii câteva minute înainte de culcare; -identific nivelul şi cauza anxietăţii; -observ şi notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi ; -observ, măsor şi notez în FO tensiunea arterială, pulsul, temperatura,respiraţia.

2.4. APLICAREA ÎNGRIJIRILOR

24

chemare; -încurajez pacienta să-şi exprime gândurile şi sentimentele în legatură cu problema de dependenţă; -observ durerea: senzaţie de apăsare şi tracţiune la nivelul hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace stângi; -încurajez şi asigur pacienta că durerea se va ameliora; -învăţ pacienta să practice tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii câteva minute înainte de culcare; -identific nivelul şi cauza anxietăţii; -observ şi notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi ; -observ, măsor şi notez în FO tensiunea arterială, pulsul, temperatura,respiraţia.

Problema

Obiective

Intervenţii Autonome

Delegate

Evaluare

1.Tulburare menstruală.

Pacienta să nu mai prezinte metroragie în termen de 3 zile.

-asigur repausul la pat; -învăţ pacienta tehnici de relaxare; -protejez patul cu muşama şi aleză; -liniştesc pacienta în legătură cu problema ei; -îi explic scopul intervenţiilor (examen genital, examenul secreţiei vaginale, examinări radiologice);

-efectuez spălături vaginale cu soluţii antiseptice (după ce s-a recoltat secreţie vaginală pentru examen bacteriologic si citologic); -recoltez sânge pentru examene de laborator -recoltez urină pentru examene chimice şi bacteriologice; -la indicaţia medicului istrez: Algocalmin 2f/zi, Metenamin 2 /zi, Aspirină 1 tb/zi, Indometacin 2 sup/zi, Fenobarbital 1 f/seara înainte de culcare.

După 2 zile, pacienta nu mai prezintă metroragie.

2. Eliminare urinară insuficientă

Pacienta să nu mai prezinte polakiurie

-fac zilnic bilanţul hidric, măsurând cu conştiinciozitate ingestia şi excreţia;

-corectez dezechilibrul hidric, prin hidratarea sau reducerea aportului de

După 2 zile pacienta nu mai prezintă

Pacienta 1

25

cantitativ şi calitativ.

Pacienta 1

în termen de 2 zile.

-asigur igiena corporală riguroasă; -schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie; -asigur o atmosferă caldă, raspund prompt şi plină de solicitudine la chemare; -încurajez pacienta să-şi exprime gândurile şi sentimentele în legătură cu problema de dependenţă;

26

lichide şi electroliţi, în funcţie de ionograma serica şi urinară; -corectez dezechilibrul acido-bazic, în funcţie de rezerva alcalină, la indicaţia medicului; -recoltez urină pentru examene chimice şi bacteriologice; -istrez antiseptic urinar Metenamin 2/zi; -recoltez sânge pentru: HGB, Creatinină, Glucoză, Lipide, Trigliceride, Uree, WBC, , HCT, PLT, PCT,VSH; -istrez în continuare medicaţia prescrisă de medic;

polakiurie.

Pacienta 1

3. Tulburări de tranzit intestinal.

Pacienta să nu mai prezinte constipaţie în termen de 24 ore.

4. Alimentaţie inadecvată prin deficit.

Pacienta să se alimenteze corespunzător ȋn termen de 2 zile.

-determin pacienta să ingere o cantitate suficientă de lichide; -recomand alimente bogate în reziduuri; -stabilesc împreună cu pacienta, un orar regulat de eliminare în funcţie de activităţile sale; -determin pacienta să facă exerciţii fizice cu regularitate; -urmăresc şi notez în foaia de observaţie consistenţa şi frecvenţa scaunelor; -efectuez, la nevoie, clismă evacuatoare simplă sau uleioasă. -explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientei; -informez pacienta asupra importanţei regimului alimentar în menţinerea sănătăţii; -fac bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate; -servesc pacienta cu alimente la o temperatură moderată, la ore regulate şi prezentate atrăgător; îinvăţ pacienta categoriile de alimente din ghidul alimentar şi echivalentele cantitative şi 27

-istrez un laxativ Dulcolax 2 tb/zi; -istrez în continuare medicaţia prescrisă de medic.

După 24 h pacienta nu mai prezintă constipaţie.

-alimentez pacienta parenteral, instituind perfuzii cu glucoză 5% şi electrolizi;

După 2 zile pacienta este echilibrată din punct de vedere alimentar.

5. Alterarea ritmului cardiac şi a circulaţiei.

Pacienta 1

6. Dificultatea de a se odihni.

calitative ale principiilor alimentare, în vederea înlocuirii unui aliment cu altul; -asigur un climat cald, confortabil; Pacienta să nu mai -învăţ pacienta să aibă -istrez medicaţia prezinte tahicardie în alimentaţie bogată în fructe, prescrisă de medic: termen de 2 zile. zarzavaturi; -pacienta să reducă grăsimile şi Propranolol 2 tb/zi clorura de sodiu din alimentaţie; -asigur poziţie antalgică; -aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: exerciţii active, pasive, masaje; -observ, măsor şi notez în FO pulsul; -urmăresc efectul medicamentelor; Pacienta să nu mai prezinte insomnie în termen de 2 zile.

-asigur condiţii de mediu adecvate (camera aerisită, temperatură adecvată, semiobscuritate); -învăţ pacienta să practice tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii câteva minute înainte de culcare; -ofer pacientei o cană cu lapte cald înainte de culcare, o baie caldă;

28

-istrez tratamentul medicamentos: Algocalmin 2f/zi, Aspirină 1 tb/zi, Fenobarbital 1 f /seara înainte de culcare;

După 2 zile, pacienta nu mai prezintă tahicardie. P: 78 b/min

După 2 zile pacienta nu mai prezintă insomnie.

Pacienta 1

7. Cunoştinţe insuficiente.

Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe.

-învăţ pacienta care se trezeşte devreme, să se ridice din pat câteva minute, să citeasca, să asculte muzică, apoi să se culce din nou; -observ şi notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi; -întocmesc un program de odihnă corespunzător organismului; -explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavei privind boala, modul de manifestare, măsurile preventive şi curative, modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare; -identific manifestările de dependenţă, sursele lor de dificultate, interacţiunile lor cu alte nevoi; -stimulez dorinţa de cunoaştere; -informez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea; -verific dacă bolnava a înţeles corect mesajul transmis şi dacă şi-a însuşit noile cunoştinţe;

8. Anxietate. 29

Pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boală.

Pacienta să nu mai prezinte anxietate în 2 zile.

Pacienta 1 1. Tulburare menstruală.

Pacienta să nu mai prezinte metroragie în termen de 24 h.

Pacienta 2

-asigur o atmosferă caldă, raspund prompt şi plină de solicitudine la chemare; -încurajez pacienta să-şi exprime găndurile şi sentimentele în legătură cu problema de dependenţă; -asigur repausul la pat; -învăţ pacienta tehnici de relaxare; -protejez patul cu muşama şi aleză; -liniştesc pacienta în legătura cu problema ei; -îi explic scopul intervenţiilor (examen genital, examenul secreţiei vaginale, examinări radiologice);

După 2 zile pacienta nu mai prezintă anxietate.

-efectuez spălaturi vaginale cu soluţii antiseptice; -recoltez sânge pentru: HGB, Colesterol, Creatinină, Glucoză, Lipide, Trigliceride, Uree, WBC, RBC, HCT, PLT, PCT,VSH; -recoltez urină pentru examene chimice şi bacteriologice; -istrez medicaţia prescrisă de medic: Algocalmin 2f/zi, Metenamin 2 /zi, Aspirină 1 tb/zi, Indometacin 2 sup/zi, Fenobarbital 1 f /seara înainte de culcare.

După 24 h pacienta nu mai prezintă metroragie.

-corectez dezechilibrul

După 2 zile pacienta nu

.

2. Eliminare

Pacienta să nu mai

-fac zilnic bilanţul hidric, 30

urinară insuficientă cantitativ şi calitativ.

prezinte polakiurie în termen de 2 zile.

măsurând cu conştiinciozitate ingestia şi excreţia; -cântăresc zilnic pacienta; -asigur igiena corporală riguroasă; -servesc pacienta la pat (cand este cazul) cu urinar şi bazinet; -schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie; -asigur o atmosfera caldă, răspund prompt şi plină de solicitudine la chemare; -încurajez pacienta să-şi exprime gandurile şi sentimentele în legătură cu problema de dependenţă;

3. Constipaţie.

Pacienta să nu mai prezinte constipaţie în termen de 24 h.

4. Alimentaţie inadecvată prin

Pacienta să se alimenteze

-determin pacienta să ingere o cantitate suficientă de lichide; -recomand alimente bogate în reziduuri; -stabilesc, împreună cu pacienta, un orar regulat de eliminare în funcţie de activităţile sale; -determin pacienta să facă exerciţii fizice cu regularitate. -urmăresc şi notez în foaia de observaţie consistenţa şi frecvenţa scaunelor; -explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale

Pacienta 2

31

hidric, prin hidratarea sau reducerea aportului de lichide şi electroliti, în funcţie de ionograma serica şi urinară; -corectez dezechilibrul acido-bazic, în funcţie de rezerva alcalină, la indicaţia medicului; -recoltez urina pentru examene chimice şi bacteriologice; -istrez antiseptic urinar Metenamin 2/zi; -istrez în continuare medicaţia prescrisă de medic; -istrez un laxativ Dulcolax 2 tb/zi; -istrez în continuare medicaţia prescrisă de medic;

mai prezintă polakiurie.

-alimentez pacienta parenteral, instituid

După 2 zile pacienta este echilibrată din

După 24 h pacienta nu mai prezintă constipaţie.

deficit.

corespunzător ȋn termen de 2 zile.

5. Postură neadecvată.

Pacienta să prezinte o postură adecvată ȋn termen de 24 h.

Pacienta 2

pacientei; -fac bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate; -servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderată, la ore regulate şi prezentate atrăgător; -învăţ pacienta categoriile de alimente din ghidul alimentar şi echivalentele cantitative şi calitative ale principiilor alimentare, în vederea înlocuirii unui aliment cu altul; -las pacienta să aleagă alimentele după gusturile sale, respectând contraindicaţiile regimului; -asigur un climat cald, confortabil; -instalez pacienta în pat, respectând poziţiile anatomice ale diferitelor segmente ale corpului; -folosesc utilajele auxiliare şi de confort, pentru menţinerea poziţiei anatomice; -schimb poziţia pacientei la interval de 2 ore; -verific pielea în regiunile cu proeminente osoase, o dată cu schimbarea poziţiei; -masez punctele de presiune la 32

perfuzii cu glucoză 5%.

punct de vedere alimentar.

După 24 h, pacienta prezintă o postură adecvată.

6. Dificultatea de a se odihni.

Pacienta să nu mai prezinte insomnie în termen de 48 h.

7. Durere.

Pacienta să nu mai prezinte durere în termen de 24 h.

Pacienta 2

fiecare schimbare a poziţiei; -asigur igiena tegumentelor, a lejeriei de pat şi de corp; -asigur condiţii de mediu adecvate (cameră aerisită, temperatură adecvată, semiobscuritate); -învăţ pacienta să practice tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii căteva minute înainte de culcare; -ofer pacientei o cană cu lapte cald înainte de culcare, o baie caldă; -observ şi notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi; -observarea durerii: senzaţie de apăsare şi tracţiune la nivelul hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace drepte; -asigur pacientei repausul la pat în decubit dorsal cu genunchii flectaţi ; -încurajez şi asigur pacienta că durerea se va ameliora; -asigur condiţii de mediu adecvate (camera izolată, aerisită, temperatură adecvată, semiobscuritate); -încurajez pacienta să 33

- istrez medicaţia prescrisă de medic: Fenobarbital 1 f/ înainte de culcare.

După 48 h, pacienta nu mai prezintă insomnie.

-la indicaţia medicului istrez Algocalmin 1f/zi

După 24 h pacienta nu mai acuză dureri.

comunice cu cei din jur, să-şi exprime emoţiile, frica, nevoile, opiniile;

Pacienta 2

8. Anxietate.

Pacienta să nu mai prezinte anxietate în termen de 2 zile.

9. Cunoştinţe insuficiente.

Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe.

-asigur o atmosferă caldă, raspund prompt şi plină de solicitudine la chemare; -încurajez pacienta să-şi exprime gândurile şi sentimentele în legătură cu problema de dependenţă; -explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavei privind boala, modul de manifestare, măsurile preventive şi curative, modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare; -identific manifestările de dependenţă, sursele lor de dificultate, interacţiunile lor cu alte nevoi; -stimulez dorinţa de cunoastere;

34

După 2 zile pacienta nu mai prezintă anxietate.

Pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala.

Pacienta 3

1.Tulburare menstruală.

Pacienta să nu mai prezinte metroragie, în termen de 3 zile.

2. Eliminare urinară insuficientă cantitativ si calitativ.

Pacienta să nu mai prezinte polakiurie în termen de 2 zile.

-asigur repausul la pat; -învăţ pacienta tehnici de relaxare; -protejez patul cu muşama şi aleză; -îi explic scopul intervenţiilor (examen genital, examenul secreţiei vaginale, examinări radiologice);

-efectuez spălături vaginale cu soluţii antiseptice (după ce s-a recoltat secreţie vaginală pentru examen bacteriologic şi citologic); -recoltez sânge pentru: HGB, Colesterol, Creatinină, Glucoză, Lipide, Trigliceride, Uree, WBC, RBC, HCT, PLT, PCT, VSH; -la indicaţia medicului istrez tratamentul prescris. -fac zilnic bilanţul hidric, -corectez dezechilibrul măsurând cu conştiinciozitate hidric, prin hidratarea sau ingestia şi excreţia; reducerea aportului de -asigur igiena corporală lichide şi electroliţi, în riguroasă; funcţie de ionograma -schimb lenjeria de pat şi de serică şi urinară; corp ori de câte ori este nevoie; -corectez dezechilibrul -asigur o atmosferă caldă, acido-bazic, în funcţie de răspund prompt şi plină de rezerva alcalină, la solicitudine la chemare; indicaţia medicului; -încurajez pacienta să-şi -recoltez urină pentru exprime gândurile şi examene chimice şi sentimentele în legătura cu bacteriologice; problema de dependenţă; -istrez antiseptic urinar Metenamin 2/zi;

35

După 2 zile pacienta nu mai prezintă metroragie.

După 2 zile pacienta nu mai prezintă polakiurie.

3. Alimentaţie inadecvată prin deficit.

Pacienta să se alimenteze corespunzător în termen de 2 zile.

4. Postură neadecvată.

Pacienta să prezinte o postură adecvată in termen de 24 h.

Pacienta 3

-explorez gusturile şi obiceiurile alimentare ale pacientei; -informez pacienta asupra importanţei regimului alimentar în menţinerea sănătăţii; -fac bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate; -servesc pacienta cu alimente la o temperatură moderată, la ore regulate şi prezentate atrăgător; -învăţ pacienta categoriile de alimente din ghidul alimentar şi echivalentele cantitative şi calitative ale principiilor alimentare, în vederea înlocuirii unui aliment cu altul; -asigur un climat cald, confortabil; -instalez pacienta în pat, respectând poziţiile anatomice ale diferitelor segmente ale corpului; -folosesc utilajele auxiliare şi de confort, pentru menţinerea poziţiei anatomice; -schimb poziţia pacientei la interval de 2 ore; -verific pielea în regiunile cu proeminente osoase, o dată cu 36

-alimentez pacienta parenteral, instituid perfuzii cu glucoză 5%.

După 2 zile pacienta este echilibrată din punct de vedere alimentar.

După 24 h pacienta prezintă o postură adecvată.

5. Dificultatea de a se odihni.

Pacienta 3

Pacienta să nu mai prezinte insomnie în 48 h.

schimbarea poziţiei; -masez punctele de presiune la fiecare schimbare a poziţiei; -asigur igiena tegumentelor şi a lejeriei de pat şi de corp; -învăţ pacienta care este poziţia adecvată; -asigur condiţii de mediu adecvate (camera aerisită, temperatură adecvată, semiobscuritate); -învăţ pacienta să practice tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii câteva minute înainte de culcare; -ofer pacientei o cană cu lapte cald înainte de culcare, o baie caldă; -observ şi notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi;

37

- istrez medicaţia prescrisă de medic: Fenobarbital 1 f/ înainte de culcare.

După 48 h pacienta nu mai prezintă insomnie.

6. Durere.

Pacienta să nu mai prezinte durere în termen de 24 h.

7. Anxietate.

Pacienta să nu mai prezinte anxietate în termen de 24 h.

8. Cunoştinţe insuficiente.

Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe.

Pacienta 3

-observarea durerii: senzaţie de -la indicaţia medicului apăsare şi tracţiune la nivelul istrez hipogastrului cu iradiere la Algocalmin1f/zi nivelul fosei iliace stângi; -asigur pacientei repausul la pat în decubit dorsal cu genunchii flectaţi ; -încurajez şi asigur pacienta că durerea se va ameliora; -asigur condiţii de mediu adecvate (camera izolată, aerisită, temperatură adecvată, semiobscuritate); -încurajez pacienta să comunice cu cei din jur, să-şi exprime emoţiile, frica, nevoile, opiniile; -asigur o atmosfera caldă, răspund prompt şi plină de solicitudine la chemare; -încurajez pacienta să-şi exprime gândurile şi sentimentele în legătură cu problema de dependenţă; -explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavei privind boala, modul de manifestare, măsurile preventive şi curative, modul de participare la intervenţii şi la procesul de recuperare; -identific manifestările de 38

După 24 h pacienta nu mai acuză dureri.

După 24 h pacienta nu mai prezintă anxietate.

Pacienta a acumulat noi cunoştinţe despre boala.

Pacienta

dependenţă, sursele lor de dificultate, interacţiunile lor cu alte nevoi; -stimulez dorinţa de cunoaştere; -informez bolnava asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea; -organizez activităţi educative, folosind metodele de învătământ cunoscute: expunerea, conversaţia, demonstraţia;

39

40

41

2.5. EXAMENE DE LABORATOR 42

Paci enta 2

Pacienta 1

Examen de laborator COLESTEROL CREATININĂ GLUCOZĂ LIPIDE TRIGLICERIDE UREE WBC HGB HCT PLT VSH UROCULTURĂ COLESTEROL CREATININĂ

Mod de recoltare Puncţie venoasă - Vacutainer roşu Punctie venoasă - Vacutainer roşu Puncţie venoasă - Vacutainer roşu Punctie venoasă - Vacutainer roşu Puncţie venoasă - Vacutainer roşu Puncţie venoasă - Vacutainer roşu Puncţie venoasă - Vacutainer mov Puncţie venoasă - Vacutainer mov Puncţie venoasă - Vacutainer mov Puncţie venoasă - Vacutainer mov Puncţie venoasă - Vacutainer negru Urină - Recipient steril Puncţie venoasă - Vacutainer roşu Punctie venoasă - Vacutainer roşu

43

Valoare normală

Valoare obţinută

150-240 mg/dL 0.60-1.10 mg/dL 70-110 mg/dL 500-800 mg/dL 40-150 mg/dL 10-50 mg/dL 4.5-11.0 x 10ˆ3/uL 12.0-16.0 g/dL 35.3-45.0 % 150-450 x 10ˆ3/uL 2-10 mm/h Nu se dezvoltă germeni. 150-240 mg/dL 0.60-1.10 mg/dL

219 mg/dL 0.77 mg/dL 102.73 mg/dL 730.2 mg/dL 130.69 mg/dL 26.78 mg/dL 6.1 x 10ˆ3/uL 12 g/dL 39.9 % 270 x 10ˆ3/uL 8 mm/h Nu s-au dezvoltat germeni. 209 mg/dL 0.79 mg/dL

Pacienta 3

GLUCOZĂ LIPIDE TRIGLICERIDE UREE WBC HGB HCT PLT VSH UROCULTURĂ

Puncţie venoasă - Vacutainer roşu Punctie venoasă - Vacutainer roşu Puncţie venoasă - Vacutainer roşu Puncţie venoasă - Vacutainer roşu Puncţie venoasă - Vacutainer mov Puncţie venoasă - Vacutainer mov Puncţie venoasă - Vacutainer mov Puncţie venoasă - Vacutainer mov Puncţie venoasă - Vacutainer negru Urină - Recipient steril

70-110 mg/dL 500-800 mg/dL 730 mg/dL 10-50 mg/dL 4.5-11.0 x 10ˆ3/uL 12.0-16.0 g/dL 35.3-45.0 % 150-450 x 10ˆ3/uL 2-10 mm/h Nu se dezvoltă germeni.

105.83 mg/dL 730 mg/dL 135.82 mg/dL 26 mg/dL 5.1 x 10ˆ3/uL 11.6 g/dL 37.9 % 285 x 10ˆ3/uL 9 mm/h Nu s-au dezvoltat germeni.

COLESTEROL CREATININĂ GLUCOZĂ LIPIDE TRIGLICERIDE UREE WBC HGB HCT PLT VSH UROCULTURĂ

Puncţie venoasă - Vacutainer roşu Punctie venoasă - Vacutainer roşu Puncţie venoasă - Vacutainer roşu Punctie venoasă - Vacutainer roşu Puncţie venoasă - Vacutainer roşu Puncţie venoasă - Vacutainer roşu Puncţie venoasă - Vacutainer mov Puncţie venoasă - Vacutainer mov Puncţie venoasă - Vacutainer mov Puncţie venoasă - Vacutainer mov Puncţie venoasă - Vacutainer negru Urină - Recipient steril

150-240 mg/dL 0.60-1.10 mg/dL 70-110 mg/dL 500-800 mg/dL 40-150 mg/dL 10-50 mg/dL 4.5-11.0 x 10ˆ3/uL 12.0-16.0 g/dL 35.3-45.0 % 150-450 x 10ˆ3/uL 2-10 mm/h Nu se dezvoltă germeni.

219 mg/dL 0.87 mg/dL 101.83 mg/dL 790.6 mg/dL 120.59 mg/dL 26.88 mg/dL 6.15 x 10ˆ3/uL 14 g/dL 37.9 % 260 x 10ˆ3/uL 7 mm/h Nu s-au dezvoltat germeni.

44

Pacienta 1

2.6. TRATAMENT Denumirea medicamentului

Forma de prezentare

Acţiune

Mod de istrare

Doza zilnică

METENAMIN ALGOCALMIN ASPIRINĂ INDOMETACIN FENOBARBITAL GLUCOZĂ SOL RINGER DULCOLAX PROPANOLOL YASMIN

Capsule 500 mg Fiole 2 ml Tablete Supozitoare Fiole 200 mg Flacon 5% Flacon Tablete 5 mg Tablete 40 mg Tablete 0,03 mg/3

Antiseptic urinar Analgezic Antiinflamator Antiinflamator Sedativ Hidratantă Aport de electroliţi Laxativ Antiaritmic Contraceptiv

Per/os i.m. Per/os Rectal i.m. i.v. in perfuzie i.v. in perfuzie oral oral oral

2 /zi 2 f/zi 1 tb/zi 2 sup/zi 1 f/seara inainte de culcare 1000 ml 1000 ml 2 tb/zi 2 tb/zi 1 tb/zi timp de 21 de zile

45

Pacienta 2 Pacienta 3

METENAMIN ALGOCALMIN ASPIRINĂ INDOMETACIN FENOBARBITAL GLUCOZĂ SOL RINGER DULCOLAX KARISSA

Capsule 500 mg Fiole 2 ml Tablete Supozitoare Fiole 200 mg Flacon 5% Flacon Tablete 5 mg Tablete

Antiseptic urinar Analgezic Antiinflamator Antiinflamator Sedativ Hidratantă Aport de electroliţi Laxativ Contraceptiv

Per/os i.m. Per/os Rectal i.m. i.v. in perfuzie i.v. in perfuzie oral oral

Denumirea medicamentului

Forma de prezentare

Acţiune

Mod de istrare

Doza zilnică

METENAMIN ALGOCALMIN ASPIRINĂ INDOMETACIN FENOBARBITAL GLUCOZĂ SOL RINGER LOGEST

Capsule 500 mg Fiole 2 ml Tablete Supozitoare Fiole 200 mg Flacon 5% Flacon Tablete

Antiseptic urinar Analgezic Antiinflamator Antiinflamator Sedativ Hidratantă Aport de electroliţi Contraceptiv

Per/os i.m. Per/os Rectal i.m. i.v. in perfuzie i.v. in perfuzie Oral

2 /zi 2 f/zi 1 tb/zi 2 sup/zi 1 f/seara inainte de culcare 1000 ml 1000 ml 1 tb/zi timp de 21 de zile

46

2 /zi 2 f/zi 1 tb/zi 2 sup/zi 1 f/seara inainte de culcare 1000 ml 1000 ml 2 tb/zi 1 tb/zi timp de 21 de zile

2.7. EXTERNAREA

Pacienta 2

Pacienta 1

Data externării

16.04.2014

25.04.2014

Starea la externare Pacienta se internează pentru metroragie, dismenoree, polakiurie, durere în fosa iliacă dreaptă, constipaţie, tahipnee (24r/min), tahicardie (90b/min), anxietate, inapetenţă, insomnie. Ȋn urma tratamentului şi a repausului la pat simptomatologia se remite, evoluţia este favorabilǎ şi se decide externarea. Se externeazǎ afebrilǎ,pentru stare Pacienta se internează durere în fosa iliacă dreaptă, metroragie,dismenoree, balonare, anxietate, insomnie, nelinişte,

Bilanţul autonomiei Pacienta : - este echilibratǎ alimentar; - a acumulat noi cunoştinţe; - prezintă un somn odihnitor cantitativ şi calitativ. Pacienta nu mai prezintă: - metroragie; - polakiurie; - constipaţie; - durere; -anxietate; Pacienta : - este echilibratǎ alimentar; - a acumulat noi cunoştinţe; - prezintă un somn odihnitor cantitativ şi 47

Recomandări la externare Se recomandă: -evitarea eforturilor fizice -evitarea frigului -tratament conform reţetei -control la medicul specialist la 10 zile după externare.

Se recomandă: -evitarea eforturilor fizice -evitarea frigului -tratament conform reţetei

Pacienta 3

02.06.2014

Pacienta se internează pentru metroragie, polakiurie, durere în fosa iliacă stângă, insomnie, anxietate, inapetenţă, poziţie

Pacienta : - este echilibratǎ alimentar; - a acumulat noi cunoştinţe; - prezintă un somn odihnitor cantitativ şi

48

Se recomandă: -evitarea eforturilor fizice -evitarea frigului -tratament conform reţetei

CAPITOLUL 3: Concluzii, anexe, bibliografie

3.1. CONCLUZII Ȋn urma realizării acestui proiect, esenţial de reţinut este faptul că în profesia de asistent medical trebuie avut în vedere următoarele: - respectarea ierarhiei şi integrarea în echipa de sănătate; - respectarea demnităţii şi intimităţii pacientului ; - respectarea corectă a asepsiei şi antisepsiei pentru prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti ; - respectarea valorilor umane ; - îndeplinirea cu corectitudine a sarcinilor ce sunt repartizate la nivelul gradului de pregătire ; - culegerea, analiza şi întocmirea unui plan de îngrijire, sesizând situaţiile de urgenţă, posibilele complicaţii, precum şi îngrijirile potenţiale ; - încurajarea pacientei dând explicaţii permise gradului de pregătire; - aplicarea confortului, securităţii, eficacităţii în activitate; - respectarea protocoalelor de execuţie a fiecarei tehnici specifice după timpii învăţaţi: pregătire, execuţie, reorganizare, notare; - pregătirea şi însoţirea pacientei pentru investigaţii; - comunicarea continuu cu pacienta: încurajarea cu atenţie şi îndepărtarea neliniştii; - efectuarea controlului şi aspectului durerii folosind mijloace nefarmacologice (stimulare cutanată, tehnici de relaxare); - obiectivitate şi perseverenţă în îndeplinirea tuturor sarcinilor care sunt primite; - colaborarea permanentă cu pacienta, familia, echipa de îngrijire, sesizând precoce modificările apărute în evoluţia bolii, precum şi modificările apărute la nivel psihic şi comportamental al pacientei informând imediat medicul.

49

3.2 ANEXE

Fig. 7

Fig.8 Chist folicular (Aspect macroscopic)

50

Fig. 9

51

3.3. BIBLIOGRAFIE

1. DR. GEORGETA TĂRĂBUŢĂ-CORDUN, DR. MARIETA CERNEA , PROF. DR. ȘERBAN BRĂTIANU- “Tumorile ovarului” Editura Junimea. 2. CRISTEA A. , ACHIM V., FILIPESCU I. :- “Obstetrică şi Ginecologie: -“Manual pentru şcolile tehnice sanitare’’ Editura Medicală. 3. N. CRIȘAN, D.NANU: “Ginecologie” Ed. Știinţifică şi Tehnică, 1995. 4. LUCREŢIA TITIRICĂ – “Ȋngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali’’ Editura Viaţa Medicală Românească. 5. LUCREŢIA TITIRICĂ -”Ghid de nursing” Editura Viaţa Medicală Românească. 6. C. BONUNDEL – ”Manual de medicină internă pentru asistenţi medicali” Editura Medicală. 7. VIRGINIA HENDERSON – ”Principii de bază a îngrijirii persoanei sănătoase/ bolnave” Societatea Personalului Sanitar din România. 8. C. PĂUNESCU - ”Medicină internă” Editura Medicală, 1960. 9. C. MOZEȘ - ”Tehnica îngrijirii bolnavului” Editura Medicală, 1978. 10. ACAD. EUGEN PORA – ”Dicţionarul sănătaţii” Editura Albatros, Bucureşti, 1973. 11. GEORGETA BALTĂ, ANTOANETA METAXATOS, AGLAIA KYOVSKI – ”Tehnici de îngrijire generală a bolnavilor” Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.

52